Page 22 - Drumul_socialismului_1973_07

'¡t»ra
5$s!î3TO'immîE':’B3BîKEraniiE35a igmzEgasgagZjzrire'aKsasg/sEKaagBamH&iiívxT^TOaijjBSgaa^r^^
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 752 © DUMINICA 8 IULIE 1973

A
„In ajutorul agitatorului™ IN I ŢIÂ TI V E LE

A ieşit de sub tipar publi­ tru al acestui an... Unele u- pentru înţelegerea şl promo­
caţia „In ajutorul agitatoru­ nităţi economice cum sînt varea iniţiativelor muncito­
lui" nr. 2/1973, editată de C.S. Hunedoara, întreprinde­ reşti, pentru generalizarea
secţia de propagandă a Co­ rea chimică Orăştie, între­ lor... Agitatorii — fără a co­ colectivităţilor de —
mitetului judeţean Hunedoara prinderea minieră Barza, în­ pia — se pot orienta, din o-
al P.C.R. şi redacţia ziarului treprinderea de materiale de rientarea generală pe care o
„Drumul socialismului“. construcţii Bîrcea etc. şi-au dă presa, spre acele proble­ puternică forţă
Ancorată în problemele ma­ realizat planul pe semestrul me pe care trebuie să le dis­
jore ale judeţului, publicaţia I înainte de termen. In agri­ cute, să le pună în atenţia
„In ajutorul agitatorului“ con­ cultură, deşi timpul a fost oamenilor, care, vorbind dia­
ţine numeroase articole care destul de neprielnic, s-au de­ lectic, îmbracă şi generalul
reflectă activitatea organelor pus strădanii deosebite pen­ politicii partidului şi statu­ ceea ce este mai important
şi organizaţiilor de partid, a tru însămînţarea la timp a lui nostru, dar şi particula­ — nu am dat nici un vage-
agitatorilor, constituind prin tuturor suprafeţelor şi între­ rul fiecărei unităţi, fiecărei Calitatea minereului de fier net de minereu rebutat pen­
problematica amplă ce o cu­ ţinerea culturilor". microcolectivităţi. tru şist vizibil.
prinde un mijloc de popu­ Intregindu-şi conţinutul te­ Rezultate foarte bune au
larizare şi generalizare a ex­ meinic şi utilitatea practică, obţinut în cadrul acestei ac­
perienţei dobîndfte în activi­ O publicaţie utilă publicaţia reliefează, într-un (Urmare din pag. 1) unanimă de a lucra mai mult ţiuni de creştere a calităţii
tatea politică, de masă, a articol semnat de tovarăşul popularizate pe diferite căi, şi mai bine, aşa cum ne în­ minereului de fier şi brigă­
muncii de la om la om. pentru faecare Petru Barbu, prim-secretar al s-a declanşat o adevărată în­ vaţă şi ne îndeamnă parti­ zile conduse de Vasile Cer-
dul. Ne-am înţeles clar, din
Reţine în mod deosebit a- Comitatului orăşenesc Vulcan trecere între brigăzi, între capul locului, adică de la ghez şi Aurel Marincaş, din
tenţia articolul „Ampla mo­ organizaţie de al P.C.R., modul în care este oameni. Urmarea ? Calitatea intrarea în şut, ce avem de raionul l — carieră, cea con­
bilizare a forţelor organiza­ folosit Cabinetul orăşenesc de minereului a crescut lună de făcut fiecare la locul nostru dusă de Dumitru Duca, de la
ţiilor de partid la îndeplini­ partid, fiecare partid în pregătirea agitatori­ Vasile Culda este de meserie tîmplar şl lucrează în secţia Hună, decadă de decadă, zi de muncă. Ne-am sistemati­ Pădurea Oraşului, cele ale
rea exemplară a sarcinilor lor. de timplărlc a r.I.I.. Brad. Pri ceput, hun cunoscător al me­ de zi. zat mai judicios lucrările în ortacilor mei de la raionul
economice", semnat de tova­ comunist Prezintă interes în orienta­ seriei, el reuşeşte să depăşească lunar sarcinile de plan pe care In luna mai a fost lansată abataj, am atacat fişiile nu­ I — subteran — Vasile Hîn­
