Page 20 - Drumul_socialismului_1973_07
P. 20
4 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5751 • SIMBÂTA 7 IULIE 1973
cea
„Antoniano“ din Bologna, diri
telegrame « note • informaţii Cinema jat de Mariele Ventre ; 17,40
cîntecului
al
popu
Interpreţi
lar : Marla Cornescu şl Gheor-
ghe Sărac ; 18,00 Orele serii ;
DEVA : Slmon Templar In 20,00 Zece melodii preferate ;
tervine („Patria“) ; Eliberarea, 20,45 Consemnări de Petre Săl-
seriile IV-V („Arta“) ; SIMERIA: cudeanu ; 20,50 La hanul me
Războiul Iul Murphy („Mureşul“); lodiilor ; 21,25 Moment poetic ;
misiKKi AU LUAT SURSIT DEZBATERILE GENERALE Conferinţa de presă LAN : („Constructorul“) şl gran 21,30 Revista şlagărelor ; 22,00
:
Ultimul
cartuş
HUNEDOARA
;
22,30 Muzică de
(„Siderurgistul“)
Radiojurnal ;
Mania
;
dorii
CA-
24,00 Buletin de ştiri ;
dans ;
mărilor
Lupul
Răz
0,03—6 00 Estrada nocturnă.
bunarea („11 Iunie“) ; TELIUC :
a secretarului general al O.H.U., Balada Iul Cable Hogue
(„Minerul") ; PETROŞANI : A-
ALE CONFERINŢEI PENTRU SECURITATE SI COOPERARE berarea, („7 Noiembrie“) („Repu Televiziune
Eli
;
tentatul
a
IlI-a
seria
blica“) ; LUPENI : Alfred cel
1 * Kurt Waldheim Mare („Cultural“) ; Orizont a- 9,00 Curs de limba germană.
brupt („Muncitoresc“); LONEA: Recapitulare (1);
HELSINKI 6 — Trimisul In şedinţa de joi au luat lui, ministrul de externe al „A sosit timpul să depă NAŢIUNILE UNITE 6 New York pentru reluarea Seceră ; vîntul sălbatic : („Mine 9,30 A fost odată ca nici
VULCAN
Cowboy
rul“)
special Agerpres, Aurel Du- cuvîntul miniştrii de externe Canadei, Mitchell Sharp, a şim faza declaraţiilor gene (Agerpres). — Kurt Waldheim, dezbaterii în Consiliul de („Muncitoresc“) ; URICANI : odată...
„O z! cu Pluto“ — pro
(„7
mi trescu, transmite : Vineri, ai unui număr de 13 ţări. declarat că aceste principii rale de principiu, trecînd la secretarul general al Organi Securitate. Poliţia mulţumeşte Anul ducţie Walt Disney;
ORAŞTIE:
Noiembrie");
au luat sfîrşit dezbaterile ge Transmitem rezumate ale u- oferă o bază trainică secu aplicarea lor in viaţă" — a zaţiei Naţiunilor Unite, a ţi Secretarul general al O.N.U. carbonarilor („Patria“) ; Sfînta 10.00 Telex;
Ansambluri
folclorice.
cîn-
nerale ale conferinţei pentru nora din cuvîntările rostite. rităţii şi cooperării viitoare relevat şeful diplomaţiei bri nut la Geneva, la 5 iulie, o a insistat asupra necesităţii Tereza şl diavolii („Flacăra“) ; 10.05 tece şl Jocuri Interpretate
Nici
;
mo
GEOAGIU-BAI
un
securitate şi cooperare, în ca In expunerea sa, ministrul nu numai în Europa, ci, la o tanice, Alee Douglas-Home. conferinţă de presă consacra de a insufla o „nouă vitalita ment de plictiseală ; HAŢEG : de ansamblul folcloric al
drul cărora au luat cuvîntul de externe al Norvegiei, scară mult mai largă, în în El a apreciat că negociatorii tă, în esenţă, conflictului din te" Consiliului Economic şl Anul carbonarilor („Popular“) : Uzinei metalurgice „Tim
puri noi" din Bucureşti;
şefii delegaţiilor celor 35 de Dagfinn Vaarvik, a arătat că treaga lume. de la Helsinki trebuie să fie Orientul Apropiat şi necesită Social şi de a aborda proble BRAD : Marla Stuart („Steaua 10.35 De vorbă cu gospodinele;
Aventurile
u-
ţări participante, printre care această conferinţă constituie „SIntem pe cale de a iniţia călăuziţi, în munca lor, de ţii de a face să evolueze ac mele „într-un mod nou“. In roşie“); ILIA: germane la curtea 10.55 Avanpremieră;
nel
prinţese
şi ministrul de externe al Ro o manifestare a recunoaşterii un nou tip de negocieri, în două idei simple. Prima — tivitatea şi metodele O.N.U. ceea ce priveşte reorganiza regelui Soare (..Lumina“!. 11.00 Pămlnt în statul — emi
siune de versuri;
mâniei, tovarăşul .George Ma- crescînde din partea tuturor cadrul cărora hotărîrile sînt aceea că politica — naţio In ceea ce priveşte Orien rea O N.U., Waldheim a afir 11.15 Gala maeştrilor:
covescu. statelor europene a faptului luate prin consensul tuturor nală şi internaţională — este tul Apropiat, Kurt Waldheim mat că „actuala Cartă este a- Nicolae Florei;
Roman
foileton:
