Page 21 - Drumul_socialismului_1973_07

wfTA
Prolefari din toate tarile, unifl-vă
Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R.

din 18-19 iunie 1973

Cu privire ia dezvoltarea şi

perfecţionarea învăţămîntului

în Republica Socialistă România

(în paginile III-IY)

ANUL XXV Nr. 5 752 DUMINICĂ 8 IULIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI

Doi oameni inimoşi salvează

o fată de furia apelor

S-a Intimplat la ora prln- şl de vest, s-a pornit o furtună
zuluf. Se luase pauza de şi o ploaie repede şi deasă, de
masă şi Ileana Fleis avea de vară. Şuvoaiele de apă şi-au
După 6 luni de rodnică activitate dai un telelon. Aşa cd a făcut loc spre matca celor
coboril pe lerasamenlul li­ două rluri care au Început
niei lerale, de lingă lunel, să fiarbă, să se zbată In va­
25500 tone cocs unde lucrează de o bună luri şi să pornească năval­
can in dreptat spre albia Jiului. nice la vale.
bucală de vreme şi s-a În­
Apele lor tulburi s-au In-
llinit In albia mare a Jiului,
Ca să ajungă la şosea
metalurgie peste plan trebuia să traverseze riul la marginea Petroşaniului, iar
bazinul care au pus-o oamenii Încă lulnd In cale lemne şi bolo­
de aici, cu putere Îndoită
pe puntea de scinduri pe
vani au pornit şi mai nă-
La bateriile Uzinei cocsochimice din Hunedoara se din primăvară. praznic la vale.
desfăşoară o vie şi amplă întrecere, al cărui scop major După ce ajungea la şosea, Oamenii locului au spus
este realizarea înainte de termen a planului cincinal. Fie­ mai avea de mers doar două că de mult nu mai văzuseră
care echipă, fiecare schimb, participă activ la entuziasta carbonifer al Văii Jiului sule de metri şi la motelul Jiul allt de Înverşunat.
întrecere ce se desfăşoară în cinstea apropiatei sărbători Gambrinus din marginea Pe- Şi tocmai in acest timp,
de la 23 August, consacrînd acestui eveniment fapte de troşaniului găsea telefonul clnd viitura mătura albia
muncă şi realizări demne de menţionat. de care avea nevoie, dar la rluiui. Ileana Fleis, tlnăra
Colectivul minei Vulcan a ploatare minieră readusă la front, pentru introducerea u- care... nu avea să mai ajun­
Cel mai de seamă succes în această întrecere s-a ob­ nor tehnologii avansate, pen­ sătmăreancă de 20 de ani,
ţinut cu puţin timp în urmă cînd au fost produse peste înscris, în bilanţul primului viaţă în anii construcţiei so­ tru organizarea superioa­ gă. care pornise spre telefonul
sarcinile de plan mai mult de 25 500 tone de cocs meta­ semestru al anului, rezultate cialiste. I-am găsit tocmai la ră a producţiei şi a mun­ Dar s-o lăsăm pentru cl­ de Ia motelul Gambrinus, a
lurgic. In acest fel, cocsarii hunedoreni şi-au onorat cu de prestigiu. Planul extracţi­ sfat pe cei care poartă răs­ cii, întărirea ordinii şi disci­ Şirul de coşuri-gigant, ce teva momente pe Ileana să losl surprinsă la mijlocul
destinele
peste o lună de zile mai devreme angajamentul luat în ei de cărbune a fost depăşit punderea şi pentru colectivului. plinei. se profilează cu măreţie pe coboare malul sllncos al punţii de scinduri ce tra­
cu peste 12 000 tone, realizin-
ale
producţiei
Hunedoarei,
cinstea sărbătoririi eliberării patriei. Intr-o dezbatere fertilă, cu In contextul acestor cerin-- cerul senin al despre pri­ Jiului şi să iacem o mică versa rlul,
vorbesc
elocvent
Toate schimburile au contribuit la această perfor­ du-se un plus care întrece cu ţe s-a realizat o creştere a ceperea constructorilor noş­ paranlez ă.
manţă. In mod deosebit se evidenţiază colectivul schimbu­ mult angajamentul luat pe caracter concret de lucru, preocupărilor pentru impul­ tri, cit şl despre munca pli­ Tot la ora prlnzului, în VICTOR TEODORU
lui B, condus de maistrul Nicolae Blăjan. întregul an. In condiţiile în membrii comitetului de nă de abnegaţie — petrecută munte, pe unde Îşi au va­
care volumul producţiei a partid şi ai comitetului oa­ sionarea lucrărilor de pregă­ la gura cuptoarelor — a oţe-
— Care este, tovarăşe Blăjan, secretul rezultatelor fost cu aproape 500 tone pe menilor muncii analizau mo­ tiri ca să atingă 200 ml lu­ larllor hunedoreni. durile cele două Jiuri, de, est (Continuare In pag. a 2-a)
