Page 19 - Drumul_socialismului_1973_07

a?rasEcigzs3Bffiratt^ —waBBBBWBaaa
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 751 9 SÎMBÂTĂ 7 IULIE 1973

încă o floare în balcon,
păstrînd tot ceea ce am făcut
pînă acum, vom putea ajunge F
la acel stadiu pe care-1 do­
rim, vom demonstra practic
măsura în care participăm la
protejarea mediului înconju­ i ÎNTRECEREA SQCIAlISTâ PE AI11072
rător.
De asemenea, păstrind o
conduită demnă, respcctîn-
du-ne unii pe alţii, edueîn- întrecerea pe ţară între co­ ţinute în agricultură, sector boieni — judeţul Argeş, Bu-
du-ne copiii în spiritul dra­ mune pentru realizarea . sar­ ce deţine o pondere însem­ cecea — judeţul Botoşani,
gostei faţă de muncă şi de cinilor economice edilitare şi nată. în activitatea economică Jiana — judeţul Mehedinţi,
Protecţia mediului înconju­ mai la acest aspect pe care 54 464 arbori, 487 000 arbuşti, bun simţ, de neomenie, de frumos, edueîndu-ne şi pe social-culturale, organizată a comunelor şi satelor, în Mirceşti — judeţul Iaşi, Ier-
rător a devenit o problemă îl ridică protecţia mediului 284 300 trandafiri, 15 000 liane, lipsa conştiinţei civice a celor noi, vom contribui la aplica­ potrivit Rezoluţiei adoptate dezvoltarea activităţilor de nut — judeţul Mureş.
de o importanţă deosebită, înconjurător. Poluarea meca­ 3 358 340 flori diverse, hecta­ ce nu vor să se încadreze în rea legii protecţiei mediului cu prilejul Conferinţei pe ţa­ producţie şi prestări de ser­ „Ordinul Muncii“ clasa a
atît pe plan intern cît şi pe nică şi chimică reprezintă nu­ re întregi de zone verzi şi conduita demnă a marii ma­ înconjurător, nu numai în la­ ră a secretarilor comitetelor vicii, fapt ce a contribuit la II- a, pentru premiul II, co­
plan mondial iniţiindu-se mă­ mai una din laturile proble­ parcuri, zeci şi zeci de kilo­ jorităţi a locuitorilor. lura ei, ci şi comunale de partid şi pri­ mai buna valorificare a re­ munelor: Satulung — judeţul
tura ej, ci şi în spiritul pre-
suri corespunzătoare care să mei, problema în sine fiind metri de gard viu etc. A proteja mediul înconjură­ vederilor sale marilor din comune, a avut surselor locale de materii pri­ Maramureş, Bîrca — judeţul
•asigure menţinerea şi îmbu­ mult mai cuprinzătoare. Am făcut din localitatea tor înseamnă şi a ne canali­ un rol mobilizator in obţi­ me şi materiale, la folosirea Dolj, Otopcni — municipiul
Pentru
considerăm
aceasta
nătăţirea calităţii mediului, Făţă de mediul înconjură­ noastră un oraş al flăcărilor za energia creatoare, pricepe­ rîndurile de faţă ca un sem­ nerea de noi succese în toate mai completă a forţei de Bucureşti, Lechinţa — jude­
prin eliminarea efecte­ tor sîntem interesaţi cu toţii productive dar şi al trandafi­ rea şi puterea 'de muncă în nal de alarmă tras din timp domeniile vieţii economice şi muncă, precum şi în dome­ ţul Bistriţa-Năsăud, Sascut —
lor dăunătoare ce înso­ şi avem datoria a-1 proteja, rilor. Totul, de la firul de acţiuni prin care să gospo­ cu privire la modul în care social-culturale din comune niul învăţămîntului, în acti­ judeţul Bacău, Ighiu — ju­
ţesc activităţile economico- pentru că poluarea nu în­ iarbă şi pînă la plopii cc ri­ dărim mai bine oraşul şi să-l unii poluează atmosfera civi­ şi sate. Sub conducerea şi în­ vitatea culturală de masă, de deţul Alba, Berzovia — ju­
sociale, ca şi prin preîntîm- seamnă numai ce am amintit valizează în înălţime cu blo­ facem tot mai frumos. drumarea organelor şi orga­ ocrotire a sănătăţii popu­ deţul Caraş-Severin, Gheor­
pinarea unor asemenea efec­ mai sus. Poluare înseamnă curile, a fost prin munca că a oraşului : în aceeaşi mă­ nizaţiilor de partid, consiliile laţiei, în îmbunătăţirea gra­ ghe Doja — judeţul Ialomi­
te, în vederea ocrotirii na-' tot ceea ce viciază, într-un noastră şi pentru noi, E una Numai în anul acesta, pînă sură, însă, rîndurile de faţă populare comunale, colecti­ dului cdilitar-gospodăresc al ţa, Sălciile ■— judeţul Praho­
turii, dar mai ales a desfăşu­ fel sau în altul, mediul în din formele prin care şi noi la data prezentelor rinduri, constituie şi un călduros apel vele din unităţile de stat şi localităţilor rurale etc. va, Tiream — judeţul Satu
rării armonioase a vieţii u- care trăim şi muncim. în­ contribuim la protejarea me­ am realizat prin acţiuni patri­ la conştiinţa tuturor cetăţeni­ cooperatiste, organizaţiile de Analizind rezultatele obţi­ Mare.