Şedinţa de vineri diminea că în statornicirea păcii, secu participanţilor, mari sau mici, consacrată poporului. A doua a declarat: ,,Nu putem aş decvată", şi că o rediscutare Radio 11,45 în alb". Episodul VI; „Femela
ţa, prezidată de şeful delega rităţii şi cooperării sint in aliniaţi sau nealiniaţi. Un — că bunele relaţii depind tepta o soluţie imediată de a ei „nu ar da neapărat naş 12.35 Cărţi şl Idei;
ţiei Greciei, a programat cuvân teresate toate naţiunile repre proces în cadrul căruia fie de încredere. „Trebuie să în la reuniunea Consiliului de tere unei Carte mai bune“. PROGRAMUL I ; 5,00 Buletin 13.00 Telejurnal;
Finala
tările lui Alfred Hilbe (Liech zentate la Helsinki, în condi care stat are o influenţă în cercăm să obţinem la aceas Securitate. Este necesară o „Ceea ce trebuie insă, a a- de ştiri ; 5,05 Melodii în zori 15.00 Tenis de ctmp: simplu bărbaţi,
probei
de
tenstein), Yiannaki Chris- ţii de deplină egalitate. To semnată asupra rezultatelor tă conferinţă, în toate dome dezbatere publică, dar ea nu dăugat el, este ca statele să de zl ; 5,20 Dragi mi-s cînte- din cadrul turneului de la
tofides (Cipru), Dom Mintoff todată, ministrul de externe şi fiecare împarte responsabi niile de activitate, un nivel este suficientă. Trebuie ca aplice cu adevărat Carta ac cul şi .iocul ; 5,40 Jurnal a- Wlmbledon. Transmisie di
grar ;
5,50 Muzică uşoară ;
(Malta), M. Van Der Stoel norvegian a subliniat necesi lităţile pentru aplicarea lor ; de încredere şi relaţii reci ţările interesate să contribuie tuală, cu bună credinţă". fi.00—8.08 Radioprogramul di 17.30 rectă; In limba ger
Emisiune
(Olanda). La amiază o nouă tatea realizării unui progres în care nici un stat sau grup proce. care să facă astfel ca la căutarea unei soluţii. Sîn In cursul aceleiaşi confe mineţii ; 8,08 Matineu muzical. mană;
şi ultimă şedinţă a dezbateri în direcţia controlării şi re de state nu poate dicta re încrederea unuia în celălalt tem decişi să nu precupeţim rinţe de presă, Kurt Wald Canţonete în interpretări vo 19.15 Publicitate;
8.25 Mo
19.20 1001 de seri;
cale şi orchestrale ;
lor generale; au vorbit ducerii nivelului ridicat al zultatul pe considerent de să sporească prin cunoaştere; nici un efort". heim a lăsat să se înţeleagă ment poetic. Pămîntul tău de 19.30 Telejurnal.
Phaedon Anninos Kavaliera- armamentelor în Europa şi mărime sau putere. Căutînd şi, dimpotrivă, trebuie să re Secretarul general a califi că Naţiunile Unite ar putea aur. Românie ; 8,30 La micro Cincinalul înainte de ter
9,00
fon melodia preferată ;
men. 1973 — an hotărîtor:
tos (Grecia), Agostino Casa- s-a declarat în favoarea unei să îmbunătăţim relaţiile în marcăm că nimeni nu poate cat apelul preşedintelui Bour- abandona în viitor dolarul ca Buletin de ştiri ; 9,30 Miori 20.00 Cîntecul săptăniînii: Sî”f
roli (Vatican) şi Ahti Karja- cooperări sporite în domenii domeniile economic, tehnolo încălca aceste norme fără guiba privind un dialog cu monedă principală. „Devalo ţa ; 9,50 Muzică uşoară ; 10,00 student şl brigadier“ de
primejduiască
lainen (Finlanda). le comerţului, industriei, teh gic şi al mediului înconju să-şi loialitate în faţa reputaţia Israelul ca fiind „extrem de rizarea dolarului, a spus el, Buletin de ştiri ; 10,05 Muzică Temistocle Popa;
de
opiniei
la
populară;
„Carnaval
10,20
Miniştrii afacerilor externe nologiei, ştiinţei şi mediului rător, nu trebuie să uităm publice europene", a spus mi serios“. Kurt Waldheim s-a este o problemă foarte im Veneţia“ — piesă pentru flaut 20.05 52 de Iniţiative în 52 de
din
ju
săptămîni
(reportaj
ai celor 35 de state au hotă- ambiant. răspunderile noastre faţă de nistrul de externe al Marii declarat „gata să meargă în portantă pentru noi. Resur şi pian de Genin ; 10,30 Din deţul Vîlcea);
Emisiune
rît ca lucrările celei de-a do Menţionînd că lumea s-a ţările în curs de dezvoltare“, Britanii. „Ceea ce căutăm Orientul Apropiat“. Dar, a sele noastre reale scad. In a- tarile socialiste. 11,00 Buletin de de 20.15 Telc-euclclopedia:
• Baalbeck (Templul soa
la Moscova ;
ua faze a conferinţei privind schimbat în ultimii zece ani, a declarat în Încheiere, Mit este nu un răgaz tactic, în adăugat el, „vizita mea nu ceste condiţii trebuie oare să sllrl ; 11.05 Muzică uşoară : relui — Liban!