bune pe care le obţine schimbul din care faceţi parte ? zi mai mare decit în semes­ dul în care se înfăptuiesc nar, s-a făcut trecerea la
— Nu este vorba de nici un secret. In schimbul nos­ trul anterior, s-a respectat măsurile stabilite pe baza transportul continuu în mai
tru, ca dealtfel în întreaga uzină, lucrează oameni har­ ritmicitatea lunară pe explo­ indicaţiilor date de tovarăşul multe blocuri din str. 13, s-a
nici, cu o bună pregătire profesională, care ştiu să con­ atare, precum şi pe sectoare, Nicolae Ceauşescu la intilni- extins susţinerea metalică, A
ducă şi să stăpînească agregatele pe care le deservesc. cu o singură excepţie (secto­ rile cu minerii Văii Jiului s-au aplicat soluţii optime de In cinsfea „Zilei constructorilor de maşini“
— Care ar fi argumentele faptice cele mai importante din toamna anului trecut, în îmbunătăţire a aerajului, s-a
pe care le puteţi aduce în sprijinul acestei afirmaţii ? rul I). După cum afirma to­ principalul domeniu : creşte­ înfăptuit parţial concentrarea
Vasile Ogîr-
varăşul ing.
— Prevederile de plan se îndeplinesc şi se depăşesc laci, directorul general ad­ rea extracţiei de cărbune. producţiei pe strate şi Ca ei sînt atîţia alţii
ritmic datorită folosirii la randamente sporite a capaci­ junct al Centralei cărbune­ Concluziile analizei nu lasă blocuri. Fără pretenţia de a
tăţilor de producţie a cuptoarelor de cocs şi maşinilor de lui Petroşani, condiţiile mi­ nici o îndoială asupra facto­ fi făcut totul — o seamă de
şarjare. Este vorba, apoi, de perfecţionarea şi respecta­ nei Vulcan nu se deosebesc rilor care au determinat re­ „Ziua constructorilor de maşini" a fost tre ei li amintim pe Gheorghe Scurtu,
rea întocmai a procesului tehnologic de fabricare a coc­ de cele în care îşi desfăşoară zultatele bune obţinute în M. CRISTIAN întîmpinată în judeţul nostru cu reali­ turnător, Eugen Henţ, lăcătuş, Rusalin
sului, la care se adaugă dorinţa întregului colectiv de activitatea colectivele celor­ primele 6 luni ale anului : zări deosebite în muncă. Boţa, rectificator, Livia Miclea, bobina­
eocsari de a întîmpina sărbătoarea de la 23 August cu re­ lalte unităţi miniere din preocuparea susţinută pentru La întreprinderea de utilaj minier Pe­ tor, Nicolae Tudor, sudor.
zultate deosebite. De la începutul anului, la uzina noas­ Valea Jiului. Căror factori asigurarea liniei active de (Continuare în pag. a 2-a) troşani planul pe primul semestru al Uzina de utilaj minier şi reparaţii Criş-
tră s-a produs peste plan o cantitate de cocs cu care se se datoresc rezultatele bune anului a fost îndeplinit înainte de ter­ cior se prezintă, de asemenea, cu reali­
pot fabrica mai mult de 37 000 tone de fontă. obţinute de acest colectiv men. Acest lucru a permis o depăşire a zări deosebite. Reperele noului tip de
Faptele de muncă ale cocsarilor vin să sublinieze ho- fruntaş ? planului la producţia globală cu 4,5 la perforator asimilat aici sînt realizate
tărîrea lor de a se menţine în primele rînduri ale între­ sută, iar la producţia marfă cu 3,5 la în întregime în uzină. Din luna iunie a
cerii care se desfăşoară la Combinatul siderurgic Hune­ sută. Complexele de susţinere mecanică început fabricarea vagoneţilor de mină,
doara pentru realizarea exemplară a angajamentelor asu­ Măsurile stabilite au care se introduc în subteran la mina Pe- primul lot de 180 de bucăţi fiind deja
mate pe acest an, succese care onorează un colectiv dis­ fost urmărite pas cu trila, grinzile păşitoare aflate în curs de livrat beneficiarilor. Printre fruntaşi îi
tins pentru a treia oară cu „Ordinul Muncii" clasa I. experimentare la mina Dîlja şi alte pro­ amintim pe Vidu Liţă — lăcătuş, Roman
pas duse au fost executate de oameni cu Rusandra — frezor, Pavel Victor, Ioan
- MIRCEA NEAGU putere, de dăruire, pasiune, răbdare. Prin­ St ane iu — strungari.
Am vizitat, cu clteva zile
în urmă, această veche ex-
Campania agricolă de vară
I N I Ţ I A Ţ I V E L
9 La C.A.P. Geoagiu a
colectivităţilor munca ‘ i început secerişul orzului

