Page 18 - Drumul_socialismului_1973_07

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 751 9 SIMBĂTĂ 7 IULIE 1973

Sînt numeroşi cetăţenii din
judeţ, cu gospodării indivi­
întrebarea „Cum organi­ 133 om-ore nelucrate zilnic, ne vom onora cuvîntul dat”, ducţie, în fiecare lună, cu o duale, şi din sate necoopera-
zaţi agitaţia vizuală ?" am 6 800 lei producţie zilnică, ne-au încredinţat o parte din zi mai devreme!" O chema­ tivizate care încheie contrac­
adresat-o unor secretari de 210 lei productivitate pe sa­ muncitorii laminorului. re care a fost respectată te cu întreprinderea de in­
comitete de partid şi preşe­ lariat, lunar“. Sau „Dacă la — Sînt în curs de confec­ Dar de ce numai atît într-o dustrializare a cărnii pentru
dinţi de comitete sindicale fiecare benă se risipesc 5 kg ţionare panourile care se re­ hală imensă, în care lucrea­ a livra statului animale vii
pentru carne. Acest mod de
din trei mari unităţi indus­ de mortar, echivalentul aces­ feră direct la întrecerea pen­ ză zeci de oameni ?! La ga­ OMUL i / H C 0MPHI¡II CU TIMPUL
triale şi de construcţii din tuia, pe total, ar reprezenta tru 23 August — ne-a asigu­ zeta de perete din hală două valorificare a muncii, a po­
Hunedoara şi Deva. 220 maşini cu mortar, 11000 rat tovarăşul Lazăr Ciocoiu, articole: „Disciplina muncii” sibilităţilor din gospodărie
Despre felul cum este or­ mp tencuieli interioare, 60 secretarul comitetului de şi „Conştiinţa socialistă, fac­ se dovedeşte tot mai avanta­
ganizată agitaţia vizuală pe apartamente tencuite în inte­ partid. tor hotărîtor al formării şi Venea dinspre poartă. Tre­ (7C0-1 000 oameni), energie jos pentru ambele părţi con-
şantierul 4 al I.C.S.H. s-a rior". Am răspuns afirmativ la dezvoltării conştiinţei socia­ cut de prima tinereţe. A- şi timp, lucru ce pare uno­
mai scris. Am revenit, după In hala imensă a lamino­ invitaţia de a le întîlni — liste“ (7). Niciunul din arti­ proape zilnic îi zăream si­ ra o inepţie, ceea ce nu-i
trei luni în microraionul 7 rului de profile uşoare de la peste cîteva zile — In hala cole nu pune „probleme". lueta printre maşini, la ore bine. Viitorul se plămădeş­
al şantierului, acolo unde se C.S.H., mari panouri colorate laminorului. Pentru că aceleaşi articole le diferite. De la o vreme In­ te azi.
desfăşoară cea mai mare atrag atenţia. SSnt lozinci, u- Ne aşteptam ca la I.M.C. putem întîlni în orice altă să... apare la aceeaşi oră. II — Nu vă înţeleg ?
parte a construcţiilor din a- nele cu caracter general, al­ Deva, întreprindere care, de­ întreprindere din ţară. . Ni­ recunosc, îl urmăresc cu — Nu ne putem mulţumi Contractele de
cest an. Intre timp multe tele, „la obiect", care chea­ şi tânără, şl-a cîştigat repe­ mic din conţinutul lor nu privirea pînă în hala maşi­ cu ceea ce avem, cu obiş­
obiecthe s-au înălţat şi, o- mă la întrecere, la o muncă de prestigiul în rîndul uni­ „trăda” că se referă la co­ nilor. Şi se pierde iarăşi pe nuitele maşini. Eu, cel pu­
dată cu ele, săgeţile de pe eficientă. Deasupra trenului tăţilor pe ramură, să găsim lectivul I.M.C. drumul ştiut. ţin. Ca mine, gîndesc foar­
graficele întrecerii. finisor, un panou se adre­ o agitaţie vizuală concretă, Am fi nedrepţi să afir­ Abia săptămîna trecută, te mulţi. Urmăresc mereu animale-tot
Ne-a atras atenţia un pa­ sează laminatorilor: „Redu- vie, care să mobilizeze, să măm că aici n-am întîlnit şi cînd l-am cunoscut întîm- ceea ce nu e bun, sau ceea
nou, prins la ultimul nivel al cînd consumul de metal nu­ cheme. Aceasta cu atît mai panouri cu adresă precisă, plător, la expunerea unei te­ ce nu este încă bun.