chell Sharp.
securitatea şl cooperarea să iar conferinţa este rezulta care ne regrupăm forţele e- poate avea sens decît dacă păstrăm dolarul ca monedă ? 11.15 Turism ; 11,35 Sub flamuri • Transporturi navale (II!
• Grădina Japoneză;
se deschidă la 18 septembrie tul acestei evoluţii, ministrul ..Bulgaria vede contribuţia conomice şi militare pentru contribuie la rezolvarea pro Sau trebuie să-l schimbăm ? tricolore : 12,00 Discul zilei — 20.55 Publicitate:
Chris Doerk ; 12,15 Recital de
1973, Ia Geneva. Comitetul de de externe al Franţei, Michel sa la ameliorarea climatului un nou conflict în următorii blemei. Pentru moment, tre Această problemă capătă din operă Nicolae Constantinescu ; 21.00 Film serial: „Mannix“;
în
Europa,
politic
coordonare îşi va începe ac Jobert, a spus că, constatînd in întreţinerea de mai ales 10—15 ani, ci o veritabilă, buie aşteptat să vedem cum ce în ce mai multă acuitate“. 12,30 Intîlnire cu melodia 21.50 Zi de vară... în studio. F-
raporturi
şi
prefe
interpretul
mtslune de muzică uşoară'
tivitatea la 29 august a.c., tot ceea ce există, încetînd să continuă şi sporită cooperare, va evolua dezbaterea în ca Waldheim a precizat că a- populară 13.00 Radiojurnal ; 13,15 22.20 Telejurnal;
rat ;
la Geneva. incriminăm trecutul, definind de prietenie şi de bună veci ca o condiţie normală a vie drul Consiliului de Securita ceastă problemă est" aborda Avanpremieră cotidiană; 13,30 22.30 Tenis de cîmp. Finala pro
statele
din
toate
nătate
cu
Radiodivertisment
dublu
Grupul de lucru al confe un şir de principii menite să Peninsula Balcanică, pentru ţii europene", a spus el în te". Waldheim a reamintit de tă în prezent, chiar în cadrul Buletin de ştiri ; muzical; 15,00 bei de turneului bărbaţi din
10,00 Radio
asemenea că „există încă mi
radrul
de
la
rinţei, însărcinat cu proble asigure respectarea realităţi ca această regiune să se încheiere. diferitelor organisme adminis jurnal : 17 00 Sliintă, tehnică, Wlmbledon (selecţiun! în
me organizatorice, a anunţat lor existente, trecînd, astfel, transforme într-o zonă a în „Speranţa noastră fierbinte siunea Jarring, precum şi re trative şi financiare ale fantezie ; 17,25 Corul de copii registrate).
că nu a luat nici o hotărîre peste certurile sale, Europa ţelegerii şi cooperării", a ară — a declarat ministrul de zoluţia 242“ a Consiliului de O.N.U. „Noi vom face reco
în ceea ce priveşte problema deschide calea spre o evolu tat, în intervenţia sa, minis externe al Islandei. Einar Securitate din noiembrie 1967. mandări, a spus el, Adună
posibilităţii invitării la con ţie printr-o cooperare care, trul de externe al Bulgariei, Agustsson — este că acum, El a mai spus că doreşte „să rii Generale, căreia îi revine
ferinţă a două state din ba fără a fi totală, va fi efica Petăr Mladenov. Actualul ni la această conferinţă, se vor ceară lui Jarring să vină la sarcina de a lua o decizie".
