Page 2 - Drumul_socialismului_1973_07
P. 2
2 DRUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 747 % MARŢI 3 IULIE 1973
saaagaaaccBCTg^^
Oin actitatea consiliilor populare
Reiaţii dintre capacitatea de acţiune a organizaţiilor Succes! de prestigiu în
de partid şi prestigiul şi autoritatea comunistului întreorea patriotică
Lucrări edilitar-gospo- asumat angajamente mobili- îmbunătăţiri funciare
---------------------------------———— zatoare. Toate lucrările au
Congresul al X-lea şi Con cietăţii, prin intermediul că nute la locurile de muncă, pricepere în a argumenta şî munist este dator să apere dăreşti în valoare de fost cuprinse în planul de
ferinţa Naţională din 1972 rora să desfăşoare o intensă' nu trebuie să facă loc atitu convinge. dreptatea, să dea dovadă de -------- ------------------------------------( lucrări al comunei, angaja- înfăptuire.» sarcinilor ce
au pus în faţa noastră o li- muncă organizatorică, de dinii de automulţumire, de Organizaţia de partid tre obiectivitate în aprecierea 465 500 lei mentul valoric cifrîndu-se la ne revin din programul ju
fiie politică clară, precis ori conducere şi control, să asi nesocotire a lipsurilor şi ne buie să înţeleagă faptul că, faptelor şi a oamenilor, în ---------------------- 2 700 000 lei. Executarea prin deţean de îmbunătăţiri fun
entată. In acelaşi timp, or gure unirea eforturilor tutu ajunsurilor ce se mai mani cu cît este mai ridicată pre promovarea valorilor sociale. întrecerea patriotică ce muncă patriotică a unui ase ciare a stat permanent în
ganele şi organizaţiile de ror oamenilor muncii în în festă chiar şi acolo unde e- gătirea politico-ideologică a Interesele egoiste, tendinţa se desfăşoară între comune menea important volum de atenţia comitetului executiv
partid dispun de modalităţi făptuirea programului de e- xistă o situaţie generală bu membrilor de partid, cu atît de căpătuială, compromisuri în.cinstea zilei de 23 August lucrări a mobilizat toate al Consiliului popular comu
de acţiune şi forme de orga dificare a socialismului şi nă. Comunistul are datoria este mai eficace activitatea le în problemele principiale pentru mai buna gospodărire forţele şi energiile creatoare nal Geoagiu. Avînd sprijinul
nizare adecvate înfăptuirii comunismului“. să militeze continuu pentru pentru dezvoltarea conştiin sînt străine eticii comuniste, şi înfrumuseţare a localităţi- ale locuitorilor, şi îndrumarea permanentă a
în cele mai bune condiţiuni Din această apreciere re atingerea celor mai înalţi ţei socialiste a maselor, cu sînt potrivnice prevederilor lor rurale cunoaşte un mare Locuitorii comunei noastre, comitetului comunal de
a obiectivelor trasate. Ceea zultă faptul că, oriunde îşi parametri în îndeplinirea cît este mai ascuţit spiritul statutului partidului. Ase avînt şi în satele comunei 'angajaţi în întrecerea patri- partid, precum Şi sprijinul
ce se cere, în prezent, este desfăşoară activitatea, orga sarcinilor, pentru rezultate menea trăsături negative al Rapoltu Mare. Locuitorii sa- otică cu cetăţenii din cele- organizaţiilor de partid să
de a desfăşura o intensă şi nizaţiile de partid îndepli mereu mai bune în muncă. combativ în lupta pentru terează In mod grav chipul telor — mobilizaţi de orga- lalte localităţi ale judeţului, teşti, de masă şi obşteşti,_ al
susţinută muncă politico- nesc rolul de organizator şi El trebuie să fie nemulţumit, lichidarea neajunsurilor, iar -moral al comunistului, făcîn- nizaţiile de partid săteşti, de au reuşit, muncind cu hăr- deputaţilor şi conducerilor
educativă pentru a face cît îndrumător . al colectivelor astăzi, pentru cît a realizat comuniştii sînt mai receptivi du-1 incompatibil cu înaltul deputaţi — participă cu în- nicie şi abnegaţie, să obţină, C.A.P., am reuşit sâ facem o
mai larg cunoscute noile sar de oameni ai muncii, rolul ieri, să dorească să facă mai la ceea ce este nou, înain titlu de membru al partidu sufleţire la acţiunile iniţiate In cinstea zilei de 23 August, mobilizare bună şi să avem
cini apărute pe firmamentul de forţă politică conducă mult şi mai bine, mîine, fa lui. Alunecarea unui comu şi organizate de către corni- rezultate care răsplătesc din o participare activă a locui
vieţii politice, ca urmare a toare, ele acţionînd consec ţă de astăzi. In lumina do tat, cu atît mai rodnice sînt nist pe o asemenea pantă tetul comunal de partid şi plin eforturile depuse. In pe- torilor la executarea lucrări
hotărîrilor stabilite de. către vent pentru înfăptuirea poli cumentelor partidului nos rezultatele in aplicarea ho dăunează, In acelaşi timp, consiliul popular comunal, noada care a trecut de la lor de îmbunătăţiri funciare.