şcolii ce se construieşte în mai cu 1 kg/tona de lami­ mult cu cît în programul sta­ dar conţinutul lor trebuia me captivante, am descope­ — Sînteţi zelos ?
gustul mai avantajoase
acest microraion. O chema­ nate, din metalul economisit bilit în urma analizei făcute ghicit din praful ce le aco­ rit aievea drumul său sta­ — Curiozitatea, ambiţia de
re la întrecere însufleţită într-un an se pot fabrica 100 de către secretariatul Comi­ perea. Aşa este, de exemplu, tornic După expunere ne-am a reuşi, satisfacţia de a ob­
pentru ca sărbătoarea de la de tractoare“. Şi tot în zona tetului municipal de partid panoul de la ieşirea din hală oprit în holul casei de cul­ ţine ceva deosebit,
23 August să fie Intîmpinată finisorului, în preajma cajei Deva, munca politică de ma- tură. pentru tehnică. Că mai sînt
pe care stă scris: „Tovarăşi, zeci şi zeci de inovaţii şi
15 tone oţel beton economi­ — Acum lucraţi în cen­ studii care zac prin serta­
sit este egal cu valoarea u- trală, dacă nu mă înşel ? Mi zată ca pe un lucru me­ rele nu ştiu cui, mă doare...
Cum organizăm agitaţia vizuala ? nui apartament“. se par curioase drumurile reu perfectabil. II supără dar rămîn, într-un fel cu tractante atunci cînd condi­
La depozitul de produse de după amiază... refuzul unora de a gîndi ideea că nu te poţi desprin­ ţiile contractului sînt respec­
—
Ah, da, drumurile la
finite n-am mai intrat. N-a­ spălătorii 1... mai departe decît maşina pe de de omul care eşti, omul tate. Cîteva exemple sînt e-
care o au în dotare sau de­
RĂSPUNSUL SE CUVINE SĂ-L DEA veam la ce. Ne-a scutit în­ o locomotivă minusculă din cît munca pe care o fac de Bune sau rele faptele faptele dificatoare. Cetăţeanul Ion
prin
există
sale.
şeful
suşi
care
...La şase ani meşterisem
depozitului
—
Ciuci din Romos a predat pe
vreme îndelungată.
avertizat:
ne-a
„Deocamdată
n-avem !“ (agitaţie vizuală — beţe de chibrit. Locuiam In — Dacă aş fi simţit o cli­ sînt acelea care ne expri­ bază de contract opt capete
mă.
bovin,
Cazan
Remus
tineret
FURMELE CONCRETE, VII, CARE SĂ n.n.). hala de prefabricate, Capitală, iar casa noastră cînd, cu ani în urmă, mă lecţia" muncii (a fost şef de din Balşa — două bovine a-
pă, în acea zi de toamnă,
...Un om, trecut prin „se­
făcea zid comun cu o fa­
In
dulte,
tineret
trei
bovin
şi
unde lucrează colectivul care brică. Cît era ziua de lungă înscriam la prepararea căr­ secţie productivă, trăieşte de un porc, Sabin Stanca, tot
şef
bunelui, că nu mi-e locul
mă uitam de sus, de pe
a lansat chemarea „Să reali­
din
serviciu
cu
bovine
tehnic)
CHEME SI SĂ ANTRENEZE LA MUNCĂ zăm planul de producţie, în gard, îri curte. îmi plăceau aici, aş fi renunţat imediat. acuitate timpul. Şi-l vrea cît adulte, Balşa — trei bovin şi
tineret
trei
Se vede însă că n-am gre­
maşinile.