zinul mediteranean — este ce, deoarece este necesară vel economic al ţărilor euro depune eforturi concertate
vorba de Algeria şi Tunisia dezvoltării atît Vestului cît pene, ca şi interesele popoa pentru reducerea activităţilor s-au întâlnit celebrii jucători
—, propunere avansată de şi Estului continentului. El a relor lor reclamă o extinde militare şi pentru întărirea de atunci Perry şi Von
Malta. Conferinţa a însărci atras atenţia că rivalitatea de re a schimburilor, o aplica păcii şi cooperării între na Scumpirea vieţii într-o Cramm. După cum s-a anun
nat grupul de lucru să-şi altădată nu trebuie să pri re mai largă a formelor noi ţiuni". ţat, în semifinale, Jan Ko-
continue studierea acestei veze nici unul din statele de cooperare a proiectelor de „Conferinţa privind secu TURUL CICUST AL des l-a eliminai pe englezul
probleme. participante la conferinţă de interes comun, a spus el în ritatea şi cooperarea în Eu serie de ţări capitaliste IUGOSLAVIEI Roger Taylor, în timp ce
Dezbaterile generale, în ca egalitatea suverană şi de încheiere. ropa îşi va merita cu greu Aleksandr Metreveli a cîş-
re miniştrii afacerilor exter drepturile care decurg din a- Făcînd o analiză a reco numele, dacă nu va realiza LISABONA 6 (Agerpres). pitala niponă au fost majo BELGRAD 6 (Agerpres) — tigat în fata americanului
ne au prezentat poziţiile sta ceasta, de inviolabilitatea mandărilor reuniunii pregăti măsuri în domeniul securită — Datele statistice prezenta rate cu 12 la sută — men Disputata pe traseul Tetovo- Mayer.
protecţia
sale,
telor pe care le reprezintă cu frontierelor oricărei de folosiri a toare, ministrul de externe ţii militare. Un obiectiv pe te de Banca Portugaliei rele ţionează un comunicat difu Ohrid, cea de-a 7-a etapă a „TURNEUL PRIETENIEI"
împotriva
privire la securitatea şi coo portughez, Rui Patricio, a re care nu trebuie să-l pierdem vă o tendinţă sensibilă de zat la Tokio de Biroul de Turului ciclist al Iugosla
perarea în Europa, au prile forţei, împotriva oricărei in marcat că, în ceea ce priveş din vedere — a adăugat mi creştere a preţurilor. Astfel, statistică. Produsele alimen viei a fost cîştigată de ru LA POLO
juit şi exprimarea de opi tervenţii în treburile sale in te principiile de drept inter nistrul islandez — este ace numai în cursul anului tre tare, îmbrăcămintea, trans tierul sovietic Pavel Suhov,
nii în legătură cu finalitatea terne. In legătură cu negoci naţional ce trebuie respecta la de a crea o atare situaţie cut, preţurile la produsele portul în comun, asistenţa care a îmbrăcat totodată ?i HAVANA 6 (Agerpres).—
privind
ar
erile
conferinţei. In acest sens, s-au mamentelor în reducerea mi te de fiecare stat în relaţiile în lume şi, în special, în alimentare şi articole de pri medicală şi serviciile către tricoul galben, purtat pînă In capitala Cubei a început
Europa.
făcut diferite propuneri asu nistrul francez a subliniat că sale cu toate celelalte state Europa, în care sumele uria mă necesitate (apă şi gaz, de populaţie au înregistrat cele acum de francezul Guy Le- „Turneul prieteniei" la polo
pra documentelor care ar este necesar să se meargă spre participante, formularea lor şe cheltuite în prezent în exemplu) au înregistrat o mai mari creşteri de pre leu. învingătorul a fost cro pe apă, comoetitie care reu
trebui să fie elaborate în fa o securitate mai reală, mai trebuie să fie lipsită de orice scopuri militare să fie con majorare de ordinul a 12 ţuri. nometrat pe distanta de 163 neşte selecţionatele de ju
za comisiilor, la Geneva. O real europeană şi determina echivoc şi, totodată, trebuie vertite pentru ţeluri paşnice, procente. •4- km în 4h07'3r' (medie o- niori ale Bulgariei, Ceho
serie de state, printre care şi tă de Europa, şi nu definită subliniată interdependenţa fără ca aceasta să diminueze Referitor la acelaşi capitol GENEVA 6 (Agerpres). — rară 39,200 km). slovaciei, României, Unga
România, au venit cu aseme şi controlată din afara ei. dintre aceste principii, care posibilitatea fiecăruia dintre al scumpirii unor produse Potrivit unei anchete reali Clasamentul general indi riei, U.R.S.S. şi Cubei (două
nea iniţiative, fără a difuza sînt valabile într-o măsură noi de a trăi în libertate, şi servicii, reputatul econo zate de cunoscutul cotidian vidual ; 1. Suhov (U.R.S.S.)— formaţii).