răşul loaehim Moga, prim- rea şi metodica muncii poli­ le are. chiar o chemare la întrecere, mai în porţiunile minerali­ cu şi Ioan Z. Pop, de multe
secretar al Comitetului jude­ tice de masă articolele pu­ Ila nivelul întreprinderii, pen­ zate, evitînd trecerea pragu­ altele, care au reuşit să rea­
ţean Hunedoara al P.C.R., Prin exemplele pe care le blicate la rubrica „Agitatori tru îmbunătăţirea calităţii rilor de exploatare în părţi­ lizeze un conţinut de fier în
care abordează .pe larg pro­ în acţiune" din care se des­ minereului extras. Au fost le nemineralizate. Trebuie să minereu de peste 28 la sută,
blemele de fond ale econo­ cuprinde, articolul editorial prind metodele folosite în stabilite cîteva criterii pre­ recunoaştem însă că în aba­ chiar de 28,25 şi 28.58 la su­
miei judeţului, reliefează suc­ contribuie la aprofundarea munca de la om la om. cise, concrete, pe care a tre­ tă (în luna mai) faţă de con­
cesele obţinute de către or­ înţelegerii principalelor sar­ Intr-un mod concentrat, ar­ buit să le respectăm în în­ tajul 106 în care lucrăm, ţinutul admis de 27,76 la
ganizaţiile de partid, colec­ cini oo trebuie rezolvate în ticolul „Despre judeţul Hu­ treaga noastră activitate pro­ am dat de un strat compact, sută.
tivele de oameni ai muncii viitor de către organele şi or­ nedoara", semnat de I. Cojo­ ductivă. A fost o întrecere cu puţine intercalaţii, şi Acţiunea organizată în lu­
din judeţ în întîmpinarea zi­ ganizaţiile de partid, de către carii, pune la dispoziţia agi­ pasionantă, care i-a angajat deci am putut lucra în cele na mai ne-a permis nouă,
agitatori, de către toţi oame­
lei de 23 August, cît şi sarci­ nii muncii din judeţul nostru. tatorilor un material docu­ pe toţi lucrătorii din subte­ mai bune condiţiuni. Acest brigadierilor, ca dealtfel tu­
nile ce le revin acestora în mentar folositor pentru cu­ (Urmare din pag. 1) ran şi din carieră. In final lucru ne-a fost deosebit de turor minerilor, o severă con­
întrecerea ce se desfăşoară Tematica publicaţiei inclu­ noaşterea judeţului, a marilor Omul a alunecat. Picioa­ a cîştigat, cum era şi de aş­ favorabil în obţinerea suc­ fruntare cu noi înşine, din
pentru îndeplinirea exempla­ de şi reproducerea din zia­ înfăptuiri obţinute în ultimii rele s-au zbătut pentru o teptat, producţia, calitatea ceselor, dar nu şi suficient. care am desprins concluzia
ră a planului pe anul 1973, rul „Seînteia“ sub genericul ani. clipă In gol, neputincioase. minereului extras — îndeo­ Fără o bună organizare a că putem munci mai mult şi
a cincinalului înainte de ter­ ,.A munci şi a crea în con­ Se publică, de asemenea, Apa a izbit puntea şl a S-a prins şi mai zdravăn de sebi. Raionul nostru — I muncii în fiecare schimb, fă­ mai bine, dacă ne străduim,
men. diţiile proprietăţii socialiste“ „Mic cod etic", care se a- rupt-o In trei părţi. Singurul Irlnghie. Şi la capălul pute­ subteran al minei Teliuc — ră alegerea cu cea mai mare dacă ne organizăm bine lu­
— articolele „Baza dezvoltării lucru pe care mai pulea să-l rilor, cu pumnii ÎncleştatI şi a obţinut două premii II, atenţie a sterilului din mi­
„Puternica angajare în dresează comuniştilor, agita­ facă Ileana era să se prin­ zdrobit la tălpi a scos lala prin brigăzile conduse de nereu şi spălarea continuă a crul, dacă ne înţelegem .şi
marea întrecere închinată zi­ forţelor de producţie“. „Con­ torilor, oamenilor de toate dă de seîndura de sub tălpi, la mal. Ileana Pleis pllngea Vasile Hîncu şi de mine, şi o acestuia în front, pentru a ne ajutăm ca între oameni.