Din
acelea,
zilele
fiecare lună, cu o zi mai de­
Dobrean
vreme", sînt subliniate, prin poate, m-am ales cu obice­ şit. Am realizat pesta 58 de mai dens în fapte. Merită un porc, Andronic Zam —
reţinut că Mircea Rai, in­
din
Micăneşti
—
cîteva panouri, angajamente­ iul de a iscodi lucrurile... raţionalizări, inovaţii, in­ ginerul, e un romantic. Un nouă tineret bovin şi un
cu fapte lăudabile de fieca­ unde se stabileşte, de fapt, să — şi deci şi agitaţia vizu­ le ce vizează calitatea, gos­ I,a 36 de ani, comunistul venţii şi asta îmi dă con­ tonus vital care se confun­ porc, Iosif Jurca din Tămă-
re constructor. Acolo, pe pa­ soarta laminatelor, o altă ală — ocupă un loc însem­ podărirea metalului. Ne-a Mircea Rai. inginer la Cen­ vingerea că e bine să fac dă într-o entitate unică. şeşti — Zam — două bovi­
nou, şase formaţii de lucru chemare la eficienţă : „Lami- nat, cu sarcini concrete. întîmpinat plăcut, deasupra trala cărbunelui Petroşani, ceea ce am făcut. Ei bine, — Şi da, şi nu. Da, mulţi ne adulte, cinci tineret bovin
şi-au înscris numele prin an­ natori I Prin reducerea con­ — Chiar luna trecută am unei ieşiri, îndemnul: „To­ nu se mulţumeşte cu obiş­ mi-am spus. dacă am reuşit spun că nu-i bine să-ţi iro­ şi doi porci, Iosif Cioroagă
gajamente concrete. Formaţia sumului de metal cu 0,3 kg/, analizat In comitetul de par­ varăşi, din secţia noastră să nuitul unei zile de muncă. „separarea fotonică şi apa­ seşti timpul, că nu-i treaba din Teiu-Lăpugiu — cinci
de parchetari, condusă de tonă, realizăm economii de tid cum s-au dus la Îndepli­ iasă numai produse de bună Lui îi plac excepţiile. Sau ratul separator", aflat în mea... Dar e normal oare să tineret bovin, o bovină adul­
Teodor Mitran, se angaja să 105 tone metal, echivalente nire sarcinile din acest pro­ calitate 1“ E general, adevă­ poate nu excepţiile. Ii place studiu la O.S.I. sau „ciurul nu te realizezi în propria tă şi un porc, Pavel Roman
realizeze în fiecare lună (iu­ cu o economie la preţul de gram — ne spune tovarăşul rat, dar te îndeamnă. Şi tot să respire In spaţiile vaste vibrant cu suprafeţe curbe", ta chemare ? Eu cred că din Grohot Bulzeşti — patru
lie şi august) o depăşire a cost în valoare de 307 860 Nicolae Devian, secretarul acolo, o chemare pentru ope­ ale tehnicii, să asocieze me­ înseamnă că tot ceea ce fac pentru noi, comuniştii, este tineret bovin, Moise Perţa
sarcinilor de 20 la sută. Şi lei, sumă ou care se pot con­ comitetului de partid de la ratorii de prefabricate: „E- reu prezentul cu viitorul. îmi place, că mi se potri­ normal să intervenim atunci din Strei-Săcel — opt tine­
tot acolo, pentru a afla toţi strui, pentru oamenii mun­ I.M.C. Deva. Obiectivele pri­ conomisind zilnic 1 mc de Omul, care a reuşit să re­ veşte. M-aş sufoca în ,pro­ cînd vedem că lucrurile bat ret bovin şi alţii. Toţi aceş­
constructorii de pe loturile 1 cii, 3 apartamente a 3 ca­ vind reîmprospătarea, revita- beton, realizaţi anual o eco­ zolve „Procedeul şi dispozi­ pria mea muncă, dacă as pasul pe loc. Depinde însă tia au primit sume între 11
şi 2 care le va fi aportul în mere fiecare". lizarea agitaţiei vizuale au nomie de 240 000 lei". Dar, tivul de separare în curent trăi după şabloane. Pe mine cum o faci. Nu bătînd cu şi 27 mii de lei ca preţ al
întrecerea pentru marea săr­ Care e răspunsul muncito­ constituit o aspră critică la cam atît, într-o hală uriaşă. de lichid a unor corpuri cu mă obsedează o idee. Uno­ pumnul în masă, ci cu pru­ animalelor livrate iar cei
bătoare a ţării, formaţiile rilor la aceste îndemnuri ? adresa acelor membri '*• de Iar spaţiul rezervat gazele­ ra li se pare demagogică, denţă şi înţelepciune. Pe care au livrat tineret bovin
conduse de zidarul Vasile — Am economisit, în pri­ partid care aveau sarcină lor de perete — comparti­ durităţi diferite", „Centrifu­ pentru că nu citesc, n-au mine, ca inginer, nepăsarea şi porci au primit şi porumb
Faur, instalatorii Titus Brăr mele 5 luni ale anului, pes­ expresă de a se ocupa de a- mentat în patru — nimic ca­ ga cu rotor“ sau „Comanda măsura timpului. Mă obse­ nu mă lasă rece, viaţa mă la preţ de stat în cantităţi
nişteanu şi Victor Ţîrvulea, te 70 tone de metal, iar pe ceasta. re să răspundă scopului. Un mecanică centralizată a şu- dează studiul concentrării obligă să intervin. Şi poate între 1 200 şi 4 200 kg de
dulgherul Laurenţiu Petru şi luna iunie avem, de aseme­ Nu ne aşteptam, după cele singur articol, pe care n-a berelor de la spălătoriile de spălătoriilor din Valea Ji­ de aceea am reuşit. porumb boabe.