proiecte de documente, ur- Pornind de la realităţile egală. El a salutat, de ase securitate şi pace". mist lusitan Pereira de „La Tribune de Geneve" a- 19h41T6"; 2. Leleu (Franţa) Tinerii poloişti români au
mînd ca textele respective de concrete ale Europei, minis menea, noul spirit de înţele „Chiar apariţia ideii con Moura menţiona, într-un stu supra evoluţiei preţurilor în la 33" ; 3. Rosanni (Italia) la învins în primul meci cu
lucru să fie prezentate în ca trul de externe al Spaniei, gere şi de bunăvoinţă preva vocării conferinţei, a decla diu de specialitate, sporirea anul 1972, elveţienii au plă 1’13" ; 4. Ceaplighin (U.R.S.S.) 10—5 selecţionata secundă
drul comisiilor. ■Laureano Lopez Rodo, a a- lent în Europa, care a des rat secretarul de stat pentru cu 39 la sută a chiriilor. tit cu 10 la sută mai mult la 1*29“; Jensen (Danemar a Cubei, iar în cea de-a
tras atenţia că nu sînt sufi-, chis porţile unei reconcilieri ca) la 1'56" ; 6. Moskalev doua partidă au întrecut cu
Ţara noastră, pronunţîn- ciente doar simple declaraţii generale şi ale dezvoltării u- afacerile externe al R.S.F. + pentru o consultaţie medi scorul de 7—0 echipa Bul
du-se pentru adoptarea unor de bunăvoinţă, ci este nevo nor relaţii normale între toa Iugoslavia, . Miloş Minici, a . WASHINGTON 6 (Ager cală şi cu 93 la sută mai (U.R.SS.) la 2T9“ 7. ■ Balir- gariei. i
;
declaraţii solemne, acorduri ie de stabilirea fundamentu te statele continentului. relevat recunoaşterea cres- pres). — Din datele statis mult pentru abonamentul banov (Bulgaria) la 2'28" ;
sau tratate, care să statueze lui pe care pot fi aşezate re cîndă a necesităţii de con tice publicate la Washington telefonic, comparativ eu anul 8. T. Vasile (România) « Ta CAMPIONATELE
Sarcina deosebită a confe
şi să garanteze principiile re laţii normale în care să do rinţei, a apreciat ministrul de struire a păcii şi securităţii de Ministerul american al 1971. 3'03” etc. MONDIALE DE SCRIMA
Clasamentul general pe e-
laţiilor dintre state, a propus mine respectul reciproc între externe al Cehoslovaciei, în Europa pe temelii mult Muncii reiese că preţurile de Au crescut, de asemenea,, chipe: 1. U.R.S.S.—59h03’21”; DE LA GOTEBORG
adnotarea unui document pri statele participante, singurul Bohuslav Chnoupek, este de mai stabile şi mai durabile consum au crescut în luna preţurile alimentelor şi ale 2. Iugoslavia la 8’55”;
vind măsurile destinate să mijloc pentru a crea atmo a asigura condiţiile unei păci decît echilibrul dintre gru aprilie a. c. cu 0,7 la sută. altor produse de consum 3. România la 9'32” ; 4. Fran STOCKIIOLM 6 (Ager
facă efectivă nerecurgcrea la sfera necesară de încredere, ferme, durabile, în Europa, pările militare şi armamen S-aw majorat. în special, pre curent: carne, lapte, zahăr, ţa la ÎO’IO" etc. pres). — Campionatele mon
forţă şi ameninţarea cu for aptă să facă posibilă înţele de a crea un sistem de rela tele ne care acestea le-au a- ţurile la alimente, îmbrăcă cartofi etc. diale de scrimă au conti
ţa şi a prezentat liniile ge gerea şi colaborarea care să ţii politice, care să permită cumulat. Cu toate dezvoltă minte. automobile şi ben •4- PRELIMINARIILE nuat în sala „Scandinavium"
nerale ale unui document conducă la o pace stabilă. naţiunilor din întreaga Euro rile pozitive, nu putem trece zină. MADRID 6 (Agerpres). — CAMPIONATULUI din Goteborg cu disputarea
prevăzînd crearea unui or El a remarcat, în continuare, pă să privească înainte cu cu vederea obstacolele şi li De menţionat că, în lunile Intr-un document dat publi MONDIAL LA FOTBAL sferturilor de finală ale
ganism de consultări. mitele care mai impietează februarie, martie şi aprilie, cităţii. la Madrid, de către
că cooperarea economică tre încredere, care să facă posi încă asupra progresului aces probei de floretă masculin
U.R.S.S. şi Iugoslavia au buie să aibă ca obiect nu nu bilă evitarea unei noi înrău costul vieţii a crescut în Institutul Naţional de Statis MONTEVIDEO 6 (Ager pe echipe. Formaţia Româ
difuzat proiecte ale unei de mai facilitarea schimburilor tăţiri a situaţiei şi a relaţii tor tendinţe. Modelul relaţii Statele Unite cu 2,5 la sută, tică al Spaniei, se consem pres).— Echipa de fotbal a niei a întîlnit redutabila e-
