Page 17 - Drumul_socialismului_1973_07
P. 17
Proletari din toate făriie, unlfl*vă! Tovarăşul NICOIiT CEMISESCl)
> >
a primit pe directorul Agenţiei
de presă şi informaţii a S.U.A.
Preşedintele Consiliului de chard Nixon poporului ro
Stat al Republicii Socialiste mân, din partea poporului a-
România, tovarăşul Nicolae merican.
Ceauşescu, a primit, vineri P r e ş e d i n t e l e Nicolae
după-amiază, în staţiunea Ceauşescu a mulţumit căldu
Neptun, pe James Keogh, di ros pentru mesajul preşedin
rectorul Agenţiei de presă şi telui Richard Nixon — o ex
informaţii a S.U.A. — USIA. presie a bunelor relaţii din
La întrevedere a participat tre Republica Socialistă Ro
Vasile Gliga, adjunct al mi mânia şi Statele Unite, pre
nistrului afacerilor externe. cum şi pentru darul oferit,
A fost de faţă Robert J. pe care l-a apreciat ca un
Martens, însărcinaţii! cu afa simbol al succeselor oameni
ceri ad-interim al S.U.A. la lor de ştiinţă americani, ale
Bucureşti. poporului american.
Oaspetele a arătat că-i re In cursul convorbirii cordi
ANUL XXV Nr. 5 751 SIMBĂTĂ 7 IULIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI vine plăcuta însărcinare de a ale pe care au avut-o, pre
ZxiSJBbKViL'tk JaBKTTTT înmîna preşedintelui Nicolae şedintele Nicolae Ceauşescu
Ceauşescu un mesaj din par şi directorul Agenţiei de pre
tea preşedintelui Statelor U- să şi informaţii a S.U.A. au
nite ale Americii, Richard remarcat cu satisfacţie cursul
Nixon, cu prilejul încheierii favorabil al relaţiilor româ-
0 DATORIE DE OHOHRE A FIECĂRUI OM Al MUHCII cu succes a programului „A- no-americane, apreciind că e-
pollo“ întreprins de S.U.A. voluţia pozitivă a acestor ra
pentru explorarea suprafeţei porturi corespunde pe deplin
Economia, de materii prime, Lunii. intereselor ambelor ţări şi
împreună cu mesajul, oas
petele a înmînat drapeluŢ popoare, cauzei păcii, înţelege
rii şi colaborării internaţiona
ţării noastre, care a fost de le.
j materiale, timp, bani ! pus pe suprafaţa Lunii şi re P r e ş e d i n t e l e Nicolae
odată
adus
Pămînt
pe
cu
celelalte fanioane ale state Ceauşescu a rugat pe oaspe
! ________________________ _ _________________________________________ ____________________ lor membre ale Naţiunilor U- te ea la înapoierea în patrie
nite, precum şi un fragment să transmită preşedintelui Ri
de rocă selenară, extrasă în chard Nixon un mesaj de pri
L A F. I. L. O R Ă Ş T I E timpul ultimei misiuni din etenie, împreună cu cele mai
cadrul programului „Apollo“, bune urări pentru poporul
oferite de preşedintele Ri american.
EXiSTft PREOCUPĂRI PENTRU REDUCEREA
Solemnitatea înmînării
, DAR UE AR PUTEA FI ÎNMULŢITE unor ordine si medalii
1
La Consiliul popular ju Medalia „Meritul Sanitar *
deţean din Deva a avut loc, tovarăşilor Eugenia N. Bă-
O DOUĂ-TREI VORBE — O fi vrut să atragă a- fiindcă oamenii sînt plătiţi ieri, solemnitatea înmînării răsteanu, Pavel N. Ciapoş,
tenţia asupra lor, că au cam după ce realizează individu
unor
PE MARGINEA UNEI... prins rugină — şi-a dat cu al. ' Au devenit, cum se spu teanu, Iţi depăşeşte planul lună de lună cu 15—18 la tută. de ordine şi medalii ocroti Vladimir I. Chioroglu, Simi-
Atelierul mecanic al I.M. Barza. Echipa de reparaţii perforatoare, condusă de Ioan Mun-
on I. Cîmpeanu, Octavian 1.
din
domeniul
cadre
GLUME I părerea un muncitor. ne, zglrciţi cu timpul de Foto: VIRGIL ONOIU rii sănătăţii. Donţiu, Gheorghe P. Dră-
— Cum staţi cu rebuturi muncă. La solemnitate au luat ghici, Alexandru A. Dutkon,
O O BUTELIE MAI „MA le la turnătorie ? — Din ce cauză se obţin, parte tovarăşii loachim Mihai M. Farcaş, Dumitru D.