mane. seamnă hîrtie aruncată pe diului înconjurător. otice lucrări în valoare de masă şi obşteşti, cetăţenii co­ nute în anul 1972, în cadrul „Ordinul Muncii" clasa a
Recenta lege privind pro­ stradă, ca şi gunoiul neridi­ peste 30 milioane lei şi vrem lor şi sîntem • convinşi că munelor şi satelor din întrea­ acestei acţiuni, Comisia cen­ III- a, pentru premiul IU, co­
sfîrşitul
anului
la
ca
pînă
tecţia mediul înconjurător cat la timp ; înseamnă apa­ Protejarea mediului încon­ răspunsul acestora va fi la ga ţară, depunînd eforturi trală pentru îndrumarea şi munelor : Salcea — judeţul
constituie o contribuţie deo­ ratul de radio deschis la ma­ jurător nu înseamnă numai să depăşim valoarea de 60 înălţimea aşteptărilor. susţinute, au reuşit să tradu­ coordonarea întrecerii între Suceava, Cîţcău — judeţul
sebită la rezolvarea acestei ximum ca şi Zgomotul agre­ captarea pulberilor sau a ce­ milioane lei pe care ne-am că în viaţă angajamentele comune, a acordat premii şi Cluj, Sărmâşag — judeţul Să­
probleme. Prin ridicarea pro­ gatelor din combinat; în­ lorlalte produse care poluează propus-o. Infrumuseţînd zona VIOREL RĂCEANU luate ca răspuns la chemarea menţiuni comunelor fruntaşe laj, Şiria — judeţul Arad,
tecţiei mediului înconjurător seamnă ruperea unei flori şi atmosfera, solul şi apele ; în­ de lingă imobilul în care lo­ prim-vicepreşedinie al Consiliului popular al comu­ pe ţară. Băneasa — judeţul Constan­
la rangul de problemă na­ scandalul dintre beţivi. în­ Comitetului executiv ai nei Pechea, din judeţul Ga­ Prin Decret al Consiliului ţa, Bălceşti — judeţul Vîlcea,
ţională se demonstrează încă seamnă tot ceea ce ţie nu-ţi seamnă şi apărarea mediului cuim, făcînd mai frumos car­ Consiliului popular al laţi. de Stat al Republicii Socia­ Drăgăneşti-Vlaşca — judeţul
o dată grija pe care o mani­ place şi deci ceea ce nu se în care trăim de lipsa de tierul în care trăim, punînd municipiului Hunedoara Rezultate bune au fost ob- liste România, pentru rezul­ Teleorman, Dobra — judeţul
festă partidul şi statul nostru cade să faci altuia. tatele deosebite obţinute în Hunedoara, Bărăganul — ju­
faţă de patrimoniul naţional, Iată pentru ce, alături de anul 1972 în îndeplinirea şi deţul Brăila, Moşniţa Nouă
pentru a ne asigura nouă şi măsurile luate pentru comba­ depăşirea sarcinilor economi­ — judeţul Timiş.