ultimele plenare ale C.C. al ticii partidului şi statului. tru, comunistul trebuie să tărîrilor partidului. prestigiului şi autorităţii Ei dau viaţă, muncind cu hceputul anului şi pînă în Am avut între alte obiec
P.C.R., a asigura însuşirea partidului, intereselor socie hărnicie şi pasiune propriilor jrezent s-au executat lu- tive executarea de desecări
lor temeinică de către toţi tăţii şl de aceea nu poate fi propuneri, schimbă faţa sa- :rări în valoare de 1 800 000 şi îndiguiri pentru a se eli
oamenii muncii şi de a pu admisă sub nici un motiv. telor în care trăiesc şi mun- ei, depăşindu-se cu mult mina excesul de umiditate
ne în mişcare întregul an In sprijinul dezbaterilor Iată, deci, că, între profi cese. irevederile angajamentului de pe 100 ha teren agricol şi
grenaj organizatoric şi de lul moral-politic, Intre pres Activitatea desfăşurată de apórtate la perioada respec- amenajarea a 120 ha pentru
propagandă cu ajutorul că tigiul şi autoritatea comunis cetăţenii comunei noastre pe ivă. In acest interval de irigaţii la C.A.P. Aurel Vlaicu
ruia să dăm viaţă ideilor tului întemeiate pe înaltele şantierele muncii patriotice imp s-au făcut lucrări de şi Geoagiu. Aceste prevederi
(formulate în aceste docu ideologice din organizaţiile de bază trăsături ale eticii comunis se concretizează în executa- eparaţii şi ^întreţineri pe s-au realizat prin executarea
mente de partid. te şi capacitatea de mobili rea unor lucrări în valoare D 000 mp străzi şi 65 km de de canale de scurgere a ape
Creşterea rolului partidu \------------------------------------------ zare şi influenţare a maselor de 465 500 lei, faţă de 612 700 rumuri comunale. S-a_ mun- lor în lungime de 2 000 ml
lui în conducerea operei de ,Ş Forţa şi capacitatea partidu- vadă, în realizările bune ob Experienţa bună ce o au de către organizaţiile de lei cit prevede angajamentul jt şi se munceşte la întreţi- şi prin curăţirea şi taluzarea
făurire a societăţii socialiste ¡1 lui în societate se află în ţinute, condiţiile prielnice multe organizaţii de bază de partid există o strînsă inter anual pe comună. Intre lu- erea şi curăţenia celor 12 malurilor la canalul princi
multilateral dezvoltate este ; raport dialectic, depind de pentru succese tot mai mari. a solicita membrilor de dependenţă. crările mai importante exe- ţi parcuri şi zone verzi, la pal colector pe o lungime de
însoţită de un amplu proces 1 forţa şi capacitatea organi- Spiritul combativ, exigen partid să informeze în adu Reglementările statutare şi cutate amintim : desfundarea iantarea de flori etc. De a- 4000 ml. De asemenea, s-a
de perfecţionare a metode 1 zaţiilor sale. In acelaşi timp, ţa presupun ca membrii de nări asupra felului cum îşi prevederile normelor muncii văilor de hotar pe o lungime imenea, s-au construit 20 refăcut digul pe o porţiune
lor sale de influenţare şi în capacitatea de mobilizare şi partid să înţeleagă că pe şi vieţii comuniştilor au cre de 14 lcm, întreţineri şi repa î poduri şi podeţe pe dru- de 500 ml la pîrîul Geoagiu-
onorează
îndatoririle
statu
drumare a vieţii economice • de acţiune a fiecărei organi- ei îi priveşte totul; şi cum tare, cum îşi îndeplinesc sar at cadrul propice care sti raţii pe 9 km drumuri comu ul comunal Basarabasa, lui, iar pentru consolidarea