lor stabilite între statele par
claraţii asupra principiilor ca reciproce de bunuri şi servi lor. „Sîntem profund con ceea ce corespunde unui nează că, în cursul anului Columbiei a furnizat o mare chipă a Ungariei, în faţa
re trebuie să guverneze rela cii, suprimînd taxele existen vinşi că aceasta corespunde ticipante la conferinţă. în zi ritm anual de 9,2 la sută. 1972, preţurile la bunurile surpriză în preliminariile căreia a cedat cu 2—9. In
dificile
războiului
ale
lele
ţiile dintre state ; Ungaria te şi simplificînd la maxi în mod egal intereselor tutu rece, se schimbă, dar încă ■Ar de consum au sporit cu 7 la Campionatului mondial de continuare, floretiştii ro
împreună cu R.D. Germană mum formalităţile stabilite, ror statelor europene, indife încet", a subliniat el. TOKIO 6 (Agerpres). — In sută. iar costul vieţii a cres fotbal (zona sud-americană, mâni au întrecut cu 9—4
şi Danemarca, R.F. Germania ci, de asemenea, să elabore rent de sistemele lor sociale ultimul an, preţurile în ca- cut cu 7,25 la sută. grupa I), reuşind să învingă, pe cei japonezi, căpătînd \
au făcut propuneri pentru un ze şi să realizeze planuri şi şi economice. Dacă această îa Montevideo, cu scorul de dreptul de a lupta pentru =
document referitor la coope proiecte concrete cu caracter condiţie prealabilă va fi res 1—0 (0—0) selecţionata U- locurile 5—6 cu reprezenta- 5
rarea economică ; Marea Bri- bilateral şi multilateral. pectată cu consecvenţă, a BONN. — Un purtător de şi a ordinii publice împotriva şi prevederilor Tratatului pri ruguayului. tiva Franţei. Victoria a re- :
tanie a avansat propuneri in Este un lucru valoros că spus, în continuare, minis cuvint al Ministerului vest- elementelor neofasciste, liber vind limitarea sistemelor a- venit cu 9—5 scrimerilor \
sensul examinării unor mă statele reprezentate aici sînt trul cehoslovac, vor exista, german al Afacerilor Externe, tatea presei etc. părării antirachetă şi ale A- TURNEUL DE LA francezi. I
suri care să creeze facilităţi hotărîte să-şi confirme în co după opinia noastră, posibili a anunţat că guvernul cance cordului provizoriu cu privire WINBLEDON Finala probei se va dis- j
în tranzacţiile comerciale şi mun intenţia de a respecta tăţi literalmente nelimitate larului Willy Brandt, va în PHENIAN. — Cu prilejul vi la unele măsuri in domeniul pută între echipele U.R.S.S. |
în schimbul de servicii, infor regulile de comportare inter pentru dezvoltarea unei coo cepe, in curînd, convorbiri se zitei in R.P.D. Coreeană a limitării armamentului strate LONDRA 6 (Agerpres). Doi şi R.F. Germania. In semi- \
maţii comerciale etc. ; Bul naţională stabilite de Carta perări multilaterale reciproc parate cu guvernele R.P. Bul delegaţiei militare române, gic ofensiv, încheiate intre jucători europeni — Jan Ko- finale, U.R.S.S. a eliminat ■
garia şi Polonia, precum şi Naţiunilor Unite, a arătat, la avantajoase între ţările eu garia şi R.P. Ungare, în ve U.R.S.S, şi S.U.A. la 26 mai des (Cehoslovacia) şi A- cu 8—7 Ungaria, iar R.F. \
R.F. Germania au prezentat rândul său, ministrul de ex ropene. Apreciem că este din derea stabilirii de relaţii di 1972, precum şi ale Acordu leksandr Metreveli (U.R.S.S) Germania a obţinut o sur- 3
propuneri privind documentul terne suedez, Krister Wic- ce în ce mai' important, ca, plomatice. lui privind măsurile in direc — îşi vor disputa finala tur- prinzătoare victorie cu 9—7 :
asupra cooperării culturale ; kman. Elaborarea metodelor împreună cu dezvoltarea coo- . Cadran ţia reducerii primejdiei izbuc neufiii de tenis de la Wim- în întîlnirea cu formaţia ;
Cehoslovacia a propus un do pentru o soluţionare paşnică perării economice bilaterale, ROMA. — Criza politice nirii unui război nuclear, din bledon, aceasta pentru pri Poloniei, campioană olim- 3
cument de lucru privind or a disputelor dintre state con să se materializeze, pe o sca italiană se apropie de sfir- 30 septembrie 1971 — rela ma oară din anul 1936, cînd pică. \
ganismul consultativ. stituie o parte importantă a ră tot mai largă, şi o coo şit. Programul viitorului guvern condusă de general-colonel tează agenţia TASS.