urmaşilor noştri un mediu terea poluării mecanice şi ce, edilitare şi social-cultu­ „Medalia Muncii", pentru
înconjurător sănătos. chimice, trebuie ca fiecare ce­ rale, pentru obţinerea de pre­ menţiune, comunelor: Hăr-
Şi în municipiul Hunedoara tăţean să combată şi celelal­ mii şi menţiuni în întrecerea man — judeţul Braşov, Vî-
această problemă este de ac­ te înfăţişări pe care le ia nători — judeţul Vrancea,
tualitate. Depunerile de pul­ poluarea şi la care, de cele pe ţară intre comune, se Corbu — judeţul Harghita,
beri metalice care depăşesc mai multe ori, contribuie cei conferă : Girişu de Criş — judeţul Bi­
cantităţile admise, prezenţa in care mai mult cer de la so­ „Ordinul Muncii" clasa I, hor, Tutova — judeţul Va­
atmosfera oraşului a unor cietate decît îi dau. pentru premiul I, comunelor: slui, Odobeşti — judeţul Dîm­
cantităţi de oxid de carbon, In combaterea acestei polu­ Stejari — judeţul Gorj, Gîr-
de bioxid de sulf ca şi a al­ ări — privite în sensul cel bovi — judeţul Ilfov, Bo- boviţa, Miercurea Sibiului —
tor noxe, constituie o stare mai larg al cuvîntului — tre­ judeţul Sibiu, Smeeni — ju­
de fapt Trebuie, însă, să a- buie să acţionăm şi noi, folo­ deşti — judeţul Neamţ, Pe­ deţul Buzău, Valea Nucari-
rălăm că s-au iniţiat pe plan sind principalele „filtre" pe chea — judeţul Galaţi, Stoi- lor — judeţul Tulcea, Ozun
local o serie de măsuri care, care conştiinţa civică ni le căneşti — judeţul Olt, Pri- — judeţul Covasna.
au atenuat întrucîtva această pune la îndemînă şi anume:
situaţie, iar măsurile ce se simţul de răspundere, opinia
iau în continuare vor duce la publică, acţiunile de bună
lichidarea ei. gospodărire şi înfrumuseţare,
Combinatul siderurgic din conduita morală, respectarea
Hunedoara a instalat o serie regulilor de igienă ca şi a
de electrofiltre şl are In plan Celor de convieţuire socială,
montarea altora ; întreprin­ precum şi respectarea or­
derea minieră Hunedoara a dinii şi a liniştii publice.
reuşit să capteze fumul în­ Acţionînd în acest sens \ Putea trăi bine sala cinematografului din
cărcat de pulberi al Uzinei pentru protecţia mediului în­ oraşul Brad, în prezenţa u-
de preparare din Teliuc şi să conjurător, municipalitatea | din muncă cinstită nui număr de peste 400 per­
Hunedoarei s-a preocupat cu soane, tîlharul a fost con­
ferească apele rîului Cerna
toată grija şi răspunderea de damnat pentru fapta sa la 3
de apele reziduale ; aceeaşi organizarea unui complex de La unităţile miniere apar- ani închisoare. Era un tînăr
preocupare o manifestă şi activităţi, ca şi de înfăptuirea Y tinîn ţinînd de I.M. Barza lucrea­ care, printr-o comportare co­
întreprinderea do construcţii lor de-a lungul timpului. ză tineri veniţi din toate col­ rectă, avea toate condiţiile
să-şi asigure o existenţă în­
siderurgice Hunedoara. Hunedorenii, cu mulţi ani ţurile ţării. Aici li se asigură destulătoare prin muncă cin­
înainte de montarea prime­ . locuri corespunzătoare de
Există, deci, garanţia că stită, aşa cum fac sute de
lor electrofiltre, au trecut la ) muncă, calificarea in pro­
pe viitor municipiul Hunedoa­ realizarea unui adevărat fil­ ducţie, precum şl cele mal tineri de la I.M. Barza şl
ra nu va mai fi afectat de tru vegetal, concretizat în fe­ bune condiţii de viaţă, re- din alte întreprinderi. Dar...
asemenea noxe. Prevederile luritele plantaţii cu care ne partizindu-li-se locuinţe in
actualei legi sînt o garanţie mîndrim. Dacă totalizăm nu­ ţ căminele muncitoreşti sau I se făcuse
deplină pentru aceasta. mai ce s-a plantat începînd in blocuri. Printre aceştia se
afla şi tînărui Gheorghe Cîr-
Dar In rîndurile de faţă din 1960 şi pînă azi, avem lan, originar din comuna de plimbare..:
nu vreau să mă opresc nu­ următoarele cifre grăitoare: ţ Dealu-Morii, judeţul Bacău.