şi sociale. Partidul se situ 1 zaţii a partidului îşi găseşte se desfăşoară producţia în mulează pe comunişti să de nale ş.a. De asemenea, s-au ‘ăvălerîi—Ciungani şi dru- malurilor s-au plantat 3000
ează în miezul tuturor trans ■ suportul în calităţile moral- secţia sau atelierul în care cinile profesionale şi pe cele vină coautori activi ai poli plantat 600 plopi şi sălcii pe ul Prihodişte—Tătărăşti— buc. .plopi şi sălcii. La C.A.P.
obşteşti,
angaja
şi
precum
formărilor înnoitoare, înre • politice şi profesionale ale lucrează, şi ceea ce se pe ticii partidului, în aşa fel malul Mureşului precum şi rtin. Au fost amenajate Aurel Vlaicu şi Geoagiu s-au
gistrează primul comanda comuniştilor. trece în jurul lor, pe stradă, mentele asumate cu prilejul încît hotărîrile ce privesc 3 200 pomi fructiferi. Din uă baze sportive la şcoala reamenajat canalele de iri
primirii în partid, se dove
mentele sociale, fiind cel i în cartier, oriunde s-ar afla. domeniile esenţiale ale vie totalul de 8 obiective plani herală şi un teren de joacă gaţii pe 1500 ml. De aseme
mai sensibil la modificările - Este un adevăr îndeobşte Comuniştii sînt cei de la ca deşte o metodă eficace îm ţii politice, economice şi so ficate a se realiza în acest grădiniţa de copii din Va- nea, s-au executat lucrări
şl
indiferenţei
potriva
pasi
cu caracter progresist. In ra cunoscut că organizaţiile de re se pretinde să se angaje vităţii. ciale să fie luate cu aportul an prin muncă patriotică, pentru combaterea fenome
portul prezentat la Confe partid izbutesc să-şi îndepli ze hotărit în lupta cu inerţia nemijlocit al întregului s-au terminat pînă acum 6. Jetăţenii din satul Priho- nului de băltire a apelor pe
rinţa Naţională a partidului, nească bine misiunea lor de şi conservatorismul, tare ce Comunistul este omul care partid. Participarea comu Toţi locuitorii comunei, în te au hotărît să-şi con- 45 ha păşuni şi 30 ha teren
tovarăşul Nicolae Ceauşescu conducător politic în măsura aduc mult rău intereselor îndeplineşte un rol de avan frunte cu comuniştii, sînt ho- uiască un cămin cultural. arabil. In acelaşi timp s-au
sublinia că : „Pentru a-şi în în care se străduiesc să im generale ale societăţii noas gardă în societatea noastră. niştilor, prin prestigiul şi au tărîţi să depună eforturi şi şi trecut la fapte. Ei au executat lucrări de curăţire
deplini în bune condiţii ro prime muncii lor acea ca tre şi care se înfăţişează în Pentru a putea îndeplini a- toritatea lor, la elaborarea mai stăruitoare pentru a în- ifecţionat prin muncă pa- şi întreţinere pe 255 ha pă
lul de forţă politică condu racteristică principală, oare multe ipostaze — de la fri cest rol, el trebuie să-şi ri liniei politice creează premi tîmpina ziua de 23 August >tică 20 000 bucăţi cărămi- şuni şi fineţe, fertilizîndu-se
cătoare a societăţii, partidul decurge din însuşi rolul ca de riscuri pînă la fuga de dice în permanenţă nivelul se ca această politică să fie cu rezultate cît mai valo şi în curînd vor trece la cu îngrăşăminte chimice o
trebuie să fie el însuşi pu partidului ca detaşament de răspundere —, să susţină cu cunoştinţelor ştiinţifice, filo roase şi pe tărîmul muncii jerea ei. Cuvîntul dat de- suprafaţă de 80 ha. Locuito