RE" DECIT UN BUTOI — Acum au mal scăzut — totuşi, rebuturi ? Moga, prim-secretar al Co Jujescu, Gheorghe G. Her-
ne-a declarat maistrul Iosif — Doi factori ne trag In O lucrare prioritară pe agenda
• 4 TONE DE ELEC Bokos. De la 0,7 — 0,8 la jos rezultatele. Primul: nu mitetului judeţean de partid, ban, Horaţiu I. Magheru,
e-
Comitetului
TROZI ECONOMISIŢI sută, cit era rebutul mediu am reuşit să reducem mai preşedintele Consiliului popu Ioan I. Mesteacăn, Angela M.
xecutiv
I.
al
Ioan
Mihăileanu,
Stan,
pri-n ianuarie, s-a ajuns la mult zgura din fontă, nu pu- cooperatorilor şi a mecanizatorilor lar judeţean, Vichente Bă Lucian I. Tomescu, Clara H.
...Străbateam curtea Fabri 0,4 la sută şi, cel mult, 0,6 lan, prim-vicepreşedinte al Zabulik, Ecaterina E. Zamfi-
cii de industrie locală Orăş- la sută, cînd e vorba de in MARIN NEGOIŢA Comitetului executiv al Con rescu.
tie. In halele şi atelierele troducerea unor produse noi siliului popular judeţean,
care se învecinau cu aleea in fabricaţie. Şi timpul de Theodor Bădău, directorul In numele celor decoraţi au
nu se mai vedea nici o miş lucru este folosit mai bine, (Continuare in pag. a 2-a) Efectuarea în condiţii Direcţiei sanitare judeţene. luat cuvîntul medicii Aurel
care, maşinile tăceau, nu se Tovarăşul Victor Coca, se V. Aitoneanu şi Ioan S. Mi
mai auzea nici un zbîrnîit. cretarul Comitetului execu cu, care, mulţumind pentru
Era pauza de masă a schim tiv al Consiliului popular ju grija şi atenţia pe care parti
bului I. Tot contemplînd, am Cine îşi permite să risipească materialele deţean, a dat citire Decretu dul şi statul o poartă cadre
ajuns lîngă turnătorie, unde ireproşabile lui Consiliului de Stat al lor din domeniul ocrotirii
se afla o stivă de hidranţi, de construcţie pe seama statului ? Republicii Socialiste Româ sănătăţii, s-au angajat să de
bine clădită. Piesele păreau nia, prin care au fost con pună întreaga pricepere şi
bune, netede, nu mai aveau Din vina şefilor de depozite care nu respectă preve ferite : dăruire în slujba sănătăţii
bavuri — dovadă că trecu derile normelor tehnice de transport, descărcare, manipu ® Cooperatorii din Bretea propierea declanşării seceri participă masiv la întreţine „Ordinul Muncii" clasa a oamenilor.
seră prin multe operaţii de lare şi- depozitare, importante cantităţi de materiale au Iîomână sînt cu lucrările la şului impunind ca celelalte rea culturilor. Drept urmare, IlI-a tovarăşului Aurel V. In încheierea solemnităţii,
lucru. Totuşi, în vîrful lor fost degradate. La loturile şantierului T.C.M.M. Petroşani lucrări de sezon — îndeosebi plantele au o bună dezvolta Aitoneanu ; tovarăşul loachim Moga, in
era înfiptă o scîndură pe s-au găsit de curînd aruncate la voia întîmplării 34 000 întreţinerea culturilor şi strîn- re, ceea ce oferă garanţia Ordinul „Meritul Sanitar" numele biroului Comitetului
1
care scria : „Fier vechi' ! bucăţi cărămidă; 5 400 kg oţel-beton. De aserrienea, 45 mp @ Mecanizatorii de Ia gerea furajelor — să fie fi realizării producţiilor medii clasa a IlI-a tovarăşilor Ni judeţean de partid şi al Co
Pentru că tocmai începuse geam tras şi 1 000 kg ciment au fost imputate celor vino S.M.A. Dobra îşi aduc o con nalizate în timpul cel mai stabilite. colae Gh. Aldica, Voicu C. mitetului executiv al Consi
forfota oamenilor, am între vaţi. Dar restul ? tribuţie decisivă la întreţine scurt posibil. Printr-o orga Praşila a doua la porumb Drăgan, Ovidiu A. Frăţilă, liului popular judeţean, a fe
bat : Nici pe şantierele T.C. Deva lucrurile nu stau mai rea culturilor nizare exemplară a muncii şi se efectuează în ritm susţi Constantin Cristian G. Geor- licitat călduros pe cei deco
— Chiar sînt bune doar de bine. In Valea Jiului, de exemplu, la lotul Petrila, au mobilizarea întregului poten nut şi la cooperativa agricolă gescu, Ioan S. Micu ; raţi.