.' Reuşise să se încadreze in
Anton Fablon, de loc din
ţ colectivul de muncă al uni­ Peştlşu Mic, are pînă acum
ţi tăţii, dar de la o vreme s-a
Autoritatea tutelară - un In Valea Jiului 1 îşi petrecea timpul prin lo- 4 condamnări la activ, ulti­
; „împrietenit“ cu un grup de
ma dată fiind eliberat din
> tineri fără că păţi i cu care
penitenciar în februarie, in­
tr-ung. din nopţile trecute,
coniumincT
\
publice,'
caluri
după o petrecere zdravănă,
i cantităţi exagerate de bău­
faţa hotelului Sarmls din De­
4 mult ori în stare de ebrie-
sprijin eficient in proiejarsa Bilanţ bogat al activităţii ţi turi alcoolice, aflîndu-se de a furat de la parcarea din
va o maşină TV încărcată
? tate.
cu aparatură de valoare şl
de Cruce roşie ţ tr-o seară, se afla la locuin­ a plecat cu ea la plimbare,
1 . Nu cu mult timp în urmă, in-
fără a avea măcar carnet
ţa prietenului său loan Le-
unor categorii de minori făşurat in Jiului seminariile oraşe practice, repartizînd ca di­ ridicarea nivelului sanitar hăduş, cu Nicolae Silvestru, de conducere.
In luna iunie a.c. s-au des­
La ieşirea din oraş, dato­
consumind împreună băuturi
principalele
rectori coordonatori şi lectori
al cursantelor în nobila acti­
rită vitezei în curbă şi stă­
alcoolice. Gheorghe Cirlan a
din Valea
pe cei mai buni medici, iar
recapitulative de sfîrşit de an activitatea practică fiind co­ vitate de îngrijire a sănătăţii observat in buzunarul lui rii de ebrietate avansate in
populaţiei,
considerăm
necesar
care se găsea, „eroul" nos­
şcolar la cursurile de surori ordonată în spitale de asis­ să evidenţiem activitatea deo­ Nicolae Silvestru un portmo- tru a pierdut controlul vo­
neu, in care acesta-şi ţinea
Creşterea şi educarea tine­ — sau Lăcrimioara Tudoroni telară, Procuratura din Pe­ de Cruce roşie. importantă, trasată tente medicale foarte bine sebită depusă de dr. Iosif E- ţ banii şi a luat hotărîrea să-l lanului, proiectîndu-se de un
Sarcină
rei generaţii, precum şi o- — care a rămas singură du­ troşani a făcut sesizări către de Consiliul Naţional al So­ pregătite. şanu. dr. loan Samoilă şi a- prade, scop !n care l-a lovit pod şi avariind grav maşina.
crotirea minorilor sînt preo­ pă moartea mamei — sînt comisia pentru ocrotirea unor cietăţii de Cruce roşie din La încheierea anului de în­ sistenta medicală Lucreţia şi l-a trîntit pe pat pe Sil - A scăpat ca prin minune,
cupări deosebite ale statului acum liniştite, fără griji, pri­ categorii de minori, din De­ ţara noastră, activitatea de e- văţămînt, bilanţul color pre­ Preja, de la spitalul din Pe­ ţ vestru Nicolae, sustrăgindu-i dar cum s-a dezmeticit a fu­
nostru socialist. In ce pri­ ma urmînd cursurile Liceu­ va. Faţă de 19 astfel de de­ ducaţie sanitară a populaţiei, zente la examen a fost urmă­ troşani ; dr. Victor Marge, de l portmoneul din buzunar, cu git de la locul accidentului.
