Page 23 - Drumul_socialismului_1973_07

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 752 9 DUMINICĂ 8 IULIE 1973
asaeaea rnmxrnmmmiasm
H O T Ă R Î R E A

Plenarei C. 0. al P. G. R. din 18-19 iunie 1973 cu privire

la dezvoltarea şi perfecţionarea învăţămîntului In Republica Socialistă România

Plenara Comitetului Cen­ neajunsuri în legarea învă­ lui învăţămîntului preşcolar, tire care să permită absol­ lor metode didactice Dat fi­ ţe profesionale şi deprinderi muncii cu stagiu mai mare perior şi organizaţiile econo­
tral al Partidului Comunist ţămîntului de practică şi de acordîndu-se o mai mare a- ventului atît continuarea stu­ ind rolul deosebit de impor­ practice temeinice pentru e- în producţie, vor fi elabora­ mice, pentru rezolvarea unor
Român, întrunită In zilele viaţă. Integrarea cu produc­ tenţie desfăşurării activităţi­ diilor într-o formă superioa­ tant al manualelor şcolare in xercitarea profesiei, formarea te manuale şi alte materiale probleme ale producţiei.
de 18—19 iunie 1973, a dez­ ţia şi cercetarea ştiinţifică se lor pe baza unor programe ră de învăţămînt, cît şi înca- pregătirea elevilor, sînt nece­ muncitorilor calificaţi va fi de studiu şi îndrumare (pro­ 7. Ministerul Educaţiei şi
bătut şi aprobat raportul Co­ desfăşoară lent. In unele do­ elaborate pe grupe de vîrstă, /drarea într-o activitate soci- sare îmbunătăţiri, atjt sub realizată prin : grame de curs, lecţii, infor­ învăţămîntului şi Consiliul
mitetului Executiv al C.C. menii ale învăţămîntului, ne- pentru a se realiza o mai bu­ al-utilă, cu prioritate în pro­ raportul conţinutului acesto­ — cursuri de calificare de maţii bibliografice). Naţional pentru Ştiinţă şi Teh­
al P.C.R. cu privire la dez­ ţinîndu-se seama de cerin­ nă continuitate intre educa­ ducţia materială. In raport cu ra, cît şi al redactării şi pre­ scurtă durată (pînă la 6 luni) 4. Plenara apreciază că, în nologic. împreună cu acade­
voltarea şi perfecţionarea în­ ţele reale ale economiei şi ţia preşcolară şi primele cla­ cerinţele actuale de pregătire zentării lor grafice. pentru meserii simple, inter-
văţămîntului în România, ra­ societăţii, are Ioc o prolife­ se ale şcolii generale, într-o a forţei de muncă şi cu ten­ zicîndu-se pregătirea munci­ prezent, dispunem de un nu­ miile de ştiinţe şi institutele
centrale de cercetări vor lua
port elaborat pe baza studii­ rare a specialităţilor. Planu­ concepţie unitară. dinţele de dezvoltare a eco­ 3. Una din sarcinlie princi­ torilor în aceste categorii de măr de centre universitare
bune
satisface
în
lor efectuate de Ministerul rile şi programele de studii II. Plenara a examinat în­ nomiei, ştiinţei, tehnicii şi pale ale şcolii generale şl li­ meserii prin cursuri de mal care pot necesarul de cadre măsuri pentru îmbunătăţirea
condiţii
cercetării ştiinţifice din învă­
Educaţiei şi învăţămîntului. în învăţămîntul de toate gra­ deaproape problema căilor ceului este cultivarea dragos­ lungă durată ; superioare pentru economie, ţămîntul superior, în sensul
Făcînd bilanţul activităţii dele sînt supraîncărcate. Mo­ de generalizare a învăţămîn- culturii, în cadrul fiecărui tei elevilor faţă de munca fi­ — şcoli profesionale şi u- ştiinţă, învăţămînt, sănătate, participării mai active a ca­
desfăşurate pentru aplicarea dificările prea dese — şi in­ tului obligatoriu de 10 ani, tip de liceu, pregătirea ele­ zică şi formarea unor deprin­ cenicie pentru pregătirea cultură. In scopul consolidă­ drelor didactice la elabora­