electricianul Constantin Go­ nea, rezultate bune — ne spuse de secretarul comite­ avut nimeni timp să-l înlo­ cărbune", gîndeşte fiecare ului într-una singură, eco­
run şi-au consemnat angaja­ răspunde secretarul comite­ tului de partid, ca în halele cuiască din... 10 martie. idee sau perfecţionare reali­ nomisind forţă de muncă D. IONAŞCU
mentul : depăşirea lunară a tului de partid pe laminor. mari ale întreprinderii din Ne oprim aici cu constată­
sarcinilor de producţie cu 15 îndemnurile din hala la­ Bîrcea să găsim o situaţie rile. Concluziile sînt eviden­
la sută. minorului se referă la Cali­ mai „roză“ în ceea ce pri­ te. Şi le-au însuşit, la faţa
Cantina cea nouă, deschisă tate, la ritmicitate, la eco­ veşte agitaţia vizuală. Deşi locului, şi cei răspunzători DIN ACTIVITATEA CONSILIILOR
de curfnd pe şantier, care are pe nomii, la folosirea judicioa­ ne-a fost dat să întîlnim pa­ de organizarea agitaţiei vizu­ Comuna Bălţa complet electrificată
pereţii exteriori numeroase să a orelor de producţie. nouri cu îndemnuri concre­ ale. La I.M.C. Deva există o In satul Peştera — ultimul din cele 11 sate cîte nu­
îndemnuri. Ele cheamă la Lipsesc, însă, chemările la te la muncă. Dar — după organizaţie de partid puter­ mără comuna noastră — s-a aprins becul electric. Ast­
disciplină In muncă, la o mai întrecere pentru apropiata cum însuşi secretarul cerea fel s-a încheiat acţiunea de electrificare a comunei Bălţa. POPULARE COMUNALE
bună folosire a timpului de sărbătoare din august, deşi unor membri de partid din nică, care a fost şi este fac­ Lucrările de electrificare a satului Peştera, datorită hăr­
niciei cetăţenilor şi echipei de electricieni de la I.R.E. De­
lucru şi o gospodărire judi­ oamenii laminorului ştiu, cu­ secţiile cu pricina — acestea torul activ în antrenarea în­ va, s-au terminat cu un trimestru mai devreme decît se
cioasă a materialelor. „Iată nosc angajamentul colectivu­ trebuiau reîmprospătate mă­ tregului colectiv la îndepli­ planificase. Cetăţenii au muncit la săpatul gropilor, trans­
portul şl plantatul stîlpllor pentru linia de joasă tensiune.
ce se pierde pe şantierul lui, luat pentru a cinsti a- car prin înlăturarea prafului nirea sarcinilor mari econo­ O contribuţie activă la electrificarea satului şi-au adu­
nostru dacă fiecare salariat ceastă zi : 1 600 tone lami­ ce le acopereau. In hala ar­ mice. s-o deputaţii Nicolae Groza. preşedintele comitetului de Succese obţinute în
prelungeşte, cu numai 10 mi­ nate peste plan. „Am rea­ măturilor un îndemn: „Să cetăţeni, Petru Bocănici, Ioan Lazăr, vicepreşedinte al
nute, timpul afectat mesei : lizat 1 300 tone pînă acum, ne realizăm planul de pro- LUCIA LICIU consiliului popular, Avram Serban, secretarul organizaţiei
de bază P.C.R. Toţi locuitorii au făcut front comun şl au
înfăptuit acest obiectiv major — electrificarea satului.