veşte ocrotirea minorilor, a- lui economic din Orăştie, iar licvenţi minori s-a luat mă­ torul : Petroşani — 36 cursan­ la Petrila ; dr. Fulviu Isaeu, ' toate încercările disperate ale N-a ajuns insă prea depar­
ccasta cade în primul rînd in cealaltă fiind internată la sura de „supraveghere deo­ capătă amploare. . Cele 142 te ; Petrila — 25; Vulcan — dr. Vasilica Cornel, dr. Pavel victimei de a-l împiedeca. A- te, deoarece organele de
sarcina familiei şi a şcolii, Casa de fete din Orăştie. Si­ sebită" sau s-a emis hotărîre comisii de Cruce roşie, or­ 36 ; Lupeni — 28. Bogoşi şi asistenta medicală cesta avea asupra sa suma miliţie ale municipiului De­
care trebuie să se ocupe de tuaţie asemănătoare întîlnim de trimitere într-o şcoală ganizate pe întreg municipiul, Seminariile recapitulative Maria Olteanu, de la Vulcan ; de 643 lei, actele de identi­ va, acţionînd operativ, au
dezvoltarea fizică şi morală în cazul minorului I. G. din specială de reeducare, cum e au dus o susţinută acţiune ce au avut loc au scos în dr. Nicolae Aldica, dr. tate şi livretul militar. reuşit să-l prindă in staţia
a lor, de educarea, învăţă­ Petroşani, care a trebuit să centrul de primire a minori­ de mobilizare a tinerelor fe­ evidenţă buna pregătire teo­ llozsnyai Ana, dr. Ioan Băl- C.F.R. Simeria, de unde in­
tura şi pregătirea pentru fie internat la Casa de copii lor din Ilia. mei, pentru a urma această retică şi p ictică asimilată teanu, dr. Major Istvan, dr. In tot acest timp loan Le- tenţiona să dispară.
viaţă. şcolari din Uricani fără con- Am relevat cîteva aspecte formă de învătâmînt. Astfel, pe parcursul anului de învă- Partenie Matei şi asistenta t hăduş a asistat la scenele Acum meditează la urmă­
simţămîntul părinţilor, deoa­ din activitatea de autoritate la data de 1 octombrie 1972 ţămînt, promovînd în anul ai medicală Letiţia Dobreanu de ’ reprobabile petrecute în lo- rile plimbării...
Cînd însă, în unele fami­ tutelară şi ocrotire a minori­ la Lupeni. 1 cuinţa sa, fără să acţioneze
lii, copiii nu au asigurate rece aceştia, devenind alco­ au luat fiinţă un număr de doilea un număr de 122 l intr-un fel, ba mai mult du­
condiţiile necesare pentru o olici, nu-i mai puteau oferi lor desfăşurată în municipiul patru cursuri de surori de cursante. Tot în această perioadă s-a pă ce ¡-au fost luaţi banii, a
Desigur,
ea
mai
Petroşani,
dezvoltare normală, ocrotirea nimic bun copilului. O situa­ poate fi îmbunătăţită în vii­ Cruce roşie, în principalele Modul bun în care au fost desfăşurat în cele patru cen­ prins pe victimă, l-a scos a- „Oaspetele“
acestora se face prin autori­ ţie similară are şi minorul centre urbane: Petroşani, Pe- instruite în primul an de în­ tre miniere din Valea Jiului ^ fără din casă forţat, arun-
tatea tutelară — instituţie V. I.: tatăl — decedat, ma­ tor. trila, Vulcan şi Lupeni la văţămînt se desprinde şi din faza orăşenescă a concursu­
înfiinţată pe lîngă consiliile ma — decăzută moral, alco­ Interesele minorilor sînt care au fost atrase 167 faptul că la concursul „Su­ lui grupelor sanitare. S-au cîndu-l în stradă. A. N. din Petroşani l-a
populare în baza legii nr. olică, refuză să se încadreze protejate prin lege, deci si­ cursante recrutate din dome­ rori de Cruce roşie fruntaşe“, confruntat, cu această ocazie, La organele de miliţie, primit in casă ca oaspete,
3T970. Atribuţiile sale sînt în muncă, se întreţine din tuaţiile ivite trebuie aborda­ nii diferite de activitate, pre­ organizat în ziua de 3 iunie un număr de 31 formaţiuni, l unde cazul a fost reclamat, pe Eugen Ivasuc. Pe acesta
diferenţiate: ca organ de pensia de urmaş a copilului. te cu toată grija şi răspunde­ cum şi din rîndurile femeilor 1973, la faza judeţeană, din constatîndu-se şi de această Gheorghe Cirlan a recunos­ „îl interesa programul de la