Directivelor C.C. al P.C.R. suficient fundamentate — în astfel îneît acesta să ofere în­ vilor va fi organizată pe pro- deri tehnico-productive. In muncitorilor în meserii cu rii şi perfecţionării reţelei rea şi realizarea planurilor
din aprilie 1968, plenara sub­ structura şi conţinutul planu­ tregii generaţii, în mod uni­ file largi care să corespundă acest scop, conţinutul activi­ un grad de complexitate mal învăţămîntului superior, Mi­ unitare de cercetări în ramuri
liniază rezultatele pozitive rilor de învăţămînt au pro­ tar, cunoştinţe culturale şi principalelor domenii ale ac­ tăţii tehnico-practice va fi ridicat; în noile condiţii de nisterul Educaţiei şi Învăţă­ de vîrf ale tehnicii, în direc­
' obţinute de învăţămîntul din dus dificultăţi în activitatea ştiinţifice la nivelul primilor tivităţilor economice şi sociale îmbunătăţit şi gradat pe ci­ generalizare a învăţămîntului mîntului va lua măsuri pen­ ţii de mare actualitate, la
ţara noastră, evoluţia lui as­ de pregătire a elevilor şi stu­ doi ani de liceu. şi care să permită mobilitatea cluri, ţinînd seama de mediul obligatoriu de 10 ani, se poa­ tru profilarea centrelor de realizarea şi introducerea în
cendentă, contribuţia valoroa­ denţilor. Conţinutul manuale­ profesională a absolvenţilor. socio-economic şi de profilul te reduce durata şcolii profe­ învăţămînt superior existen­ producţie a unor maşini, uti­
să a şcolii la asigurarea e- lor şi cursurilor este uneori 1. Plenara a hotărît ca în- Aceasta se va înfăptui prin fiecărei şcoli. te, îmbunătăţirea structurilor laje, tehnologii şi produse
conomiei naţionale, a tuturor deficitar sub raportul cuprin­ văţămîntul obligatoriu de 10 asigurarea unor temeinice cu­ In licee, prin instruirea sionale pînă la un an — un organizatorice ale instituţii­ noi. Pentru creşterea rolului
an şi jumătate.
sectoarelor vieţii sociale cu derii celor mai noi realizări ani să aibă următoarea struc­ noştinţe fundamentale pentru practică, se va urmări să li lor de învăţămînt superior, şcolii superioare în cerceta­
cadrele şi specialiştii necesari, ale ştiinţei şi tehnicii şi al tură : ciclul I primar (patru fiecare profil, însuşite prin se asigure elevilor o pregăti­ 2. In perioada imediat ur­ . ţinîndu-se seama de dezvol­ rea fundamentală şi aplica­
la ridicarea nivelului de cul­ aplicării practice a acestora. ani), ciclul II gimnazial (4 obiecte de pregătire generală, re politehnică, care să înles­ mătoare, pînă la generaliza­ tarea unor noi ramuri indus­ tivă, se vor lua măsuri în Ve­
tură şi civilizaţie al întregu­ Se menţin încă metode şi for­ ani) şi ciclul III, prima treap­ pregătire ştiinţifică, pregătire nească însuşirea unor mese­ rea primei trepte liceale, Mi­ triale şi de cerinţele de ca­ derea valorificării întregului
lui popor. me depăşite de transmitere tă a liceului (2 ani : anul I şi tehnica de bază. In cadrul fi­ rii apropiate, a deprinderilor nisterul Educaţiei şi învăţă­ dre superioare ; va urmări ca potenţial ştiinţific din învă­
Plenara dă o înaltă apre­ a cunoştinţelor. Procesul in­ II de liceu). ecărui profil, se vor prevedea şi tehnicilor de lucru speci­ mîntului, celelalte ministere, secţiile de specializare, în ţămîntul superior şi utilizării
ciere contribuţiei teoretice şi structiv nu asigură în sufi­ Toţi tinerii vor fi cuprinşi obiecte care, împreună cu fice acestoi meserii. Se vor întreprinderile şi organizaţii­ care se pregăteşte un număr mai eficiente a bazei mate­
practice a tovarăşului Nicolae cientă măsură dezvoltarea în prima treaptă a învăţă­ practica în producţie, să facă crea condiţi’ ca în toate tipu­ le economice vor lua măsuri restrîns de studenţi, să fie riale.