Toate aceste sugestii şi pro eforturilor de salvgardare a perare pe bază multilaterală" a fost aprobat de toate cele Ion Gheorghe, prim-adjunct
puneri urmează să facă obi păcii. Dacă vom putea ela — a arătat Bohuslav Chnou patru partide ale coaliţiei de al ministrului apărării naţio TOKIO. — Preşedintele Ca
ectul dezbaterilor în faza a bora astfel de metode, ne pek. centru-stinga : socialist-demo nale, şeful Marelui Stat Ma merei Reprezentanţilor a Die
confe
Salutînd
doua a conferinţei. Textele vom manifesta prin aceasta rinţei, pe convocarea apreciat-o cratic, socialist, republican şi jor, la Phenian a avut loc tei Japoneze, Shigesaburo L O T O
care
a
care vor fi elaborate vor fi respectul faţă de principiile ca o garanţie a întăririi secu democrat-creştin. Pe plan e- un miting, relatează agenţia Maeo, a primit, vineri dimi
supuse spre adoptare în faza fundamentale asupra cărora rităţii in Europa, şi deci ca conomic, punctele principale ACTC. neaţa, pe ambasadorul Româ
finală a conferinţei, care, du vom cădea de acord. Guver o importantă contribuţie la ale programului au în vede niei în Japonia, Nicolae Fi- Rezultatele tragerii din 6 iulie 1973 :
pă opinia multor state, inclu nul suedez, a declarat Wic- realizarea şi menţinerea pă re, între altele, lupta împotri GENEVA. — La sediul re nanţu, cu care a avut o con
siv a României, ar urma să kman, apreciază că actuala cii în lume şi, în special, în va inflaţiei, frinarea creşterii prezentanţei permanente a vorbire privind dezvoltarea EXTRAGEREA I : 18, 13, EXTRAGEREA A II-A ;
aibă loc la nivelul şefilor de perioadă de destindere tre regiunea Mării Mediterane, preţurilor, restringerea chel U.R.S.S. din cadrul Oficiului relaţiilor prieteneşti dintre ce l(î, 14. 63 90, 31, 83, 53 28. 29. 74, 52, 71, 22, 12, 4, 8.
stat şi de guvern. buie utilizată pentru eforturi reprezentantul Principatului tuielilor publice. Pe plan po Naţiunilor Unite de la Gene le două ţări şi a contactelor Fond de premii : 509 157 Fond de premii : 489 642
Miniştrii de externe ai ţă reînnoite în direcţia limitării Monaco, ministrul de stat litic, programul guvernamen va, a avut loc, joi, şedinţa dintre Marea Adunare Naţio Iei. lei.
rilor participante se vor în armamentelor. Andre Saint-Mieux, a subli tal preconizează, în esenţă, o finală a primei sesiuni a Co nală şi Dieta japoneză. In
truni sîmbătă dimineaţa în ca Subliniind valoarea pri niat, cu deosebită satisfacţie, misiei consultative permanen cursul convorbirii au fost, de
serie de reforme vizind sec
drul unei noi şedinţe, în ve mordială pe care o are atît partea din recomandările fi torul locuinţelor, învăţămîntu- te sovieto-americane. asemenea, abordate aspecte
pregă
consultărilor
Comisia consultativă perma
derea examinării problemei pentru securitate, cît şi pen nale ale consacrată realizării nentă este menită să contri ale activităţii Grupului parla
titoare
lui superior şi sănătăţii, apă
unui document final cu privi tru cooperarea europeană e- unei mai largi cooperări, pe rarea instituţiilor democratice buie la înfăptuirea scopurilor mentar de prietenie Japonia— întreprinderea judeţeană
România.
re la dezbaterile din prima laborarea principiilor relaţii diverse planuri, între ţările
etapă a conferinţei. lor dintre statele continentu- europene.
de gospodărie comunală
şi locafivă Deva
Leipzigul este renumit nu tică în unitatea respectivă şl
numai ca un oraş care găz care caracteristici ale utila str. Lemn, nr. 6
duieşte tradiţionalele târguri Tehnologii agricole după metode industriale jelor ar dori să fie îmbună
anuale internaţionale sau ca tăţite de fabricile construc Prestează prin unităţile subordonate din oraşele
un puternic centru industri toare. Specialiştii prezenţi Brad, Călan, Deva, Haţeg, Hunedoara, Orăştie, Pe
al şi turistic al R.D. Ger dezbat problemele aduse în
mane. In lunile de primăva atenţie şi aduc corecturile troşani şi Simeria :
ră, vară şi toamnă, organi este dominată de panouri completă a întregii game damente superioare — la tivităţii în cîmp. La ora cuvenite Puncte de mare a- - servicii de curăţenie Ia sediile întreprinderilor
zarea expoziţiei agricole — şi grafice care ilustrează de lucrări la culturile prăşi- arat 10 ha pe zi, folosind stabilită pentru servirea tracţie constituie, de a- şi instituţiilor ;
denumită AGRA sau „Aca sugestiv succesele obţinute toare, păioase şi furaje, pre pluguri cu 5 şi 8 brăzdare, mesei, soseşte în cîmp mîn- semenea, prezentarea tehno
demia verde" — atrage zeci de fiecare regiune, pe sec cum şi a transportului pro Ia recoltat furaje — peste carea caldă împreună cu o logiilor moderne în sectorul — lucrări de dactilografiere de orice natură.