ternic, bine organizat, unit". avangardă al clasei munci pasiune noul, să-l ajute să zofice, de cultură generală, transpusă în practică cu con patriotice. e faptă. Toţi cetăţenii sînt rii satelor noastre au defri
Intre factorii care au me toare, anume, combativitatea. prindă rădăcini şi să tri să-şi lumineze mintea cu tot secvenţă şi răspundere par IOAN FILIP fnaţi de aceleaşi sentimen- şat de arborete o suprafaţă
nirea să asigure partidului Aceasta presupune ca toţi umfe, să promoveze larg ceea ce a descoperit mai de tinică. Astfel se asigură te secretarul comitetului comunal ţi doresc să cinstească zi- de 30 ha păşune. La executa
capacitatea necesară pentru comuniştii să se situeze principiile dreptăţii şi echi preţ omenirea pînă acum. In renul material, obiectiv un de partid, primarul comunei i eliberării patriei de sub rea acestor lucrări şi-au a-
a-şi putea îndeplini misiu ferm, în orice împrejurare, tăţii sociale. Comuniştii tre acelaşi timp, aşa cum subli Rapoltu Mare jil fascist cu noi şi noi dus contribuţia locuitorii sa
nea de forţă politică condu pe poziţiile cele mai înain nia t o v a r ă ş u l Nicolae de partidul îşi înfăptuieşte sese în munca de gospo- telor Geoagiu, Gelmar, Aurel
cătoare a societăţii, secreta tate, să manifeste atitudine buie să se manifeste, în Ceauşescu: „Comunistul tre practic, zi de zi, misiunea Cuvîntul dat devine dre şi înfrumuseţare a co- Vlaicu, elevii de la liceul
ca
declanşa
toate
situaţiile,
rul general al partidului în exigentă faţă de activitatea tori de opinie faţă de tot buie să fie exemplu de de sa de factor politic conducă hei. agricol şi şcoala generală din
scrie — după existenţa unei lor proprie şi a celorlalţi, să ceea ce frînează munca, bu votament şi conştiinciozitate tor. faptă VIRGIL NEACŞU localitate.
linii politice juste — organi nu se împace, sub nici un nul mers al întregii noastre în muncă, de disciplină faţă sitarul comitetului executiv AUREL ZAHARIA
zaţiile de partid create la motiv, cu lipsurile, să le vieţi sociale. Aceasta, bineîn de sarcinile de partid, faţă Lector univ. FLORIAN OCHIŞ Locuitorii comunei Vaţa de atonsiliului popular comunal vicepreşedinte al Consiliului
toate locurile de muncă dezvăluie şl să participe ac de îndatoririle profesionale, Jos, în cadrul adunărilor Vaţa de Jos popular comunal Geoagiu
„...partidul trebuie să dispu tiv la Înlăturarea lor, să ţeles, presupune din partea faţă de normele şi legile Asist. univ. IULIAN POPESCU populare săteşti, au stabilit
nă de organizaţii puternice promoveze cu stăruinţă noul. comuniştilor pregătire co vieţii sociale". In spiritul a- Catedra Construcţia de partid, lucrările care trebuie exe
în toate compartimentele so i Rezultatele pozitive, obţi- respunzătoare, tenacitate, cestor Indicaţii, fiecare co- Academia „Ştefan Gheorghiu" cutate în acest an pentru
mai buna gospodărire şi în
frumuseţare a satelor şi şi-au Ou IO zile mal devreme
de
la
Pentru ca laminoarele Marea sărbătoare întîmpina- creat astfel condiţii ca la
acest Indicator să se obţi
August
este
mmm
de
şi
mecani-
către
- ................................. tori cu realizări remárca nă o depăşire cu 1 la su
tă a prevederilor.