întrecerea patriotică
Reducerea
Pix v; ;
Angajamentul anual interesează întreaga obşte
SgjgË: > prin cetăţeni. pentru cetăţeni.
consumurilor V • • . IpcuitorUgr, stabilirea în co­ a
Consultarea
permanentă
a fost îndeplinit "şl mun a' obiectivelor edilitar-
gospodăreşti ce trebuie rea­
(Urmare din pag. 1) loan Curteanu a economisit lizate în fiecare sat, ţinînd
4 tone de metal. depăşit seama de interesele, de for­
— Cum aţi reuşit 7 — 11 ţele şi posibilităţile lor, a „ a -
tem s-o purificăm bine îna­ întrebăm. sigurat şi asigură o conlu­
inte de turnare. Al doilea i — Am valorificat la ma­ Ziua de 23 August este în- crare vie, permanentă şi ne­
materia noastră primă (fonta ximum metalul. Bucăţile cele tîmplnată şl de către locui­ mijlocită cu cetăţenii, succe­
brută) stă afară şi rugineşte, mai mici care au rezultat de torii comunei lila cu reali­ sul acţiunilor întreprinse.
or zgura provine tocmai din la batiuri le-am folo­ zări de seamă în munca de Am reuşit să facem multe
asta. Alteori, nisipul pe ca- sit la confecţionarea carca­ gospodărire şi înfrumuseţare lucruri bune care au contri­
re-1 primim de la Sarmizege- selor pentru reductori. a comunei. Toţi cetăţenii, în buit la îmbunătăţirea condi­
tusa şi Doclin nu este de — Se aude că aţi înlocuit ţiilor de muncă şi de viaţă
calitate, are nişte lianţi în un butoi cu o... butelie 1 frunte cu deputaţii, mobili­ a locuitorilor. Această afir­
el care ne produc neajun­ — Da, aici se folosesc nişte zaţi de organizaţiile de par­ maţie are un suport mate­
suri în timpul formării. aparate de debitat care func­ tid, sînt antrenaţi în între­ rial concret, fapte de muncă
Hala turnătoriei arată ca ţionează cu carbid, produs cerea patriotică şi muncesc valoroase care stau drept
toate suratele ei din alte u- destul de scump. Un butoi cu hărnicie şi entuziasm pen­ mărturie hărniciei şi spiritu­
nităţi. Tipare lîngă tipare, tru a da viaţă angajamente­ lui gospodăresc al oamenilor
pămînt umed, nisip, aburi de carbid ajunge 3 zile de lor asumate. Activitatea des­ din această parte a judeţu­
etc. lucru continuu. Noi am înlo­ făşurată pînă acum se con­ lui. Locuitorii satelor, tineri şi
— Eu consider că una din cuit butoiul cu o butelie de cretizează în realizări de vîrstnici, femei şi şcolari, au
cauzele principale ale rebu­ aragaz, care ajunge pentru o prestigiu pentru toţi conce­ fost prezenţi pe şantierele
turilor — ne spune comunis­ funcţionare permanentă, pe Maistrul electromecanic Gheorghe Koblcă, maistrul miner Ion Tătaru, şeful echipei de ele ctricteni, Iosif Vodlla, şl şeful tăţenii noştri. Anul acesta de muncă patriotică ale co­
tul Aurel Morancea, forma- timp de 24 ore, a aparatu­ echipei electricieni, Ioan Petzl, în atelierul minei Lonea, la un consult... ne-am angajat să realizăm munei şi au dat viaţă, prin
tor-turnător — o constituie lui. Foto: I. LICIU prin muncă patriotică lu­ munca lor neobosită, plină
lipsa unui laborator propriu Sudorii secţiei, angajaţi In crări cu caracter edilitar- de responsabilitate cetăţe­
pentru analiza şarjelor de întrecerea de a economisi cît gospodăresc şi estetic în va­ nească, angajamentelor asu­
fontă la turnare. In prezent mai mulţi electrozi, obţin re­ mate la nivel de comună ne
probele se trimit la Cugir şi zultate demne de remarcat. loare de 1 407 000 lei şi am baza propunerilor şi obiecti­
trec 2-3 săptămîni pînă vine — In ultimele 3 luni, nu­ O însufleţită întrecere în realizat, pînă la sfîrşitul pri­ velor stabilite în adunările
rezultatul. Uneori, îl avem mai la lucrările de cubuia- cinstea zilei de 23 August se mului semestru, lucrări in populare sătesti. Astfel, s-a
după ce expediem piesele. tură pe care le-am executat desfăşoară şi în cadrul Oco­ Produse competitive care satisfac cerinţele valoare de 1 698 000 lei, cu reuşit ca pînă la finele pri­