puternică forţă mobilizatoare {

• Trei combine au intrat în lan • Concomitent se balotează paiele
• Pe terenul eliberat se execută arăturile în vederea însămînţării
,,Nici un vagonet de minereu ,,la pupitrul de comanda— celei de-a doua culturi
rebutât** conştiinţa socialistă*'
Data începerii secerişului ţinut să evidenţieze aportul ocupă îndeaproape de organi­
la cultura orzului care ociipă mecanizatorilor Ion Bocci, zarea judicioasă a muncii, de
Ion Buda, Adam Ioniţâ, Au­
Calitatea minereu­ Participare cooperatorii din Geoagiu cu rel Beca, Traian Rînzan, Cor­ folosirea cu randament sporit
90 de hectare i-a găsit pe
a forţelor şi mijloacelor me­
toate pregătirile finalizate. Ca nel Moga, Ion Rusu şi Gheor­ canice aflate la dispoziţia
urmare, de îndată ce s-a pu­
C.A.P.
stringerea
ghe
la
Zăpodean
lui de efectivă, concretă, cu toate forţele la recoltat. noii recolte şi la eliberarea Demn de menţionat este că
tut intra în lan, s-a trecut
terenului de paie. De aseme­
recolta
anunţă
se
bogată,
In prima zi de lucru, în tar­ nea, se cuvine subliniată şi prevederile planului fiind de­
laua „După grădini“, s-a în­
a tuturor salaria­ combine. Concomitent, s-a or­ contribuţia decisivă a coope­ păşite în medie cu 200 kg la
Ana
Grecu,
ceput secerişul orzului cu 3
Elena
ratorilor
hectar. Dealtfel, o parte din
Aurel
Văidean,
Vasile
Rusu,
ganizat şi eliberarea terenu­ Bogdan, Elena Almăşan, Lu- producţia obţinută este recu­
pentru
noscută
destinată
şi
permanent a! ţilor la realizarea balotat, in vederea efectuării ereţia Cişmaşu, Ana Dancju, sămînţă. In azi vederea duminică
lui, folosind două prese de
evitării
Maria Feneşer, Elena Ardean,
—
pierderilor,
arăturilor şi însămînţării cul­ Maria să Mădean, Maria cîteva — în lanurile cooperativei
Popa
—
turilor succesive. întreaga ac­
amintim
doar
agricole din Geoagiu se lu­
activităţii noastre sarcinilor tivitate se desfăşoară în flux_, nume — la înmagazinarea fă­ cerişul orzului, cooperatorii
crează cu toate forţele la se­
ră
ceea ce permite ca recolta să
producţiei
de
pierderi
a
Comunistul Petru Ştefan, strungar în eadrul Atelierului me­ fie strînsă şi înmagazinată fă­ orz. Brigadierul Ion Şofron, şi mecanizatorii fiind hotă-
Barza,
I.M.
este
La început, In vara anului 1972, cînd Propunerile tovarăşului N i c o l a e canic al pentru conştiinciozitatea apreciat de în colectivul în şl care lu­ ră pierderi, iar semănatul ce­ preşedintele unităţii, Aurel rîţi să încheie această lucra­
muncă
crează
dovedită
lucrările
Pera. şi alţi factori de răs­
lor 150 hectare, din' care 10
ortacul Gheorghe Iacob, de la raionul Ceauşescu privind dezvoltarea conştiin­ de foarte bună calitate ce le execută permanent. cu legume, în cultură succe­ re în cel mult 5 zile bune de
II al minei Teliue, a relansat iniţiativa ţei politico-ideologice şi moral-eduoative Foto : VIRGIL ONOIU sivă să se realizeze în bune pundere din unitate se pre­ lucru in cîmp.
,,Nici un vagonet de minereu rebutat", au stfrnit, după cum era şi firesc, un condiţiuni.
puţini au fost cei care au îmbrăţişat-o ecou deosebit şi o emulaţie constructivă Pentru a încheia cit mai
şi în secţiile întreprinderii electrocentra-
imediat. Multora li se părea imposibil grabnic secerişul — ne spune
ca într-o lună de zile să dea numai mi­ le Deva. Sînt elocvente în acest sens directorul S.M.A. Geoagiu,