topit ? fost degradate importante cantităţi de tuburi pentru ca ® La C.A.P. Bretea Sreiu- ţial uman la realizarea sarci din Dobra. Şeful secţiei de
— Nu, acestea sînt produse nalizare, prefabricate din beton şi pînză asfaltică. Pe lui buruienile sînt la ele a- nilor cu care sînt confrunta
noi pregătite pentru a fi ex şantierele construcţiei de lo.cuinţe din municipiul Deva, casă tele unităţile agricole, -dezi- . mecanizare, Romulus Sicoe, a
ţinut să-i evidenţieze pe me
pediate la beneficiari. Care materialele nu sînt depozitate corespunzător. Saci întregi 0 In I.A.S. praşila porum deratul amintit poate fi înde canizatorii Traian Marcu şi
va dintre muncitori a făcut de ipsos şi ciment stau sub cerul liber lîngă zidul vreu bului să nu fie tărăgănată ! plinit cu succes. Reuşita de Silviu Olaru, care merită Plenara Consiliului judeţean al sindicatelor
o glumă — ne-a răspuns nui bloc, alte grămezi de terasit, praf de marmură în mi- plină depinde însă hotărîtor laude pentru calitatea lucră
Grigore Rusu, preşedintele croraionul 15, din cauza ploilor abundente, sînt ameste Cu fiecare zi ce trece, a- de acţiunile pe care le între rilor şi operativitatea cu care Ieri, la Deva, a avut loc
comitetului sindicatului pe cate cu noroi. genda lucrătorilor ogoarelor prind organizaţiile de partid le efectuează. In cadrul produselor şi întărirea disci
fabrică. devine tot mai încărcată, a- de la sate, consiliile populare S.M.A. Dobra sînt şi alţi me plenara Consiliului judeţean plinei în muncă.
al sindicatelor, care a ana
Continuă, totuşi, să se în
şi conducerile unităţilor agri canizatori a căror hărnicie se lizat preocuparea organelor registreze unele neajunsuri
cole. concretizează în înregistrarea şi organizaţiilor sindicale şi în desfăşurarea întrecerii, le
La C.A.P. Bretea Română, unui ritm susţinut la lucră a comitetelor oamenilor gate de crearea condiţiilor
ktA auriul întrecere în cinstea ziloi de 23 Auffust întreţinerea culturilor nu mai rile de întreţinere a culturi muncii pentru aplicarea ho- tehnico-materiale corespunză
ridică probleme. Preşedintele lor. Avînd angajate culturile tărîrii plenarei C.C. al toare în toate unităţile eco
unităţii, Eugen Cerbălău, şi în acord global, mecanizatorii U.G.S.R. cu privire la or nomice pentru generalizarea
Stoş$?'integral ! RITMICITATE ■ CALITATE ■ EFI îuâfete k tersad inginerul şef Vasile Negrea Gheorghe Tomeşteanu, Tibe- ganizarea şi desfăşurarea în cu eficienţă a chemărilor şi
ne relatau că la culturile de riu Dorea şi Petrişor Sicoe trecerii socialiste. iniţiativelor, asigurarea a-
sfeclă furajeră şi cartofi s-au (C.A.P. Răduleşti), Maxim Bă- La lucrările plenarei au provizionării formaţiilor de
aplicat cîte 3 şi respectiv 2 dău (C.A.P. Lăpuşnic), Vasile participat tovarăşii David lucru de pe şantiere cu ma
Produse Parchetele forestiere din Munţii praşile pe întreaga suprafaţă. Rusu (C.A.P. Roşcani), Iosif Lazăr, secretar al Comitetu teriale, folosirea incompletă a
s-a
făcut
com
Concomitent
lui judeţean de partid, şi Petru
peste pian baterea dăunătorilor prin a- Munduca (C.A.P. Lăsau), Despot, adjunct al preşedin utilajelor şi a forţei de mun
de
că
la
investiţii
lucrările
Gheorghe Moţ (C.A.P. Sălci-
plicarea a două stropiri la va), Iosif Coleneac (C.A.P. telui pentru problemele eco şi construcţii-montaj, redu
cu materiale cartofi. ocupă 125 hectare, se Zam) şi Crişmar Sergiu nomice şi pregătirii profe cerea fluctuaţiei forţei de
porumbului,
Cultura
care
economisite Retezat să producă din plin ! bucură şi ea de grija cuve (C.A.P. Holdea) depun efor sionale al Consiliului Central muncă şi a cheltuielilor la
al U.G.S.R.