lei de 23 August — se arată diţia socială a muncitorului", vîrstele şl categoriile. ce era legată de o stincă Încontinuu, speriată de moar­ menţiune — atribuită brigă­ putea deosebi perfect calca­ Totodată, am trăit mai in­
în articol ■— încorporează „Izvorul creşterii nivelului de Prin conţinutul şi proble­ şi să aştepte. te, cu ochii injectaţi şi lata zii lui Ioan Z. Pop. De bună rul de siderit, fără o perfec­ tens decît oricînd satisfacţia
organic totalitatea eforturi­ trai“, „Conducerea şi organi­ matica abordată, publicaţia albă ca o coală de lurtie. seamă, este o mare satisfac­ tă înţelegere şi întrajutorare morală şi materială a rezul­
Uşor de zis, numai că Jiul
lor comuniştilor, ale colec­ zarea ştiinţifică a producţiei“ „In ajutorul agitatorului“ nr. llerbea în jurul letei şi creş­ ţie pentru noi, dar în acelaşi între ortaci nu am fi a- tatelor muncii noastre. De
tivelor de muncă din jude­ şi „Afirmarea conştiinţei noi, 2/1973 slujeşte la populariza­ tea văzlnd cu ochii. Ileaina a Era cumplit de speriată timp şi un imbold în muncă, juns la rezultate atît de aceea, şi în luna iunie am
ţul nostru determină în fie­ înaintate". rea şi generalizarea unor noi Început să strige după aju- dar trăia. Bărbatul care o un motiv de mobilizare mai bune. muncit la fel de bine ; sîn-
care unitate economică o ac­ Se remarcă, de asemenea, forme şi metode ale muncii adusese la mal li ştergea energică în continuare, pen­ Trebuie să mai menţionez tem hotărîţi să lucrăm la fel
tivitate rodnică, caracterizată articolul „Presa, mijloc efici­ politice de masă, oferă orga­ I tor. La marginea şoselei au lata, uitlndu-se la apa Jiului tru amplificarea succeselor că fiecare schimb a fost în­ în continuare, să ne sporim
prin dăruire şi înaltă respon­ ent de informare, de cunoaş­ nelor şi organizaţiilor de Început să se oprească tot care urla doar la doi paşi de obţinute. credinţat unui membru de realizările in cinstea Zilei
sabilitate în realizarea dezi­ tere şi de lucru în munca partid, agitatorilor posibilita­ telul de maşini. Oamenii ei. partid, că toţi comuniştii au minerului şi a sărbătorii eli­
deratelor majore ce stau în politică", semnat de tovarăşul s-au slrlns ciorchine pe cele — Cum vă numifi? — l-am Se vor întreba unii cum înţeles să fie exemple de berării patriei, să ne inc
faţa economiei hunedorene în Gheorghe Pavel, redactor şef tea de a înţelege mai bine li­ două maluri ale rlului, In- Întrebai. am lucrat noi (brigada mea dăruire şi conştiinciozitate în plinim ritmic, integral şi de
n-a dat de la începutul lu­
spă/mlntati de primejdia de
acest an. al ziarului „Drumul socialis­ nele sarcini actuale şi de moarte ce o plndea pe tlnă- — Iul Iu Bihorl. nii mai şi pînă în prezent muncă, mobilizîndu-i ener­ calitate, sarcinile de plan, să
Organizaţiile de partid, co­ mului“ şi Ioan Mirza, şeful perspectivă, sugerează idei — Şi de unde slnlefi ? gic pe toţi ortacii la înca­ contribuim la onorarea exem­
lectivele de muncă au o te­ secţiei „Viaţa de partid“. Stu­ care să stimuleze iniţiativa ra de 20 de ani. — De aici din Petroşani. nici un vagonet de minereu drarea riguroasă în criteriile plară a angajamentului a-
secrete
au
stat
ce
rebutat),
meinică bază pentru ampli­ diind cu interes presa, publi­ în activitatea de viitor a a- Şi ca la un semn, din cei Slnt muncilor şl am 41 de la baza rezultatelor obţinute; întrecerii şi, deci, la obţine­ sumat de întreprinderea
ficarea întrecerii şi obţinerea caţiile. se subliniază în -arti­ care erau pe şosea, ca şi de pe ani. adică la realizarea unei cali­ rea, în finalul acesteia, a noastră în întîmpinarea zilei
unor realizări de prestigiu col, agitatorii trebuie să des­ cestora. malul pe care se află linia tăţi superioare celei obţinute unui punctaj foarte bun. de 23 August, la îndeplinirea
in rezultatele pozitive cu ca­ prindă necesitatea de a mili­ ferată s-au desprins doi oa­ Si după cuvinlele astea pînă atunci şi, totodată, la Astfel, n-am avut nici un înainte de termen a cincina­
re s-a Încheiat primul semes­ ta pentru ceea ce este nou, GH. CĂLINESCU meni. S-au dezbrăcat şi au bărbatul a luat Inia in braţe accident, nici o absenţă ne­ lului calităţii şi eficienţei e-
coborll pe stlncile ale căror şi a dus-o la prima maşină extragerea unei apreciabile conomice. Pe fiecare să ne
capete erau şterse permanent care putea s-o transporte la cantităţi de minereu peste motivată, am făcut economii călăuzească aceeaşi deviză:
de apa tulbure. Petroşani. sarcinile de plan. de materiale, am extras mai „Nici un vagonet de minereu
decît
mult
preve­
minereu
Cum au putut să sară din L-am căutat şi pe tlnărul Ce-aş putea spune ? Am deau sarcinile de plan şi — rebutat“.