Ceauşescu la rezolvarea pro­ gîndirii independente a ele­ mîntului liceal, realizîndu-se, posibilă specializarea necesa­ rile de licee reale şi umanis­ pentru : îmbunătăţirea planu­ grupate în cît mai puţine
tineretului
Pregătirea
8.
blemelor fundamentale ale vilor şi studenţilor, capacita­ în acest mod, un învăţămînt ră şi integrarea cît mai rapi­ te să fie întărită pregătirea rilor de învăţămînt, progra­ centre universitare; va per­ pentru muncă şi viaţă pune
dezvoltării şcolii de toate tea lor de investigare. obligatoriu unitar, cu durata dă în muncă. Liceele de spe­ practică a elevilor. In acest melor şi manualelor din în­ fecţiona organizarea secţiilor
gradele, la modernizarea şi, Ministerul Educaţiei şi în­ de 10 ani pentru întreaga ge­ cialitate cu - profil tehnic vor scop se va continua acţiunea văţămîntul profesional, astfel serale pentru subingineri. Se în faţa Ministerului Educa­
ţiei şi învăţămîntului, a ce­
prin integrarea învăţămîntu­ văţămîntului, celelalte minis­ neraţie pînă la vîrstă de 16 da, astfel, pregătire de mun­ de înfiinţare a atelierelor în ca acestea să pună un mal vor lua, de asemenea, măsuri
lui cu cercetarea ştiinţifică tere, instituţii centrale şi lo­ ani. citor calificat. toate şcolile, se va intensifi­ mare accent pe cunoaşterea pentru mai buna profilare a lorlalte ministere şi organi­
şi producţia, prin perfecţio­ cale care au atribuţii în do­ Prima treaptă a' liceului va Reţeaua liceelor va fi sta­ ca dotarea acestora şi va fi principiilor de funcţionare, actualelor institute pedagogi­ zaţii centrale interesate sar­
narea practicii în producţie meniul învăţămîntului nu au funcţiona în cadrul liceelor bilită, ca număr de unităţi organizată mai bine instrui­ exploatare şi întreţinere a u- ce, în conformitate cu cerin­ cina de a lua noi măsuri
îmbunătăţirea
a elevilor şi studenţilor, la acordat atenţia necesară şi existente şi al celor ce se vor şi profile, în concordanţă cu rea în ateliere-şcoală, ferme- 'tilajelor şi a metodelor mo­ ţele de cadre pentru învăţă­ pentru conţinutului şi organi­
zării,
desfă­
aplicarea unui sistem unitar nu au urmărit în suficientă crea (reale, umaniste, indus­ planurile de dezvoltare eco- şcoală, loturi experimentale, derne de organizare ştiinţifi­ mînt şi pentru celelalte do­ şurării practicii în producţie
şi eficient de predare a ştiin­ măsură înfăptuirea hotărîri- triale, agricole, economice), nomico-socială, cu cerinţele magazine-şcoală, şantiere- că a muncii ; perfecţionarea menii ale economiei, ştiinţei a studenţilor. In acest scop*
ţelor sociale, la îmbunătăţi­ îor Plenarei C.C. al P.C.R. precum şi în filialele acesto­ de cadre ale fiecărui judeţ. şcoală şi altele. In mediul instruirii practice a elevilor; şi culturii din zona respec­ se vor asigura : conducerea
rea activităţii de educaţie din 1968 şi realizarea preve­ ra, care se vor organiza în Raportul dintre numărul ele­ rural şi în liceele agricole, intensificarea acţiunii de or­ tivă. nemijlocită a practicii In pro­
moral-politicâ a tineretului derilor din Legea învăţămîn- localuri ale şcolilor generale vilor admişi în liceele de practica în producţie va fi ganizare şi dotare a ateliere­ 5. Pentru asigurarea pregă­ ducţie de cadre didactice cu
în spiritul eticii şi echităţii tului, adoptată în acelaşi an. de la oraşe şi sate sau ale cultură generală (reale şi u- corelată cu calendarul lucră­ lor de producţie-şcoală ; per­ tirii unor cadre cu profil mai experienţă şi specialişti din
socialiste. In vederea înlăturării lip­ şcolilor profesionale. In me­ manisto) şi în cele de speciali­ rilor agricole. fecţionarea nomenclatorului larg, capabile să se adapteze
surilor semnalate şi ţinînd diul rural, filialele liceelor tate se va îmbunătăţi con­ ide meserii pentru şcoala pro­ întreprinderi ; organizarea di­