control şi îndrumare, de de­ Comisia de ocrotire a minori­ rea. Intervenţia autorităţii nesalariate. cele 12 participante prezenta­ dată buna însuşire a temelor televizor". Plecînd „oaspete­
cizie sau de sesizare. In func­ lor din Petroşani a hotărît tutelare trebuie să se facă Pentru desfăşurarea în con- te de Valea Jiului, Didina predate, ceea ce asigură pre­ cut în întregime faptele, ară- le", a plecat din casă şi a-
ţie de aceasta, sînt diferite internarea de urgenţă a mi­ totdeauna simţită cînd e vor­ diţiuni bune a acestei activităţi, Croitoru s-a clasat pe locul I, misa unui aport substanţial tînd că el a fost cel care l-a paratul de radio portativ al
şi măsurile ce se iau de la norului la casa de copii pre­ ba de viitorul unui copil pen­ un sprijin preţios în organi­ Mariana Todofcici pe locul în activitatea practică. lovit pe victimă şi l-a luat lui A. N. Plecase pe picioa­
caz la caz. Astfel, în situa­ şcolari din Orăştie. Pînă la tru că nimănui nu-i poate fi zare s-a primit din partea IV, iar Edith Gavrilă pe lo­ Ing. OCTAVIAN BOCA portmoneul cu suma de rele lui Ivasuc. Ca să vezi ce
ţiile cînd ambii părinţi sînt traducerea în fapt a hotări- indiferent acesta... conducerilor spitalelor, care cul V, din 8 candidate ce-au preşedintele Comisiei de bani. ţel de musafiri primesc unii
decedaţi, necunoscuţi, decă­ rii, minorul este des vizitat aii asigurat spaţiul de preda­ rămas în concurs. Cruce roşie a municipiului în casă.
zuţi din drepturile părin­ ’la domiciliu de către mem­ DOINA COJOCARU re a lecţiilor teoretice şi Pentru contribuţia adusă la« Petroşani Pentru fapta de tilhărie a Cercetările o dată începu­
teşti, puşi sub interdicţie, brii colectivului de sprijin şi fost trimis in judecată In te, s-a putut constata că Eu­
dispăruţi sau în alte împre­ comisia de femei din cartier, faţa Tribunalului judeţean gen Ivasuc fusese intr-ade­
jurări cînd minorul este lip­ asigurîndu-i-se astfel o îngri­ Hunedoara-Deva, luindu-se
sit de îngrijire, se instituie jire mulţumitoare. şi în privinţa altor obiecte văr oaspete în casă la A. N„
tutela sau acesta rămîne sub Astfel de controale şi vi­ VACANŢA ÎN SALOPETĂ ue învăţămînt. împotriva sa măsura arestă­ dar că penitenciarul ii a-
supraveghere periodică. zite se efectuează în special Eugen Martinoff: Nu este rii preventive. Ajuns în faţa cordase de atîtea ori „os-
Am urmărit activitatea de la familiile care ridică pro­ greu să înţelegem ce înseam­ 7 instanţei, Gheorghe Cirlan a peţie“ incit aici devenise
autoritate tutelară şi de o- bleme şi unde se constată că nă pentru noi activitatea di­ încercat să ascundă adevă­ „de-al casei" : o condam­
crotire a minorilor desfăşu­ educaţia copiilor lasă mult ACŢIUNEA MODELATOARE rectă în producţie. Pe de o rul şi pentru a induce in e- nare pentru huliganism şi
rată în acest an la Consiliul de dorit. In colectivele de parte, avem mulţumirea că cinci pentru furt. Urmează
popular al municipiului Pe­ sprijinire a autorităţii tute­ unele din realizările secţiei roare instanţa de judecată,
troşani. Stînd de vorbă cu lare din municipiu au fost acesteia poartă semnătura e- a reuşit, prin prietenii săi, s-o execute pe a şasea, de
tovarăşele Margareta Zaha- recrutaţi deputaţi, membri ai fortului nostru propriu, iar \ să determine şi pe loan Le- cinci ani. A prins, în sfîrşit,
ria, şefă de birou, şi Viorica comitetelor de cetăţeni, comi­ A UNCII pe de altă parte, socotim că ţ hăduş să caute să-şi modi- „peştele cel mare“. Dacă
Haiduc, inspector cu proble­ siilor de femei, cadre didac­ nu va fi de ajuns să vorbim peste cinci ani îl veţi întîl-
me de autoritate tutelară, tice, sanitare, reuşindu-se su­ viitorilor noştri elevi despre ţ fice declaraţia, ni, nu-l primiţi ca oaspete
care lucrează sub directa pravegherea unui mare nu­ virtuţile meseriei, ci să-i şi ^ Judecat la faţa locului în în casă.