stincă in stincă, zburlnd pes­ care singur, In mijlocul Ji­ plecat din start cu hotărirea
te vlrtejuri de apă, cum de ului, a finul de unul din ca­
n-au alunecat şi nu i-a luat petele irlnghie!. Voiam să
apa la vale (ceea ce ar li şliu cum II cheamă. Dar tl­
Însemnat să-i zdrobească de nărul nu mai era acolo. In (Urmare din pag. 1)
sllnci) e greu de spus. valuri se zbateau doar cape­ Participare efectivă, concretă, a
S-a aruncai dinspre şosea tele sclndurilor punţii rupte. şurare Pentru că este de
un otgon gros cil mina. Tlnă- Şi m-am glndit atunci că
rul care venise dinspre calea există o punte mult mai so­ ştiut faptul că în muncă şi
numai
în
muncă
naşte
sc
ferată l-a prins zdravăn, şi lidă, pe care nu o poale
tlnlndu-1 cu străşnicie a cu­ sfărlma nimeni şi nimic. Es­ omul nou. Aici deci întil- tuturor salariaţilor ia realizarea
neşti în plină desfăşurare o
prins cu braţele şi trupul o te omenia. Dincolo de curaj
stincă, inlrlnd aproape tot este acest sentiment puter­ muncă concretă, îmbinată cu
In apă. Celălalt capăt al nic de solidaritate umană un vast program de ridicare
irlnghie! era ţinui de oameni" care se Împleteşte cu spiri­ a cunoştinţelor profesionale. sarcinilor
din şosea. Al doilea bărbat tul de sacrificiu. 6 cursuri pentru operatori,
a luat fata In spinare şi Şi fără teama de a exa­ lăcătuşi, montori, sudori, ca­
prinzlndu-se de irlnghie a gera, doar In clleva minute, ro cuprind 97 de oameni au
Început să vie Încet spre am asistai la o Înaltă lecţie darul de a-i pregăti profe­ ta, preşedintele comitetului Ne-am pus materia cenuşie
mal. sional pentru muncă. In lu­ sindicatului pe complex — la contribuţie — ne declara
de umanism. Acel umanism nile mai şi iunie, alţi 27 au educaţia priveşte în societa­ inginerul Cornel Tugmeanu
Ţoală lumea Încremenise. absolvit cursurile de pregăti­ tea noastră pe toată lumea, şi am realizat un lung şir de
Era suficient doar un pas care nu te lasă să Hi Indi­ re postliccală, 43 fiind pre­
ferent Ia ceea ce se Intim- indiferent de vîrstă. Aici ro­ agregate pentru a scuti statul
| greşit, o alunecare şi apele gătiţi prin ucenicie la locul lul principal, hotărîtor, tre­ de sarcini valutare de pri­
plă In jurul fiecăruia din
tulburi şi turbate ale Jiului noi, care-l sudează pe oa­ de muncă. Total, 322 de ca­ buie să-l aibă comuniştii. sos, şi mai ales pentru a ne
ar ti luat pe cei doi oameni dre tehnice şi muncitori se Creativitatea tehnică a dovedi nouă înşine că sin-
cu ele şi i-ar li izbit de pri­ meni mărindu-le puterea şi pregătesc asiduu, îşi ridică primit în acest an noi valen­ tem în stare să fabricăm lu­
mii colii de piatră care e- Încrederea In lot ceea ce nivelul cunoştinţelor profe­ ţe. Faţă de 59 propuneri de cruri de care avem nevoie.