In ţara noastră, studiază, seama de cerinţele tot mai vor avea următoarele profile : Se vor dezvolta şi perfec­ fesională. ucenicie-şi cursuri­ la transformările rapide ale ferenţiată a acesteia în func­
în prezent, peste 4 milioane mari pe care edificarea so­ real. umanist, industrial (me­ tinuu. asigurîndu-se prepon­ ţiona actualele forme de pa­ le de scurtă durată. ştiinţei şi tehnicii, la cerin­ ţie de nivelul pregătirii stu­
de tineri, ceea ce înseamnă cietăţii socialiste multilateral canică), agricol. derenţa liceelor de speciali­ tronare a şcolilor şi liceelor 3. Vor fi dezvoltate forme­ ţele practicii, Ministerul E- denţilor şi potrivit domeniu­
se
că din cinci locuitori unul dezvoltate le pune în faţa tate şi urmărindu-se să cît de către întreprinderi şi, în le serale de pregătire a mun­ ducaţiei şi învăţămîntului va lui lor de specialitate; des­
concordanţă
o
realizeze
este cuprins într-o formă de şcolii de toate gradele, Ple­ Admiterea promovaţilor cla­ acest cadru, se va asigura citorilor (şcoala profesională reduce numărul de speciali­ făşurarea practicii din primii
învăţămînt. A crescut numă­ nara Comitetului Central sei a VIII-a în liceu urmea­ mai bună între numărul ele­ îndrumarea activităţii de in­ serală, ucenicie cu pregătire tăţi din învăţămîntul supe­ ani de studii în ateliere-şcoa­
rul grădiniţelor şi s-a asigu­ consideră necesar să se adop­ ză să se facă. de regulă, fără vilor pregătiţi prin diferitele struire practică a elevilor prin teoretică prin învăţămîntul se­ rior. In acest scop, în locul lă, mine-şcoală, şantiere, fer­
rat generalizarea în linii te noi măsuri pentru dezvol­ concurs. Numai în cazurile tipuri de licee şi cerinţele de îndrumarea acesteia de către ral) ; vor fi intesificate efor­ unei specializări care să în­ me agricole, unităţi didacti­
mari a învăţămîntului pre­ tarea şi perfecţionarea în vii­ în care, la unele licee, vor fi cadre calificate pentru eco­ specialiştii din întreprinderea turile pentru pregătirea mun­ ceapă încă din primii ani de ce experimentale; organiza­
şcolar pentru copiii în vîrstă tor a învăţămîntului, pentru mai mulţi candidaţi pe un nomie. In vederea desfăşură­ respectivă şi cadrele didacti­ citorilor calificaţi în meserii­ studii, se va introduce, în rea unor stagii compacte da
de 5 ani. Aproape 91 la sută înfăptuirea următoarelor o- loc, admiterea se va face pe rii învăţămîntului cu randa­ ce. Ministerele, centralele şi le deficitare din unele ra­ prima parte a învăţămîntului practică pentru studenţii din
din tineretul şcolar este cu­ biective de bază : baza unor teste de aptitudini ment optim din punct de ve­ întreprinderile vor lua măsuri muri economice (industria superior, o pregătire comună, ultimii ani în uzine, între­
prins într-o formă de învă­ — sporirea contribuţiei în­ şi a unor probe de verificare dere al eficienţei economice, pentru asigurarea tuturor con­ minieră, metalurgică, petroli­ care va cuprinde discipline­ prinderi de execuţie, institu­
ţămînt cu o durată de cel văţămîntului la formarea ca­ a cunoştinţelor la obiectele al folosirii mai bune a bazei diţiilor necesare instruirii eră, construcţii ş a.). le generale şi ştiinţifice de te de proiectare şi cercetare,
puţin 10 ani. Numărul ele­ drelor, în strînsă legătură cu de profil. In treapta a doua materiale, a laboratoarelor şi practice, inclusiv îmbunătă­ In funcţia de maistru vor bază pentru profilele care unităţi agricole, clinici şi spi­
vilor care urmează învăţă- cerinţele dezvoltării social- a liceului vor fi admişi cel atelierelor şcolare, liceele in­ ţirea bazei materiale a învă­ fi promovaţi cu prioritate ab­ reunesc mai multe speciali­ tale, fabrici de medicamente
rnintul liceal este de peste economice a patriei ; mai buni absolvenţi ai primei dustriale vor funcţiona, de ţămîntului. solvenţi ai liceelor cu profil tăţi. In cea de-a doua parte, ş.a. De asemenea, se vor lua