şi sute de mii de vizitatori toare de activitate, în dez duselor. Vizitatorilor li se 200 ha pe sezon, la recoltat sală de mese instalată pe o de creştere a animalelor, cît Comenzile se pot depune la sediile unităţilor sus
maşină. Concomitent, se a-
din toate colţurile republi voltarea agriculturii — spo prezintă, nu numai prin morcovi — 10 ha pe zi, la şi hala care ilustrează, prin menţionate.
cii şi din alte ţări. Cuprin- rirea producţiei la unitatea larga propagandă realizată recoltat păioase — 230 ha duc carburanţi şi lubrifiant! intermediul fotografiilor şi (207)
1
zînd o suprafaţă de 32 de de suprafaţă, creşterea gra pentru alimentarea maşini graficelor, aspecte din mun
hectare, expoziţia oferă o dului de mecanizare, chimi lor, operaţiune ce este fă ca şi viaţa lucrătorilor o-
veritabilă imagine a felului zare etc. —, cît şi sarcinile cută de o echipă specială de goarelor R.D.G., aportul lor
în care va arăta agricultura de perspectivă stabilite în lucrători, care efectuează şi la ridicarea standardului de /v
la scara întregii ţări într-o lumina Congresului al VIII- Iote de călătorie din R. D. Germană îngrijirile tehnice zilnice în viaţă al oamenilor muncii.
perspectivă nu prea înde lea al P.S.U.G. Vizitarea în cîmp la toată sistema de Evident, între miile de vi întreprinderea comercială
părtată, cînd tehnologiile de tregii expoziţii prilejuieşte maşini aflată în lucru. Du zitatori care se perindă zil
lucru vor fi perfecţionate în un contact viu cu cuceriri nă servirea mesei şi între nic prin expoziţie se înscriu locală de sfat mixfă
aşa măsură îneît lucrările le ştiinţei agricole, cu efor cu ajutorul buletinelor de pe an cu o combină etc. ţinerea utilajelor, se reînce numeroase grupuri venite
în această importantă ra turile ce se depun pentru informare, pliantelor şi bro Printre maşinile folosite am pe lucrul. din unităţile de producţie
mură a producţiei de bunuri a ridica producţia şi pro şurilor bogat ilustrate, dar remarcat şi prezenţa semă Demonstraţia se reia de din fiecare regiune a R.D.G., str. Minerilor nr. 6, BRAD
ductivitatea muncii în agri şi pe viu modul cum este nătorii S.P.C.-6 — de con cîteva ori pe zi. De fiecare urmărindu-se ea într-un
materiale să se desfăşoare cultură, pentru a realiza Angajează orchestră pentru restaurantul „Peria
după metode industriale, în posibil ca, începînd de la strucţie românească. Este dată după încheierea pre timp cît mai scurt posibil 1
produse cu caracteristici su pregătirea terenului şi pină demn de reţinut şi faptul zentării tehnologiilor de lu tehnologiile do producţie in '..-işului' din oraşul Brad.
flux neîntrerupt. In unele la înmagazinarea recoltei, că la tirgul de la Leipzig cru, un conducător al unei dustrială . să-şi găsească a- Salarizarea se va face în conformitate cu preve
unităţi agricole acest dezi perioare. Ceea ce reţine In toate operaţiile să fie com tractorul românesc a obţi unităţi agricole dă relaţii plicabilitate la scara întregii
mod deosebit atenţia este derile H.C.M. 914'1968. Informaţii în legătură cu an
derat a început să devină plet mecanizate. Setul de nut medalia de aur. O re amănunţite în legătură cu griculturi a ţării.
realitate. parcul unde se fac demon tractoare şi maşini utilizate marcă aparte se cuvine în modul cum aceste metode gajarea se dau zilnic între orele 7-15 la biroul plan-
Intrarea în incinta AGREI straţii privind mecanizarea asigură obţinerea unor ran legătură cu organizarea ac îşi găsesc aplicarea în prac N. TiRCOB organizare-persona) al întreprinderii, telefon 1576.
(206)
Redacţia şi administraţia ziprului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social-audienţe-scrisori). 12317 (cultură-sport) — Tiparul I. P. Deva.