i rau la vale. fac. sionale în diverse forme de inovaţii şi raţionalizări în­ Faptele de muncă ale mun­
Aspect din secţia materiale de construcţii a I.M.C. Bîrcea. Brigada de muncitori . condusă învăţămînt. Alături de aces­ registrate în anul trecut, în
de Adalbert Furca, lucrează la maşina de confecţionat saltele de vată minerală. ______________J tea, după cum ne informa primul semestru din acest an citorilor Aclam Jurca, Florin
Petru
Barbara
Coposu,
Iudt,
Foto : V. ONOIU ing. Mircea Bădăran, se a- s-au întocmit documentaţii Popa, Szok Tiberiu, Ştefan
1 daugă instruiri lunare pe tu­ pentru 41, cu o eficienţă eco­ Manta, Ioan Niculescu, Au­
re, un ioc important ocupîn- nomică antecalculată de 5,8 rel Moţ, Vasile Lascu, mai­
du-1 testările pe teme de milioane lei. Numai un co­ ştrilor Ioan Jula, Mircea Fîr-
Consfătuire cu directorii
Colectivul minei Vulcan că şi pază contra incendiilor. lectiv educat, cu o înaltă tat, Stelian Ene, Ştefan Szep,
norme do securitate în mun­
conştiinţă
a-
poate
socialistă,
Vasile Rasa, inginerilor Cris­
Un
aşezămintelor culturale pus pe accent deosebit s-a vea iniţiativa şi forţa trans­ tian Talmazan, Dumitru Bur-
formatoare,
concretă.
Ingeni­
factorul
„om"-decisiv
în problema educaţiei. Un ozitatea tehnică nu a izvorît deţ, Tiberiu Anţilă, Ioan Voi-
demon­
Costina,
cu,
Cornel
Deva,
Mtlne,
figurează
expuneri,
lucru
începe
la
în fruntea întrecerii consfătuirea trimestrială a dezbateri, precum şl in­ veţi pe oameni nici ceea ce din birou, n-a venit dinhîrtii. strează că pe solul practicii,
proverb spune „că nu-i în­
de
schimburi
muncitorească
energeticienii
lor,
viaţa
în
es­
Conştiinţa
experienţă,
directorilor
aşezămintelor
culturale rurale din Ju­ teresante aplicaţii practice vrei, nici ceea ce ştii, ci îi te aceea care a acţionat, spi­ au mereu în minte chemarea
înveţi ceea ce eşti". De ace­
militant,
propriu
ritul
activ,
cc sc vor desfăşura la că­ iniţiativei lansate de ei. Şi
deţul Hunedoara. In pro­ ea, s-a pornit de Ia ideca că oamenilor care sînt deprinşi
(Urmare din pag. 1) ticole la gazeta de perete, climatului de muncă, pentru gramul celor două zile de minele culturale din na- educaţia nu priveşte numai cu greutăţile. Tot aşa s-a in­ vor ca întreg programul pe
poltu Mare şi Rapolţel.
în emisiuni ale staţiei de ra­ dezvoltarea în rîndul mineri­ tineretul şi — după cum care il au de realizat zi . de
dioamplificare, în panourile lor a spiritului de entuziasm tim plat şi cu zestrea tehnică zi, la locul lor de muncăj A
probleme îşi aşteaptă încă din sala de apel, în progra­ şi dăruire ocupă un loc im­ spunea tovarăşul Vasile Man- realizată prin aulodotare. fie înfăptuit integral.
rezolvarea —, la mina Vul­ mele brigăzii artistice de a- portant în activitatea organi­
can s-au realizat progrese în gitaţie, în adunări şi şedinţe. zaţiilor de partid. Este omni­
extinderea mecanizării, în Aplicînd cu succes iniţiativa prezentă, în concepţia secre­
creşterea gradului de folosi­ brigăzii lui Petre Constantin, tarilor şi altor membri ai bi­ In aceste zile, fru­
re a utilajelor existente, în de a realiza în fiecare lună rourilor organizaţiilor de ba­ moasa staţiune balneo­
îmbunătăţirea aprovizionării un număr sporit de cicluri ză de la mina Vulcan, ideea Invitaţie la baza nautică de la Şoimuş climaterică Vaţn de Jos
tehnico-materiale, în crearea în abatajele frontale, briga­ că pentru a întări disciplina este gazda celui de-al
de condiţii mai bune la fron­ da de tineri condusă de co­ şi răspunderea în rîndul co­
turile de lucru. munistul Constantin Popa, lectivului trebuie făcută mai Un splendid apus de soare făcea ca apa Mureşului lui obiectiv industrial pe care îl constituie termocentrala doilea Forum judeţean al
pionierilor hunedoreni.