să meargă mai bine, să --se în îndeplinirea, pe muncă cu cele mai - bune-
concretizîn-
acestea
le,
Printre colectivele de
samblul Trustului SdVT.A.v - rezultate • se numără cele
producă metal mai mult ; 10 zile mal d.cvromc. a ,de Ia S.M.A Haţeg, Călan,
Cîrneşti, Baia de Criş, Do-
de
»nulul
semestrial
iducţie—venituri. S-au bra, Deva şi Orăştie.
şi de calitate superioară
(Urmară din pag. 1) De asemenea, la căile cu role
în curbe se produceau frec- Notă Un tarif, rare no este..
cvent strangulări, care dere
Szilagy Alexandru, şeful ate glau procesul de producţie,
lierului de întreţinere elec împreună cu specialiştii din Cperaţia meşteşugăreas proiectare ale unităţilor so
trică — numărul orelor de secţie şi din combinat am re- că e ca sarcină de bază cialiste nu e împiedicată de
staţionare a acestora a scăzut proiectat respectivul sistem să Igure prestări de ser- nimic, cea a populaţiei se
in ultima vreme de la 121 la de lucru, încît treburile merg vie^entru populaţie; cît poticneşte de luni de zile
numai 25. De asemenea, au acum bine. Tot pentru mai maliverse, cît mai conve- — în ce credeţi ? — în ta
scăzut cu 36 la sută staţio bunul mers al producţiei am nab. In numele acestui riful pe care trebuie să-l
nările accidentale ale insta- realizat o instalaţie de rodaj scojpe lingă Uniunea ju- plătească beneficiarului pen
laţiilor electrice, iar motoare pentru funcţionarea piuliţelor dc(că a cooperativelor tru un proiect. Cetăţenii
le defecte înregistrează acum la blumingul de 1 300 mm, am meşugăreşti s-au înfiinţat cer proiecte, atelierele le
un număr de 173 faţă de 232 pus la punct scriperul nr. 1 ateii; de proiectare. Să întocmesc. Cînd să ie iivre-
cîte erau în semestrul I din care nu funcţiona corespun aibăstăţeanul unde să a- ză, începe amînarea nu
anul 1972. Preocupările lucră zător, iar acum ne pregătim peleipentru servicii de a- pentru că n-au fost gata la
torilor noştri, printre care să începem reparaţia mijlo cest 1, p care institutele timp ci pentru că nu-i ta
e
i-aş aminti pe inginerii Hor- cie la blumingul de 1000 mm, de piectare nu le pot sa rif. U.J.C.M. nu se prea
vath Zoltan, Dieter Breis şl căruia îi vom aduce o serie tisfac Atelierele respective zbate pentru a obţine tarife
Toma Gaşpar, maistrul Gheor- de perfecţionări tehnice. Aş au o ctivitate destul de de proiectare pentru popu
ghe Brătianu, muncitorii Tra- vrea să notez şi eu cîţiva bogatsApelează la ele nu laţie şi U.C.E.C.O.M. a lă
ian Chiriţescu, Traian Paşolea dintre oamenii noştri cei mai numatopulaţia ci şi unele sat-o moale dacă cererea
si Zudor Dezideriu, sînt ori destoinici: muncitorii Savu unităţbcialiste. Ciudăţenia nu-i destul de susţinută.
entate efectiv spre perfecţio Tunar, Demeter Francisc, To- stă înţn aceea că în timp ce
comunistului
Deva,
echipa
atelierului
Constantin
de
cadrul
Merfu,
narea procesului de producţie, biş Lehel, Ioan Iovan, maiştrii rlndul Flerarll-hetonlştl In din întrecerea socialistă datorită armăturilor de din bună calitate pe care carcase al I.M.C. permanent. se In menţin în Cît o să se mai discute pe
le
fruntaşilor
fotogra
confecţionează
sporirea productivităţii mun Ion Barbu, Iuliu Luca, Flo- fie, el execută armături pentru grinzi cu o deschidere de 24 m. Foto: VIRGIL ONOIU satisfatea cerinţelor de seama acestor tarife ?