o mie lei producţie marfă.
turi stăruitoare şi reuşesc să
nită. Prima praşilă s-a reali
Au fost evidenţiate, cu a-
Plenara a aprobat un plan
S In acest an hotărîtor zat pe toată suprafaţa, iar menţină terenurile curate de cest prilej, rezultatele obţi de măsuri elaborat în scopul
Cooperatorii din
buruieni.
; pentru îndeplinirea cinci- praşila a doua mecanică şi unităţile amintite au de adre nute in antrenarea masei de îmbunătăţirii aplicării hotă-
| naiului înainte de termen, Calamităţile naturale care spunea Todor Burulea, mun ronament, dar ea trebuie ge manuală s-a finalizat, pînă sat numai cuvinte de laudă salariaţi la creşterea pro rîrii C.C. al U.G-S.R. şi a
în cinstea zilei de 23 Au s-au abătut în acest an asu citor în parchetul Fruntea neralizată în alte partide de ieri, pe 90 de hectare. O con ducţiei şi productivităţii Conferinţei judeţene de partid
gust, furnaliştii din Călan pra parchetelor forestiere din Izvor. Şi la noi — acest lu lucru. De asemenea, se insis tribuţie de seamă la efectua activităţii mecanizatorilor, a- muncii, utilizarea raţională a pe linia organizării şi desfă
raportează zi de zi succe Munţii Retezat au influenţat cru este valabil şi pentru tă în mod deosebit pe linia rea acestor lucrări şi-a adu portul lor fiind hotărîtor In capacităţilor de producţie, şurării întrecerii socialiste.
se deosebite în întrecere. negativ situaţia planului de alţii — nu se face întreţine utilizării cit mai eficiente a s-o mecanizatorul Ion Gher- ansamblul acţiunilor între- valorificarea superioară a In cadrul plenarei au luat
Folosind din plin agrega producţie. Au fost perioade rea lor corespunzătoare. Mai masei lemnoase, valorificării ghinoiu. De asemenea, coo materiilor prime, folosirea
tele şi instalaţiile, utili- lungi de timp cînd din ma mult, în unele 'cazuri nu sînt fiecărui metru cub de lemn. peratorii — avînd suprafeţele raţională a timpului de lu cuvîntul tovarăşii David La
zînd deplin timpul de lu joritatea parchetelor nu s-a exploatate cum trebuie şi se Secţia dispune de 59 par angajate în acord global — (Continuare in pag. a 2-a) cru, îmbunătăţirea calităţii zăr şi Petru Despot.
cru, ei au reuşit ca de Ia putut transporta nici un me deteriorează înainte de ' vre chete încă nelichidate. Nu
începutul anului să reali tru cub de lemn, drumurile me. La ora actuală ducem mărul este mic faţă de alţi
zeze peste prevederile de de acces fiind complet închi lipsă acută de mijloace de
plan 4 555 tone fontă. se. De asemenea, în tot transport. Singurul tractor ani, dar şi acestea trebuie
Transpunînd în fapte pe care îl avem în dotare — predate cît mai grabnic sil
iniţiativa de a realiza toa cursul celor 6 luni de zile şi acesta are cauciucuri vechi vicultorilor. Din discuţia pur
tă fonta peste plăn cu cocs scurse din acest an s-a re — mai mult stă decît lucrea tată cu' ing. Mircea Băltăţea-
economisit, furnaliştii din simţit lipsa forţei de muncă, ză. Cred că in acest caz, con nu, şeful secţiei, a reieşit că
Călan au obţinut pînă ieri unele parchete nu au putut ducerea secţiei ne poate aju în prezent 14 dintre acestea
aproape 1 000 tone de fon fi plasate cu oamenii nece ta mai mult. vor fi lichidate în următoa
tă cu cocs economisit. In sari. La toate cauzele amin — Avem utilaje moderne, rele zile, restul intrînd eşa
centrul atenţiei se află in tite se mai adaugă şi condi de mare randament, pe care lonat în lichidare pînă la fi
prezent problema cocsului ţiile vitrege de teren In care le folosim la încăreări-descăr- nele anului, astfel că circa
brichete. Furnaliştii cer se lucrează, volumul mare de cări — ne spunea maistrul 34 000 mc masă lemnoasă ca
mărirea rezistenţei meca muncă necesar operaţiilor de Ştefan Enăşoni. Din cîte ştiu,
nice a acestuia, precum şi fasonat sau scos-apropiat. în acest an, ele au lucrat cu re se află în diferite faze, va
diminuarea conţinutului de indici destul de scăzuţi, cres- fi valorificată integral.