Cei care fac să crească în ca şi brigăzile conduse de întîi ordine în... propria ca­ să primească srlipiri roşietice ce îneîntau privirile. Săl­ în tovărăşia liniei uşor arcuite a dealurilor, a luncii Mu­
Şi-au dat aici întîlnire
permanenţă prestigiul minei Nicolae Stoian, Constantin să. Comuniştii din organiza­ ciile atingeau, eu mişcări de graţie, sub briza vintului reşului. reprezentanţii celor pes­
sînt oamenii. De munca lor, Ciobănoiu, Dumitru Milea şi ţia de bază nr. 1, analizînd de iulie, apa unduitoare. In arest peisaj, care aminteşte După o astfel de plimbare, un moment de „respiro" e te 4) 000 de purtători
de rezultatele acestei munci Vespasian Cătană au realizat in ultima adunare generală undeva de romanele marelui Sadoveanu, o plimbare cu
sînt legale toate succesele în abatajele frontale randa­ cazul unui membru al orga­ barca sau cu vaporoasa iolă, asemenea unei aripi de le­ bine venit la restaurantul-terasă al bazei, ce oferă pre­
de
produse
culinare,
patiserie
şi
cofetărie,
bău­
parate
obţinute în îndeplinirea pla­ mente de 8-9 tone pe post, nizaţiei care a lipsit nemoti­ bădă, devine captivantă, plină de farmec.
nului de producţie. Organiza­ iar brigăzile conduse de Pe­ vat mai multe zile de la lu­ Sînt ginduri pe care le va simţi fiecare vizitind fru­ turi răcoritoare, de cîteva grade şi chiar stele... Şi-apoi
ţia de partid pune în cen­ tre Ailincăi, Florea Petrişor, cru, au apreciat că o aseme­ moasa bază nautică de la Şoimuş, aparţinînd Comitetu­ plaja pe iarba verde, în tovărăşia unei melodii preferate „Forum
trul activităţii preocuparea Balazs Szabo, Mihai Dudes- nea atitudine faţă de muncă lui judeţean Hunedoara al U.T.C. Dar, plăcutele surprize pe care Ie oferă staţia de radioficarc, întreruptă din cînd
pentru mobilizarea tuturor cu, Alexandru Chiva şi alte­ este incompatibilă cu cali­ pe care le oferă acest frumos loc de agrement nu se in cînd de un duş înviorător şi, de ce nu, chiar de un pui
minerilor, inginerilor şi teh­ le, de la abatajele cameră, tatea de comunist. opresc aici. Tot atît de atrăgătoare se dovedesc plimbă­ de somn... adevărat in vreo căsuţă din incinta campin­
nicienilor la îndeplinirea sar­ obţin de asemenea randa­ Pornind de la necesitatea rile cu hidrobicicletele, atît pentru tineri cît şi pentru gului.
cinilor cc le revin la fiecare mente mari prin aplicarea ini­ întăririi rolului organizaţiilor mai vîrstnici, cu vaporaşul lăsat de curînd la apă... pionieresc
loc de muncă. Periodic, la ţiativei minerilor Petre Roman de partid, al comuniştilor în Şi cîte nu sînt de văzut într-o asemenea deplasare de O după-masă sau o duminică petrecută aici, sîntem si­
nivelul exploatării şi al sec­ de la Aninoasa „4 cîmpuri mobilizarea întregului colec­ adevărată promenadă pînă la MintLa, în preajma mare­ guri că vă va oferi o bună refacere a forţelor pentru a
toarelor, comitetul de partid de cărbune pe zi şi aripă". tiv la rezolvarea problemelor doun zi sau pentru întreaga săptămînă.