cii şi reducerea efortului fi rian Hercuţ, inginerii Ilie
zic al oamenilor, creşterea Ban, Mihai Gabel şi alţii.
eficienţei economice. Pentru ca laminoarele să
— Dealtfel, aceste dezide meargă mal bine, să producă
rate fac obiectul permanent metal mal mult şi de calitate mim mm u execut mea
şi al activităţii noastre — a superioară, pentru ca munca Mărfuri desfăcute populaţiei in valoare de 1112 000' lei
continuat ing. Pavel Buco- oamenilor să fie mai uşoară
veanu, şeful atelierului me şl mai spornică, la secţia RAPOLTU MARE. îmbunătăţirea apro şi servirea populaţiei din satele comunei mmnm amme oi srm
canic bluming. Cu toţii vrem Rapoltu Mare. Numai în primele 5 luni
ca munca să fie mai uşoară, bluming-semifabricate din ca vizionării şi servirii populaţiei din me ale acestui an populaţia comunei a cum fib
mal precisă, mai eficientă. De drul uzinei nr. 4 laminoare a diul rural a stat şi stă mereu în atenţia (Urmare din pag. 1) ferma Chil, duminică s-au ne-a informat tovarăşul Cor-
pildă, noi am observat că la C.S. Hunedoara se munceşte organelor locale de partid şi de stat, a părat mărfuri industriale şi alimentare prăşit 30 h cu porumb. neliu Artenie, vicepreşedinte
în valoare de 1 112 000 Iei.
întreţinerea cuptoarelor se cu dăruire şi abnegaţie, cu organizaţiilor comerciale locale şi coo Aceasta atestă creşterea puterii de dinea zilei necesită o organi Numai îr-o singură zi — al consiliului popular orăşe
consumă multă muncă fizică, responsabilitate comunistă. Iar peraţiei de consum. In urma măsurilor cumpărare a populaţiei de ia sate şi a zare exemplară a muncii în duminică -pe întreprindere nesc — se află şi strîngerea
uti
agricole,
unităţile
toate
s-a reuşit să se efectueze
de aceea am adaptat un uti rezultatele sînt pe măsura luate s-au îmbunătăţit mult aprovizionarea nivelului său de trai. lizarea cu randament sporit praşila pe b ha ocupate cu furajelor. In acest sens este
edificatoare
şi
mobilizarea
laj uşor de mînuit şi eficient. strădaniilor depuse. a potenţialului uman şi ma porumb şi i ha cu cartofi. masivă de forţe şi mijloace,
terial, pentru ca nici un bob După cunne-a relatat to care s-a făcut duminică în
din noua recoltă să nu se varăşul Gege Răican, di cadrul C.A.P. la transportul
piardă, iar din producţia de rectorul aefei întreprinderi, nutreţurilor din cîmp. Numai
1
Privite printre crengile ne-au dat noi elanuri, noi de oţel, din care cea mai lalţi, să se dezlănţuie acel lui clocotind. In vanele nutreţuri să nu se risipească şi în ceea © priveşte re la brigada din Nălaţi, spre
copacilor, trombele de fum, forţe. mare parte aparţine O.S.M. ceva'., E ora sfintă a mun de-alături, zgura curge tă nici un fir de fin. Evident, coltatul finelor s-a lucrat exemplu, cu 9 autocamioane
ce nu încetează niciodată Rezultatele frumoase ob II. Ne mulţumeşte şi ne an cii, ora ferbinte, dogori cută, albă şi leneşă, crono- materializarea dezideratelor cu spor. Laţlerma Rîu Alb şi 2 tractoare cu remorci s-a
la Hunedoara, par curcubee ţinute pînă acum, rod al ab gajează. toare a împlinirii, metrtnd ultimele zvircoliri, amintite pune în faţa orga s-au recoltai nutreţurile de transportat şi depozitat, la
uriaşe, ţişnite spre cer, prin- negaţiei şi hărniciei colecti Iniţiativa: „Fiecare echipă Se pregăteşte evacuarea ultimele trăiri ale şarjei. nizaţiilor de partid de la sa pe 30 ha, ii la Sîntămăria- ferma de animale a C.A.P.,
tr-o ceafă deasă, in zeci de vului nostru, in condiţiile de oţelari să producă în şarjei la unul din cuptoare. Revii la realitate şi-i ob te, a consiliilor populare şi Orlea de pe>5 ha. La fer trifoiul de pe o suprafaţă