nereu de calitate, să nu li se rebuteze acordul unanim şi angajamentele solem­ ing. Virgil Tudan — azi
nici măcar un vagonet. Treptat, Iacob, ne de a traduce plenar în viaţă această Utilaje reparate pentru subteran (ieri 7 iulie a.c. — n.n.) vor mai
Bălan, Maican, cîţiva din raionul nos­ gîndire novatoare, menită să dezvolte în intra în lan încă trei combi­
chip revoluţionar societatea noastră so­
tru au dovedit, totuşi, că se poate da mi­ ne, astfel fiind posibil ca vi­
nereu bun, că rebutarea este, în primul cialistă. „La pupitrul de comandă — O contribuţie însemnată sfredele de diverse tipuri, teza de lucru să ajungă la
rînd, consecinţa lucrului superficial, al conştiinţa socialistă“ este genericul sub la obţinerea rezultatelor bu­ capete pentru foreze etc. peste 20 de hectare. Tot ieri,
care se dezvoltă pe plan économico-so­
nerespectării riguroase a tehnologiei de cial, ca un nucleu fierbinte, esenţa rela­ ne din activităţile de ex­ Colectivul de forjori a în­ cu alte trei tractoare dispo­
extracţie, a indisciplinei de producţie. tracţie şi preparare a mine­ cheiat ultima lună a semes­ nibile s-a început efectuarea
Apoi, iniţiativa s-a extins în toate ra­ ţiilor de acum, fondul aspiraţiilor ener- reurilor, de Ia I.M. Barza, trului cu o depăşire de 7 arăturilor în vederea însă­
geticienilor de azi şi de mîine. şi-o aduc şi meseriaşii ate­ Ia sută a sarcinilor de plan. mînţării culturilor succesive.
ioanele întreprinderii, la toate brigăzile Planuri frumoase s-au făcut. Dar im­ Rezultate de prestigiu au Combinele şi presele de balo­
— de la Teliue, Ghelar, Pădurea Oraşu­ lierului mecanic al între­ obţinut şi echipele conduse tat au funcţionat fără defec­
lui. Metodele valoroase de muncă, expe­ portant este cum sînt duse ele la înde­ prinderii. Confccţionînd di­
plinire. De la început trebuie arătat că verse scule şi reparînd uti­ de Matei Tovie şi Viorel ţiuni.
rienţa pozitivă, rezultatele bune au fost Opreanu, care au înregistrat
acest vast program de muncă, prin care lajele din subteran, aceşti întregul centru de greutate
se naşte omul nou, este în plină desfă- oameni îşi situează, pe pe aceeaşi lună depăşiri de al activităţii cooperatorilor .. C A L > Bretea Streîului. Mecanizatorii Ion Doliia, Ion Lazea
I
VASILE BULEU 45 Ia sută, precum şi echipa şt Ion Şervenchi — cel trei Ioni ai noştri, cum spunea tovară-
miner, şef de brigada, raionul drept, munca alături de cea şi mecanizatorilor s-a depla­ ştii Horea Işfănescu, ţelul secţiei de mecanizare — au de re-
C. DUMITRU a minerilor. In luna iunie lui Gheorghe Ometa, care coltat o suprafaţă de 25 ha cu orz. El vor realiza o viteză zil­
I — subteran mina Teliue sat Ia locul unde s-a declan­
s-au prelucrat aici 5 500 ca­ şi-a realizat planul în pro­ nică de 9 ba, astfel că in trei zile bune de lucru vor termi­
pete detaşabile, 12 tone de porţie de 121 la sută. şat secerişul. Şeful secţiei de na secerişul orzului şt vor Intra apoi cu combinele In lanurile
de grlu.
(Continuare In pag. a 2-a) (Continuare In pag. a 2-a) mecanizare Roman Suciu a
INGENIOZITATEA tierul Fabricii dc mătase toare pe şenile, de 150 cai mineri vor putea fi pri­ a forţei de muncă. In a- nei, în care ponderea cea
tractoare
de
putere,
3
G5
miţi in creşă, iar alţi 240
cest scop, 20 de tineri şi