sulf. De la începutul anului, din In parchete s-au luat mă
ir calcuţele făcute la secţia de cînd astfel mult imobilizări suri menite să asigure folo
Colectivul de muncă al exploatare din Haţeg a re le la autovehicule. In a- sirea din plin a utilajelor
întreprinderii elertroeen- ieşit faptul că nu s-a reali ceastă direcţie s-a acţionat de transport. Drumurile de
trale Deva, transpunînd în zat o producţie în valoare de prea puţin, aşa că în conti acces sînt construite în aşa
fapt iniţiativa „Funcţiona 1,9 milioane lei, concreti nuare vom căuta să înlătu fel incit distanţa de scos-
rea unui grup de 210 MW zată în importante minusuri răm neajunsurile de care ne apropiat să fie cît mai scurtă,
o zi pe trimestru cu com la planul sortimental. Cu izbim. crescînd totodată randamen
bustibil economisit", a reu toate acestea, discuţia purta De la inginerul Aron Pe-
şit să realizeze suplimen tă zilele trecute la conduce tric, şeful unuia din atelie tele în celelalte faze de lu
tar 12 milioane kWh ener rea secţiei, în parchete, cu rele de exploatare am aflat cru. Un real sprijin în acest
gie electrică. maiştri sau muncitori, a scos despre preocupările care e- sens îl dă unitatea de con
Au fost diminuate con în evidenţă pregnant dorin xistă pentru extinderea me strucţii forestiere, care a de
sumurile de combustibil plasat aici o serie de utila
convenţional cu 13 grame ţa întregului colectiv de a todelor şi tehnologiilor mo je executând o bună parte
pe kWh, obţinîndu-se în depăşi această stare de fapt derne de exploatare. Foresti din lucrările programate.
acest mod o economie de şi a recupera cit mai grab erii au cîştlgat experienţă în Echipa de lăcătuşi, a comunistului Nagy Francisc, dc la secţia I furnale a C.S.H., execută reparapr vagonului cintar
662 tone. De asemenea, nic producţia pierdută. exploatarea arborilor cu co D. CORNESCU al furnalului nr. 5 (este fruntaşă In întrecerea socialistă dc * ani consecutiv). repara, ‘ Fo( o? N. NEGRU
prin raţionalizarea consu — Avem încă lipsuri în
mului intern de energie e- ceea ce priveşte modul cum
lectrică, s-a înregistrat o sînt folosite utilajele din do r
economie de 620 000 kWh. te, Intre care : „Sărutul
tarea fiecărei brigăzi — ne IN SCOPUL EVITĂRII zona gării şt de pe stra tari şl de către cetăţenii „NICI UN BOB VREMEA
vieţii“, „Protecţia muncii da Lentn, aflate în pre comunei, incendiul a fost
ACCIDENTELOR în lucrările mecanice a- zent în construcţie. stins, evitînd astfel ca PIERDUT” Pentru 24 ore
gricole“, „De 30 dc ori pagubele să ia proporţii.
Zilele acestea. Maria Jia- nu", „Ceasul rău", „Nu POMPIERII VOLUNTARI DELA Sub această deviză s-a Vreme călduroasă, cu
trebuie făcut nimic".