îndrumare a tovarăşului Ion măr de copii-problemă. Nu este răgaz mai preţios ,vîntarea tovarăşului Nicolae însemna pentru mine o reîn- iniţiem în executarea unor
Mischie, secretar al comite­ In toate cazurile în care decît să vorbeşti despre mun­ Ceauşeşcu la plenara din tîlnire cu un vechi colectiv lucrări. L
tului executiv, dumnealor s-a intervenit, s-a observat o că, avînd interlocutori pe 18—19 iunie a.c., în care se de muncitori pe care nu l-am Gheorghe Udagiu : Prin
ne-au înfăţişat unele aspecte schimbare radicală în com­ cîţiva tineri care descoperă arăta cît de dăunătoare este putut uita. Mulţi dintre ei constatările mele, una mi ....
şi rezultate din munca comi­ portarea copiilor, în situaţia încetul cu încetul valorile ei mentalitatea celor care cred mi-au devenit prieteni, şi o s-a părut cu totul şi cu totul
siei ce funcţionează pe lîngă lor la învăţătură. La casa de nebănuite. In dialogul de as­ că „nu ar fi necesar ca în mare parte din operaţiile ce remarcabilă. Nicăieri ca în
toate domeniile să se pună
se efectuează aici îmi erau de
comitetul executiv al consi­ copii cu şcoală generală din tăzi îi avem pe elevii Liceu­ accent pe practică". Cred cu acum familiare procesul muncii oamenii nu Lacul de acumulare
liului popular municipal. Uricani există o preocupare lui pedagogic din Deva, care convingere că orientările se­ sînt mai legaţi unul de altul. Ii
Viorel Jula: Cred că tre­
Iată, în cele ce urmează, deosebită pentru încadrarea au inaugurat la Vaţa de Jos cretarului general al partidu­ buie să adăugăm un alt as­ vezi cum se întrec şi cum se
de
proprie
tabără
o
muncă
cîteva constatări : într-o formă de învăţămînt a lui vor avea o importanţă ajută fiecare şi nimic nu pun
celor 17 absolvenţi ai clasei pe lîngă secţia de industriali­ pect, acela că sentimentul mai presus de îndeplinirea leşul Bih
In toate localităţile muni­ zare a lemnului. I-am întîl- hotăritoare pentru dezvolta­ dragostei faţă de muncă se
cipiului Petroşani a conti­ a VlII-a, care au fost îndru­ nit la puţin timp după masa rea viitoare a învăţămîntu- cultivă la copii, oferindu-le sarcinilor de serviciu.
maţi să se prezinte la exa­ Dan Viaşu : Este întocmai
nuat în perioada amintită ac­ de prînz, împreună cu pro­ lui nostru. exemple vii de oameni har­
menul de admitere la şcoala cum spunea colegul, pentru In primele ore ale dimineţii de vineri, constructorii
ţiunea de depistare a cazuri­ profesională şi grupul şcolar fesorii Lucian Secoşan şi A- Gheorghe Udagiu: Lucrăm nici şi fapte curajoase şi că ceaa ce ştiam despre acţi­ barajului de ia Leşul-Bihorului au dat în exploatare ba-
lor în care s-au luat sau ur­ din Lupeni şi Petroşani pen­ drian Mateescu, sub a căror în două sectoare şi pe grupe, nicidecum punîndu-i să înve­ unea modelatoare a muncii tardoul la cel mai mare lac de acumulare a apei. situat
nemijlocită
precepte
îşi
moralizatoare.