IN ACŢIUNE din Deva. In ultima se­ cai putere şi altele. în grădiniţa cu orar nor­ tinere se califică pentru mai marc o are ţărăni­
rie, aici au lucrat 66 ti­
neri de la Grupul şcolar mal. meseria de turnător-for- mea cooperatistă, a cum­
La F.I.L. Orăştie au siderurgic din Hunedoara. ACŢIUNE COORDONATĂ mator in cadrul F.I.L. O- părat, in primele 6 luni
fost construite, de către La festivitatea care a a- DEPOZIT MODERN răştie. Doina Stoica, Loti- ale acestui an. mărfuri în
valoare de 7 516 200 lei. A-
meseriaşii unităţii, două vut loc cu acest prilej, PENTRU RIDICAREA ţia Pană şi alţi ucenici
uscătoare de forme şi utcciştilor lc-au fost in- AMBALAJELOR LA MINA LONEA ştiu de pe acum să exe­ reasta atestă creşterea ve­
miezuri mari pentru ate­ mînatc carnetele de bri­ Constructorii şanlieru- cute miezuri bune pentru niturilor şi a puterii de
lierul de turnătorie. In­ gadier, Iar celor care s-au Astăzi, un număr de 40 lui T.C.M.M. Petroşani au hidranţt, role, lanţuri cu­ cumpărare a populaţiei să­
trarea în funcţiune a a- distins în mod deosebit dc şoferi cu 40 dc auto­ terminat şi predat noul pă şi alte piese compli­ teşti.
cestor utilaje va marca în muncă le-au fost a- camioane, din care 10 ale depozit de materiale al cate.
reducerea substanţială a cordate invidiatele insig­ I.C.V.A. şi 30 ale coope­ minei Dîlja. Aici a fost
rebuturilor — ce se dato­ ne de brigadier fruntaş. raţiei de consum, între­ montată o macara portal VREMEA
rau unei insuficiente us­ prind o largă acţiune de de 10 tone, cu o deschi­ MĂRFURI VÎNDUTE I
cări — şi o creştere cu UTILAJE NOI colectare de la magazine­ dere de 43 m. Pentru 24 ore
3 tone, zilnic, a produc­ le săteşti a tuturor am­ Se asigură astfel o a- POPULAŢIEI ÎN VALOARE
ţiei de piese turnate. ÎN dotarea o.i.f. balajelor spre a le repu­ provizionare mai bună cu DE 7 516 200 LEI
ne in circuit. materiale a minei, o parte Vreme călduroasă, cu
cerul
temporar
INMÎNARE FESTIVA In vederea efectuării vo­ din lucrările de descărca­ In primul semestru din ales după-amlaza, noros, mai
se
cînd
lucrări
sporit
A CARNETELOR lumului îmbunătăţiri de funciare, CREŞA Şl GRÂDINIJA re efectuîndu-se mecani­ acest an. populaţiei co­ vor semnala averse slabe
zat.
de
Şl INSIGNELOR DE în dotarea O.I.F. au in­ LA PETRILA munei Pui i prin s-a pus la dc ploaie, însoţite de des­
dispoziţie,
unităţile
BRIGADIER FRUNTAŞ trat o serie de utilaje, ALTA CURS DE CALIFICARE de desfacere ale coopera­ cărcări electrice. Vîntul
va sufla slab din sud-est.
Aurelia Ţăranu, ucenică la locul de muncă, şi Rodica Ciur- care se află deja pe şan­ In oraşul Petrila s-au ţiei de consum, un bogat Minimele vor fi cuprinse
dărescu, practicantă de la I-iceul Industrial Cugir, îşi îmbogă­ Ieri, s-a încheiat activi­ tierele de lucru. Intre a- terminat lucrările pentru Dezvoltarea U. U. M. R. şi variat sortiment de între 10 şi 14 grade. Iar
o rresă şi o grădiniţă. In
ţesc mult cunoştinţele profesionale prin explicaţiile competente tatea dc muncă patriotică cestea se pot aminti 8 Crişclor presupune pregă­ mărfuri industriale şi ali­ maximele între 25—28
primite din partea strungarului de înaltă calificare Sabin Cri- prestată de elevi pe şan­ scrcpere de 6 mc, 6 trac­ curînd 100 dc copii de tirea optimă şi din timp mentare. Populaţia comu­ grade.
şan, din cadrul întreprinderii chimice Orăştie.