şi birourile organizaţiilor dc Organizaţia de partid, an- majore ale exploatării, comi­
bază au analizat, împreună trenînd în jurul său organi­ tetul de partid şi-a reparti­
cu factorii de conducere teh- zaţiile de sindicat şi U.T.C., zat membrii pe organizaţii 73“
nico-administrativă, ai orga­ cadrele tehnico-inginereşti, fo­ de bază cu sarcina de a aju­
nizaţiilor de sindicat şi loseşte diverse mijloace pen­ ta concret la pregătirea şi
U.T.C., cu reprezentanţii sa­ tru a cultiva respectul, pre­ desfăşurarea adunărilor ge­
lariaţilor. modul în care sînt ţuirea, dragostea şi răspun­ nerale, la organizarea acţiu­ ai cravatelor roşii cu
duse la îndeplinire măsurile derea faţă de muncă : întîl- nilor educative şi finalizarea tricolor într-un util
stabilite pentru realizarea nirile cu brigadierii în fie­ hotărîrilor de partid. Conco­ Schimb de experienţă,
ritmică a planului şi a anga­ care joi, schimburile de ex­ mitent, s-a acţionat pentru spre a dezbate cele
jamentelor luate în întrece­ perienţă între brigăzi şi alte întărirea muncii dc partid în mai importante şi actu­
rea socialistă. Toate aceste forme. In acest context, un ■ subteran. Peste 80 la sută ale probleme ale or­
preocupări îşi găsesc finali­ loc important îl ocupă com­ din şefii de brigadă şi de ganizaţiei şi dc a ana­
zarea in rezultatele bune ob­ baterea actelor de indiscipli­ schimb sînt comunişti, ceea liza modul cum a fost
ţinute la majoritatea frontu­ nă. A devenit o regulă ca, ce asigură o influenţă cres- îndeplinită chemarea
rilor de lucru. decadal, să se discute cu toţi cîndă a organizaţiilor de Forumului Naţional al
cei care au făcut „nemotiva­ partid pe fiecare loc de mun­ Organizaţiei pionierilor.
In munca oamenilor se te", în prezenţa factorilor că. Caracteristic pentru sec­ Paralel cu „activita­
înmănunchează presti­ administrativi, obşteşti şi a toarele V, IV, III, II, VIII tea curentă“ în tnbăra
muncitorilor. Dar acesta este şi altele, care şi-au îndepli­ pionierilor de Ia Vaţa
giul minei numai unul din mijloacele nit sarcinile semestriale de de Jos se desfăşoară şi
folosite pentru dezvoltarea plan înainte de termen, este alte manifestări. Din
După cum mi s-a spus la opiniei de masă împotriva in­ tocmai întărirea autorităţii şi bogata agendă a taberei
comitetul sindicatului, colec­ disciplinei şi dezordinii. competenţei, ridicarea nive­ consemnăm întîlnirea
tivul minei Vulcan numără lului activităţii, creşterea in­ pionierilor cu tovarăşul
in rîndurile sale aproape 500 Comuniştii — în toate fluenţei şi forţei de mobili­ Corne! Covaliov, secre­
de evidenţiaţi şi fruntaşi în zare a organizaţiilor de tar al comitetului de
întrecerea socialistă. Pc împrejurările, exemplu partid. partid dc Ia I.C.S. Hu-
mulţi dintre aceşti purtători Colectivul „de mineri din nedora. vizitarea unor
ai steluţelor rubinii, care de responsabilitate Vulcan, în frunte cu organi­ unităţi economice, a
constituie onoarea colectivu­ zaţia sa de partid, oferă co­ monumentelor istorice,
lui, i-am cunoscut chiar de De fapt, Lupta pentru întă­ lectivelor de la toate exploa­ excursii, întreceri spor­
la primul contact cu mina. rirea disciplinei şi răspunde­ tările miniere din Valea Jiu­ tiv« etc.
Fotografiile fruntaşilor şi e- rii faţă de soarta sarcinilor lui un frumos exemplu de
vidcnţiaţilor, proaspăt execu­ de producţie nu începe, ci se muncă bărbătească, plină de Cel dc-al doilea Fo
tate, sînt expuse pe panou­ termină cu „absentomanii“. entuziasm, pentru folosirea rum îudeţenn a! nionie
rile de la intrarea în incintă, (ei constituie oamenii care întregului potenţial material rilor îşi înrh«'e lucră­
iar numele lor sînt foarte furnizează probleme). Acţiu­ şi uman în vederea creşterii Baza nautică Şoimuş. rile luni, 9 iulie a.c.
des citate ca exemple în ar- nile pentru îmbunătăţirea producţiei de cărbune.