2 800 tone cărbune peste prevederi nu, responsabilă, şi Ion ŞI-AU FĂCUT DATORIA STUDENT! IN PRACTICA început a activitatea de des 'cerul variabil. In cu . ii 1
e-
se
vor
după-amlezli
sem
de
Măgureanu,
operator,
vagoanelor
tanşare
Ia cinematograful din Ha APARTAMENTE In dimineaţa zilei de 30 La I.V. Călan a sosit tinate transportului de nala averse io de ale de
descăr
însoţite
ploaie,
în
a.c.,
iunie
aces
recolta
De Ia începutul anului şi pină im prezemt, ţeg, s-au de deplasat cu por o DE VINZARE 4,30. din cauza Jurul orei primul grup de studenţi cereale an din către echipele cări electrice. Vini siab,
aparate
garnitură
trăsnetului,
de
tui
colectivul de mineri (lin cadrul minei Dîlja a reu tabile la sediile S.M.A. şt PRIN O.C.L.P.P. au fost incendiate în sa O ZÏ care vor efectua, în pro a- speciale formate în acest pînă Ia potriv.t din vid-
ceastă
vară,
practica
Temperaturile
est.
şit să extragă peste prevederile de plan Ia zi 2 800 I.A.S. din localitate, unde Oficiul pentru construc tul Turdaş două şuri cu ductivă. Sînt 28 de stu scop la Revizia de vagoa est şi vor oscila între
minime
proprieta
ţia
tone de cărbune. Organizând mai bine munca in au organizat de prezentarea te de locuinţe contractează grajduri. voluntară de denţi din anul I ai Insti ne Simeria-triaj. Lucră 1Q şi 15 grade, iar maxi
personală
unui
Formaţia
pe
ciclu
filme
din
subteran, îmbunătăţind aprovizionarea tehnico-ma- tema protecţiei muncii. pentru vînzare, în Deva, pompieri din comună s-a tutului de 7 metalurgic aceştia rile de etanşare a vagoa mele între 23 şi 28 g-ade.
desfăşoară
se
nelor
sub
dintre
Bucureşti.
terială, brigăzile de mineri au sporit randamentele Au fost prezenţi circa 100 apartamente şi garsoniere deplasat imediat Ia faţa au fost repartizaţi la sec conducerea tovarăşului Flo-
Astfel,
în abataj, numai în luna iunie, cu 0,5 tone pe post. de mecanizatori în şi faţa munci ocupabile în imediat. aparta locului şi a trecut Ia ac LA ţia furnale, 4 la modelă- rea Găină, care manifes Feniru următoarele
că
tori
ţiunea de stingere şi izo
pune
vînzare
agricoli,
grijă
Cele mai bune realizări le-a înregistrat sectorul rora directorii unităţilor mente cu două şi trei ca lare a Incendiului pentru rie, Iar 15 la cele două tă o calitate. deosebită fată două zile
toţi
turnătorii.
de
Dealtfel,
III, care a depăşit sarcina de plan pe primul se respective — inginerii mere, la etajul IV, în blo a nu se mai extinde la Primele zile au fost re membrii echipelor, con Vremea se menţine căl
imediata
din
mestru cu 2 500 tone. Se evidenţiază în mod deose Georgel Rălcan, la I.A.S. cul 28, de confort II, din construcţiile (şuri, grajduri, zervate prezentării între ştienţi de răspunderea ce duroasă, cu carul ta ia-
mlcroraionul
şi Ion Medrea, la S.M.A.
blocu
apropiere
15,
în
le revine, muncesc cu pa
vii
cunoaşterii
prinderii,
după-amie-
bit brigăz.ile de mineri conduse de Pavel Taşnadv — au vorbit despre nece rile 13 şl 31 din acelaşi casc de locuit). De ase toarelor locuri dc muncă siune şi realizează o bu bil. In cursul semnala a-
se
vor
zelor
şi Vasile Baltag Brigada lui Taşnady a reuşit ca în sitatea respectării N’.T.S. mlcroraion — apartamente menea, s-a trecut la sal ALTA şi a colectivelor în care nă etanşare a vagoanelor verse locale de ploaie,
luna iulie să extragă suplimentar din adîncuri a- în agricultură. In ambele cu o cameră, la etajul IV. disponi varea unor bunuri (ani vor descifra — timp de 3 pentru ca să nu se risi însoţite dc descărcări e-
mai
are
male şi Inventar agricol).
Oficiul
locuri, acţiunea a fost fi
tainele,
pînă
proape 300 tone de cărbune. Acest lucru a fost po nalizată cu vizionarea ci bile pentru vînzare apar Prin munca intensă de săptămîni şi — frumuseţea greu pească ce nici un bob de lectrice. Vînt din slab. nord-est
tăţile
transportă
pe
se
pro
grîu
la
potrivit,
sibil datorită depăşirii sarcinii de plan zilnice cu clurilor de filme adecva tamente In blocurile din pusă de pompierii volun- ducţiei. calea ferată. şi est.
peste 40 tone.