îndrumare
ţe
mează să se ia măsuri de tru a se califica într-o me­ desfăşoară programul de alături de oameni cu înde­ Personal cunosc mulţi comu­ s-a adeverit şi in cazul nostru. in versantul bihorean al Munţilor Apuseni. Acest impor­
serie. lungată experienţă, ceea ce Părem mai uniţi şi mai am­ tant obiectiv hidrotehnic are menirea să regularizeze
ocrotire. Pînă acum au fost practică. Şi din mulţimea ne-a asigurat o rapidă iniţie­ nişti din judeţ şi din ţară biţioşi, exemplul muncitorilor
Faţă de cei care au depăşit cursul superior al Văii Crişului Repede, să aprovizioneze
puşi sub tutelă un număr de problemelor luate în discu­ re şi acomodare. Sarcinile ale căror succese dau stră­ ne maturizează văzînd cu o-
vîrsta şcolară şi sînt fără ţie am ales pentru însemna­ cu apă potabilă municipiul Oradea şi oraşul Aleşd şi tot­
57 minori. Printre aceştia pu­ nici o ocupaţie s-a luat mă­ rea de faţă cîteva care pri­ noastre de producţie sînt cu­ lucire efortului general de chii. Ştim mult mai multe odată, să contribuie la irigarea a peste 10 000 ha icre»
făurire a unei vieţi noi.
tem aminti pe Ana, Petru, sura încadrării lor în muncă, vesc condiţiile de lucru, co­ prinse într-un plan aparte, despre noi acum, după ce am agricol din cîmpia vestică a ţării.
putînd să urmărim în orice
fost puşi faţă în faţă cu do­
Dan Viaşu: Aici am cu­
Iosif şi Susana — cei patru fiind daţi în grija unor mai­ lectivul fabricii, legătura te­ moment stadiul îndeplinirii noscut, totodată, şi principiile meniul practic al vieţii. Pentru valorificarea frumuseţilor peisajului din îm­
copii ai lui P. B., care, în ştri. Printre aceştia sînt Au­ oriei cu practica, munca în lor. Adaug, apoi, că încă din de organizare a muncii în­ Cele cîteva gînduri expri­ prejurimi, aici a început să prindă contur o bază turis­
urma morţii soţiei, a decăzut rel Micluţ, Doina Roman, sistemul nostru de învăţă­ prima zi, conducerea unită­ tr-o unitate industrială, iar mate de elevi despre muncă, tică, care va dispune de un motel cu 320 locuri şi un res­
din drepturile de părinte. Andrei Varga din Petroşani mînt, educatorul şi simţul re­ ţii ne-a asigurat condiţii co­ apoi ne este înlesnită, în ma­ despre efectele ei modelatoa­ taurant. Au fost construite, de asemenea, şi date în ex­
respunzătoare de activitate.
Copiii, care — în „grija" sa — angajaţi acum la diferite al al vieţii etc. Eugen Martinoff : Nu a fost re măsură, înţelegerea unor re, reprezintă în ultimă ana­ ploatare, drumurile de acces care fac, totodată, legătura
liză o frumoasă carte de vizi­
— nu aveau condiţii de creş­ întreprinderi. Dan Viaşu - Urmăm o şcoa­ categorii ale economiei politi­ tă a viitorilor slujitori ai între Oradea şi cunoscuta staţiune montană Stîna de Vale.
lă cu deosebire teoretică şi deloc întîmplătoare bucuria ce pe care le studiem la
tere şi educare, acum sînt în Sînt şi unele cazuri în care, cu care am primit vestea că şcoală şi care se leagă de şcolii, a educatorilor de mîine,
de aceea, poate, simţim mai
siguranţă, învaţă. Eva La- în urma anchetelor sociale mult nevoia instruirii prac­ voi lucra din nou la Vaţa de producţia bunurilor materiale. Prof. SA3IN SELAGEA (Agcrpres)
dany — fără ambii părinţi întreprinse de autoritatea tu­ tice. De curînd am citit cu- Jos. Tabăra din anul acesta Efecte asemănătoare simţim Vata de Jos