In capătul opus al halei — ne-a declarat, în numele lului silvic din Geoagiu. Silvi­ aproape 300 000 lei mai mult. mului semestru din acest an
lucrează o echipă de curăţi- tovarăşilor săi de profesie, cultorii — cei care sporesc an Intre cele mai importante să se realizeze lucrări prin
tori. După „dezbaterea“ pie­ sudorul Constantin Ispas — de an patrimoniul forestier al lucrări executate amintesc j muncă patriotică în valoare
selor, aceşti oameni le trans­ am economisit 1 000 kg de judeţului nostru, ocrotesc pă­ celor mai exigenţi beneficiari construcţia a 800 mp trotu­ de 1 985 000 lei, faţă de
portă, pe cele bune la sala electrozi. Pe întreg semestrul durea şi vînatul — cinstesc are noi ; reparaţii şi întreţi­ 2 252 000 lei cît prevede an­
de sablaj, iar pe cele rebu- I, economiile sînt de 4 tone. această măreaţă sărbătoare neri pe 25 000 mp străzi şi gajamentul anual. Noi am
tate la cubilou pentru reto­ Evident, stoparea consumu­ cu realizări deosebite în mun­ trotuare ; plantarea a 9 000 realizat, între alte lucrări,
pire. rilor, care se mai fac încă că. Şeful ocolului, ing. Mihai Preocupaţi permanent să interni cît şi externi. Noi Dacă pînă nu demult că­ bucăţi pomi ornamentali şi construcţia unui drum nou
— Cîte piese duceţi, zilnic, în cadrul F.I.L. Orăştie, cere Alionescu, ne-a informat că diversifice producţia, să îm­ dorim să le satisfacem cît rămizile produse în secţia tuia ; amenajarea' a două ba­ în satul Hărţăgani — Grei-
la cubilou ? mai multă mobilitate in ac­ producţia globală silvică pe bunătăţească caracteristicile mai deplin cerinţele calita­ din Vaţa nu erau apreciate ze sportive la şcoala gene­ leşti pe o lungime de doi ki­
semestrul I a fost depăşită cu
— Cam un sfert 1 — răs­ ţiuni din partea organizaţii­ 80 000 lei. La împăduriri, pre­ calitative ale acesteia, lu­ tive şi estetice — ne spunea de constructori, astăzi, prin­ rală şi liceu ; reparaţii şi în­ lometri : reparaţii şi întreţi­
punde muncitorul Ionel Ho- lor de partid şi de tineret, a vederile de plan au fost de­ crătorii din cadrul Fabricii responsabilul compartimen­ tr-o îmbunătăţire a siste­ treţineri pe 22 km de dru­ neri pe 104 km de drumuri ;
za. grupelor sindicale. Gazetele păşite, realizîndu-se 104 ha în d« industrie locală Brad au tului C.T.C. din cadrul sec­ mului de presare precum şi muri comunale; săparea şi construirea unui pod de be­
Să fie tot o glumă 7 de perete, agitaţia vizuală şi reuşit să obţină noi succese. ţiei de tîmplărie, Ioan Nea- prin extinderea spaţiului de desfundarea de şanţuri de-a ton în satul Ormindea: plan­
...Colectivul secţiei de con­ celelalte mijloace ale mun­ Ele se concretizează, în pri­ gu. Şi de aceea exigenţele uscare s-a asigurat o creş­ lungul drumurilor pe o lun­ tarea a 2 000 de pomi orna­
strucţii metalice care, prac­ cii politice de masă trebuie mul rînd, printr-o serie de faţă de lucrările fiecăruia tere netă a calităţii aces­ gime de 16 000 ml ; lucrări mentali. Locuitorii au parti­
tic, lucrează numai cu me­ să sprijine cu mai multă produse mult apreciate de au crescut în ultimul timp. tora. Cărămizi se livrează de îmbunătăţiri funciare; cipat masiv la decolmatarea
tal, foloseşte diverse metode forţă preocupările oamenilor Munca rodnică beneficiari. De asemenea, — Ne-am organizat în aşa inten s la export, iar bene­ consolidări şi taluzări la di­ văilor Carpen, Trestiei şi
şi mijloace pentru economi­ pentru economisirea diverselor printr-o colaborare mai stin­ fel munca, am găsit cele ficiarii interni şi-au reînnoit gurile de apărare împotriva Dubei pe o lungime de 2,5
sirea acestui important ma­ valori materiale — să re­ să cu diverse unităţi indus­ mai adecvate tehnologii care contractele. inundaţiilor şi altele. km, la construirea unui dig