culori multiplicate. Această în care şi planul de pro fiecare zi cel puţin 2 tone Sînt clipe intrate cu rădă servi pe acei oameni cu conducerilor unităţilor agri mele din Căn şi Rîu Băr de 4 hectare. La finalizarea
policromie, ce te îndeamnă ducţie a fost substanţial mă cini arzătoare in inimile o- chipuri aspre şi dirze, cu fe cole sarcina de a se preocu bat, duminic, s-au adăugat, lucrării respective au partici
parcă la visare, nu te lasă rit, ne dau garanţia că sar de oţel peste plan", lansa ţelarilor. Se introduce man- ţele ce împrumută ceva din pa cu maximă răspundere la ceea ce s- realizat ante pat peste 50 de ţărani coope
să bănuieşti spectacolul din cinile încredinţate vor fi tă nu de mult, a găsit ctmp ganul. In spatele cuptorului puterea focului, cărora li se de mobilizarea tuturor forţe rior, încă 50j tone masă ratori.
e
hala uriaşă a O.S.M. II, cu duse la bun sfirşit, că, ală- larg de acţiune, duce la se destupă şticul şi fumul citesc pe chipuri bucuria şi lor şi a mijloacelor existente verde cosită ; transportată.
furnicarul ei de oameni, me mulţumirea încep pregăti la efectuarea lucrărilor afla In cursul zile de duminică IN SPRIJINUL
reu in frămintare şi cău rea unei noi şarje. Simplu, te în agendă. s-au transport! din cîmp la
tare, ce duc lupta cu focul, firesc. Pentru ei nimic nu fermele din ?ălan şi Rîu ŢĂRANILOR
bătălia cu metalul, din care mai este jeşit din comun, LA I.A.S. HAŢEG, Alb 40 tone fi COOPERATORI
învingător iese, întotdeauna, Oreb fierbinţi nimic nu-i mai impresionea ...Acestea fiiji rezultatele,
el, omul, el, care, cu băr ză ; sînt familiarizaţi cu jo O ZI BOGATĂ se poate, desiit spune, că Duminică 13 tineri munci
bătească dăruire şi sinceră cul, ştiu sd-l imblinzească, IN REALIZĂRI pentru organiza-a de partid, tori, salariaţi la întreprinde
chemare duce la îndeplini să supună metalul. Citeva pentru colectivi} icestei în
rea
chimică
de
Fabrica
re sarcinile încredinţate. turi de celelalte colective însemnate sporuri de oţel roşiatic învăluie cuptorul comenzi scurte, citeva sem Bilanţul activităţii desfăşu treprinderi ceea’te s-a rea industrie locală şi Orăştie, care
— Congresul al X-lea, hunedorene, vom încheia peste plan. într-un voal imens, trans ne doar de ei cunoscute şi rate în cursul zilei de du lizat duminică prstituie un locuiesc în comuna Orăştioa-
Conferinţa Naţională, ce cincinalul înainte de ter Am pătruns acolo unde parent. Fluviul de oţel scă munca pentru mai mult o- minică la I.A.S. Haţeg a fost prilej de satişicie. Dar,’ ra de Sus, au participat la o
lelalte documente de partid men aşa cum, dealtfel, se desfăşoară activitatea zil pat parcă din friu izbeşte ţel reîncepe. bogat în realizări. La toate trebuie reţinut ă în cadrul acţiune de muncă patriotică
şi de stat — ne spunea to ne-am angajat. nică a oţelarilor. Lumina cu putere rina basculantă, Ne despărţim cu greu de fermele s-a lucrat din plin, întreprinderii igrcole de organizată de comitetul co
varăşul Victor Petroiesc, se Plenara C.C. al P.C.R. din neoanelor tremură neputin cu braţe simetrice, prăvă- oamenii de lingă cuptoare. cu mult spor la întreţinerea stat din Haţeg ini încă lu munal al U.T.C. Tinerii au
cretarul comitetului de 28 februarie — 2 martie a.c. cioasă, pălind la ţîşnirea lindu-se in agonie in oale. Ne îndreptăm spre ieşire. culturilor, la coasă, la trans crări agricole ce| se cer a fî muncit, alături de ţăranii co
partid pe O.S.M. II — sînt a avut, de asemenea, un flăcărilor orbitoare din cup E■ un spectacol fascinant, Afară totul pare banal şi portul furajelor etc. Mecani urgent efectuate,¡mii ales a- operatori, la strîngerea fura
firul călăuzitor al întregii puternic ecou în rîndul toare. La fiecare cuptor, copleşitor. Privit prin oche tăcut, doar coşurile zvelte zatorii Gheorghe Bandrea şi cum cînd bate 1 işă strîn- jelor.