terial. In cele 2 luni, de cînd flecte „la zi“ rezultatele ob­ a silvicultorilor triale s-au asimilat noi sub- să asigure o realizare exem­ Cîteva noutăţi de ultimă
construieşte batiuri pentrii ţinute, făcînd ca prin aceas­ ansamble, piese şi confecţii plară a sarcinilor pe care oră la secţia de tîmplărie Tot ceea ce s-a realizat pî­ din piatră şi pămînt în lun­
Uzina mecanică Sibiu, echi­ ta să izvorască altele şi mal metalice. Toate aceste suc­ le avem — ne declara sînt, de asemenea, elocven­ nă acum în comuna noastră gime de 700 ml, la construi­
pa de lăcătuşi condusă de bune. z«wntn»»aiwpivÆÆOia cese au fost realizate maistrul Ioan Oprea de la te. Se pregătesc pentru . ex­ este rodul muncii şi hărniciei rea noului local pentru ma­
loc de 100 planificate. De la în condiţiile în care secţia mecanică. Avem uti­ poziţia judeţeană şi naţio­ cetăţenilor care vor ca toate gazinul sătesc din Căinel, a
în
trăiesc
aşezările
magaziei
care
alimente
şi
pentru
la
râchitârie s-a realizat un ve­ planul pe primul semestru laje noi, mulţi dintre mun­ nală noi tipuri de mobilă magazinul sătesc din Hărţă­
nit mai mare cu 20 000 lei al anului a fost depăşit cu citori sînt tineri, dar am create de oamenii secţiei. muncesc să fie tot mai mîn-
decît cel planificat. Lucrările 14,4 la sută la producţia reuşit ca în ultimul timp să Este vorba despre camera dre şi mai bine gospodărite. gani şi altele. La executarea,
PRAVILELOR de investiţii sînt la zi, planul globală şi cu 15,3 la sută la avem un colectiv închegat, combinată „Mirela“, dor­ mun, sub într-un front orga­ acestor plin lucrări şi-au Nicolae
adus'
co­
Acţionînd
producţia marfă.
conducerea
care să facă faţă cerinţelor
din
contribuţia
semestrial
in
mitorul „Meda“, un nou tip
realizîndu-se
proporţie de 102 la sută. Co­ Nici relaţiile cu beneficia­ ridicate de producţie. de bar, care poate fi aşe­ nelor locale de partid şi de Hocman, secretarul organiza­
lectivul de muncă al ocolului rii externi nu sînt de ne­ La produsele mai vechi zat pe colţ şi biblioteca stat, locuitorii comunei noas­ ţiei de partid şi deputat co­
le cooperativei şi inginerul şi-a onorat în mod exemplar glijat. In R.P. Ungaria au realizate în secţia mecanică „Mirela“. tre vor obţine noi şi impor­ munal, cetăţenii Adam Mo-
şef, Handra Imre, pentru a şi sarcinile de plan la ex­ fost livrate 100 000 bucăţi s-au adăugat de curînd al­ Preocupări susţinute, rea­ ga-Hosta, Lazăr Sav, Gheor­
„justifica“ această stare de port, livrînd în plus produse cărămizi şi 100 tone var, tele noi. Dintre acestea a- lizări care îi fac pe lucră­ tante realizări cu care vor ghe Cristea, Jude Gheorghe
fapte, ele nu pot acoperi în U.R.S.S., 1 700 paturi de mintim cele 12 repere rea­ cinsti ziua eliberării patriei
prinse pentru obţinerea de re­ în valoare de 20 000 Iei. Tot­ torii de la F.I.L. Brad să fie de sub jugul fascist. din Hărţăgani; Aurel Guga,
colte sporite la hectar. In pierderile din recoltă cauzate odată, s-au făcut in această diferite tipuri, dintre care lizate în colaborare cu în­ mereu în căutarea noului. secretarul organizaţiei de
fruntea întrecerii pentru va­ de slaba preocupare pentru e- perioadă lucrări de întreţineri 550 bucăţi suplimentar fa­ treprinderea mecanică Boc­ Şi asta, în folosul nostru, al TEODOR VASIU partid, Maria Stanca, învăţă­
lorificarea eficientă a poten­ fectuarea la timp a lucrărilor în plantaţii — descopertări şi ţă de prevederile contractu­ şa, precum şi subansamble tuturor. secretarul comitetului comunal toare, Dorin Stoia şi Viorel
de întreţinere. ale. metalice confecţionate pen­
ţialului productiv al pămîntu- degajări — pe o suprafaţă — Avem atît beneficiari tru I.C.M. Reşiţa. de partid, primarul comunei Nita, deputaţi din Căinel.
lui se situează C.A.P. Lăpuş- întreţinerea culturii porum­ de 350 ha şi se lucrează în C. DUMITRU llia S-au mai evidenţiat Petru
nic, unitate unde s-a încheiat bului continuă să fie o lu­ continuare, cu toate forţele, Popa, deputat din Barbura;
praşila a doua la cultura crare la ordinea zilei şi pen­ la executarea acestor lucrări. Munca oamenilor Lucreţia Benea şi Alecu Cos-
porumbului. tru lucrătorii din I.A.S. Con­ Intre cei care şi-au adus o tea, deputaţi din Ormindea,
comitent cu urgentarea pra- contribuţie deosebită la înde­
Sînt însă şi cooperative a- şilei a doua, care s-a făcut Ioan Stanca, Dan Roman şi
gricole unde buruienile se gă­ pe 85 la sută din suprafaţa plinirea şi depăşirea sarcini­ DISPENSAR UMAN NOU schimbă fata satelor Roman Jurca, deputaţi din
sesc la ele acasă, dijmulnd stabilită, se impune cu maxi­ lor de plan semestriale, şeful Trestia, Ioan Enăşcău, secre­
ocolului a citat pe pădurarii
serios recolta. Pe unele tarla­ mă grijă să fie acordată în­ Lazăr Stoica, Petru Pirvu şi In urmă cu trei ani — ne comunică de succes : dispensarul a fost construit şi tarul organizaţiei de partid,
Aron Barna, membru în bi­
le ocupate cu cartofi şi po­ grijirii culturii pe suprafeţe­ brigadierul silvic Iosif Florea. tovarăşul Remus Vînduţ, primarul comu­ dat în folosinţă. Noul complex sanitar se Activitatea de gospodărire roul organizaţiei de hr^ă
rumb, la C A.P. Bretea Stra­ le reînsămînţate. asigurînd Realizările de pînă acum sînt nei — locuitorii din Certeju de Sus şi-au compune dintr-un cabinet medical pen­ şi înfrumuseţare a satelor P.C.R. şi Elena Demian, de­
iului buruienile au sufocat astfel condiţii ca şi de pe rodul muncii întregului colec­ propus să realizeze prin contribuţie bă­ tru circumscripţia sanitară comunală, un comunei noastre constituie putată.
realmente plantele, amenin- acestea să se obţină producţii tiv de muncitori, ingineri şi nească şi muncă patriotică un obiectiv cabinet 'stomatologic şi laborator, o far­ astăzi o preocupare perma­ Aceste rezultate vor fi îm­
ţind soarta producţiei. Deşi o cît mai mari. De maximă im­ tehnicieni care, stimulat de de mare importanţă în apărarea şi ocro­ macie şi două locuinţe pentru medici. nentă pentru întreaga obşte. bogăţite cu noi succese ne
suprafaţă apreciabilă cultiva­ portanţă pentru finalizarea succesele obţinute, depune tirea sănătăţii populaţiei: construcţia Valoarea construcţiei este de 285 000 Iei Comitetul comunal de partid care cetăţenii comunei noas­
tă cu porumb reclama acut în condiţii ireproşabile a în­ toate eforturile pentru a cin­ unui loca! pentru dispensarul sanitar şi reprezintă contribuţia în bani şi mun­ şi consiliul popular, toate or­ tre sînt hotărîţi să cinstească
intervenţia cu cîteva săptă­ treţinerii culturilor este fo­ sti ziua eliberării patriei de uman. Banii au fost adunaţi an de an că patriotică prestată de cetăţeni. Un ganizaţiile de masă şi ob­ ziua de 23 August.
mîni în urmă, efectuarea pra- losirea judicioasă a utilajelor, sub jugul fascist cu altele şi din contribuţia cetăţenilor. Anul acesta sprijin substanţial în realizarea acestui şteşti care fac parte din con­
şilei se află şi acum sub sem­ a forţei de muncă din fiecare mai frumoase. eforturile locuitorilor au fost încununate obiectiv s-a primit din partea Consiliu­ siliul comunal al Frontului VASILE LUPSE
nul întrebării. Orice „argu­ unitate şi a timpului favora­ lui popular judeţean. Unităţii Socialiste, rezolvă secretarul Consiliului popular
mente" ar invoca preşedinte- bil de lucru în cîmp. ■I î- toate problemele majore care comunal Băita