noastre activităţi, conştienţi nostru. Rezultatele obţinu cinci ochi mari de jeratic larii de protecţie, oţelul îşi cu fuioare de fum divers Ion Betiţă, după cîte aprecia gerea în hambar, a recoltei In această zi ei au recoltat,
fiind de rolul ce revine te, condiţiile actuale de lu sînt îndreptaţi parcă osten schimbă culoarea vie în colorate Ui spun că acolo, acestui an, a pîirii. după cum ne informează to
combinatului hunedorean i i cru ne-au făcut să ne anali tativ spre tine. Zgomotul a- mov, asemănător unei cas înăuntru. este adevărata ing Ilie Sfinca, merită feli
ansamblul economiei jude zăm posibilităţile şi resurse surzitor la început se trans cade căzind de la mare viaţă, acolo sînt oamenii mi citări pentru munca stărui MOBILIZĂRI varăşul Antonie Olaru, se-,
comitetului
cretarul
comunal
ţului şi a tării. Vizita secre le existente şi să acţionăm formă în sunet. F, un sunet înălţime, împrăştiind in jur nunaţi. căliţi şi încercaţi cu toare ce au depus-o în ca
în continuare în vederea aspru, greii. puriînd semn SUSŢINUTĂ A de partid, o suprafaţă de 2
tarului general al parti îmbunătăţirii şi depăşirii pe unde trece omul. Sune mii de steluţe strălucitoare, focul, acolo se scurg orele drul fermei Bretea Română ha fineţe naturale. S-au re
dului. tovarăşul Nicolae ploaie de artificii orbitoare. fierbinţi ale muncii, duse pentru prăşitul mecanic a 40 TRANSPORTJL marcat în hărnicie tinerii
sarcinilor de plan. Zilele a- tul se propagă, se amplifi
Ceauşescu in toamna anu cestca, combinat.ut hunedo că, răsună în tine mereu. Cind oalele imense se um pînă la dăruire, ale muncii ha cu porumb. In aceeaşi zi, FURAJELOR Petru Munteanu, Mircea
Jianu
Ştefan
lui W72. la Hunedoara, cu rean a raportai realizarea Eşti conştient că trebuie să plu, cocsul, aruncai pe par pentru împlinire. pentru mecanizatorul prăşitul porum Sturza, Ioan Susan, Viorel
lucrînd
la
vintele pline de înţelepciu p-’ste sarcinile de plan a u- se intîmple ceva. Aştepţi din tea superioară a dopurilor, mai bine. bului de pe terenurile fer Intre acţiunilciaflpte la Grindan, Cornel Anderişoiu,
ne. îndemnul adresat nouă nor cantităţi însemnate clipă in clipă, alături de cei- supune dezlănţuirea metalu- VIORICA I. CIORBAGIU mei din Chitici a obţinut de loc de frunte po !genda co Viorel Totoi, Cornel Sturza
asemenea, rezultate bune. La operatorilor din Haţeg — lui Ioan şi Cornel Sturzii lui
Samoilă.