10 ori, iar al studenţilor de — creşterea aportului şco­ trepte, pe bază de concurs, regulă, împreună cu şcoala 4. In condiţiile In care so­ industrial, care au stagiu în se va realiza specializarea măsuri pentru perfecţionarea
aproape 7 ori mai mare de- lii la ridicarea nivelului cul­ luîndu-se în considerare şi profesională şi tehnică de cietatea face eforturi pentru producţie ca muncitori cali­ prin discipline obligatorii şi stagiului în producţie al ab­
cît în anul şcolar 1938—1939. tural al întregului popor, la notele obţinute în prima profil. în cadrul unor unităţi a asigura un învăţămînt obli­ ficaţi şi au reuşit la examen opţionale, prin perioadele de solvenţilor învăţămîntului su­
Toate acestea, precum şi pre­ lichidarea deosebirilor esen­ treaptă a liceului. complexe, în grupuri şcolare gatoriu de 10 ani, se vor a- 6au concurs. In şcolile de practică în producţie şi prin perior, astfel ca aceştia să-şi
ocupările continue pentru ţiale dintre munca fizică şi întreprinderile vor putea cu o singură conducere. Li­ dopta astfel de măsuri îneît maiştri cu durata de un an lucrarea (proiectul) do diplo­ însuşească temeinic cunoş­
pei'fecţionarea procesului in­ cea intelectuală, la dezvolta­ acorda burse elevilor care se ceele vor avea o dublă su­ şcoala să fie parcursă de toţi la cursurile de zi şi doi ani mă. tinţele şi deprinderile nece­
structiv - educativ situează rea şi înflorirea vieţii spi­ angajează ca, după absolvi­ bordonare: atît faţă de Mi­ copiii, în condiţii cît mai bu­ la învăţămîntul seral vor fi In vederea unei mai uşoa­ sare profesiunii pentru care
România printre ţările avan­ rituale a naţiunii noastre so­ rea primei trepte a liceului, nisterul Educaţiei şi învăţă­ ne. Pentru copiii care au di­ admişi muncitori calificaţi cu re adaptări, a absolvenţilor s-au pregătit şi cerinţelor
sate din lume în ceea ce pri­ cialiste, la înfăptuirea poli- să lucreze în cadrul lor. In mîntului, cît şi faţă de orga­ ficultăţi în studiu, şcoala experienţă" de producţie şi la cerinţele; viitoarelor , locuri locurilor de muncă.
veşte dezvoltarea învăţămîn- „ ticii externe de largă cola­ acest sens, părinţii elevilor nul central coordonator de trebuie să găsească mijloace absolvenţi ai şcolilor profe­ de muncă, în ultimii doi ani 9. Ministerul Educaţiei şi
tului. ' y-n- borare internaţională, promo­ sau susţinătorii lor legali vor ramură. Se va renunţa la su­ potrivite pentru a-i menţine sionale. de studii se va face pre- învăţămîntului, senatele şi
Plenara apreciază că 6-au vată de partidul nostru ; încheia contracte cu între­ bordonarea liceelor de speci­ la cursuri şi a-i ajuta să-şi VI. Apreciind rezultatele repartizarea tuturor studenţi­ consiliile profesorale vor lua
obţinut progrese însemnate — pregătirea tineretului prinderea. alitate faţă de mai multe or­ însuşească cunoştinţele cores­ bune obţinute în dezvoltarea lor. Pe această bază, contrac­ măsuri pentru ridicarea cali­
în modernizarea structurilor din toate gradele de învăţă- Tinerii care au promovat gane centrale şi locale. punzătoare. In acest scop, învăţămîntului superior, ple­ tul încheiat cu instituţiile de tativă a procesului instructiv-
şi conţinutului învăţămîntu­ mînt pentru viaţă, pentru prima treaptă a învăţămîntu­ IV. Ministerul Îlducaţiei şi pentru aceşti copii se vor u- nara consideră că atenţia învăţămînt superior la înce­ educativ şi îmbunătăţirea
lui, în legarea şcolii cu ne­ muncă, pentru activităţi so- lui liceal vor primi diplomă învăţămîntului va lua măsuri tiliza forme adecvate de in­ principală în acest domeniu putul studiilor va fi comple­ conţinutului învăţămîntului
voile vieţii, ale ştiinţei şi cul­ cial-utile, pentru a deveni de absolvire a învăţămîntului pentru perfecţionarea conţi­ strucţie şi educaţie şi siste­ trebuie să fie concentrată a- tat cu prevederi care vor superior. In acest scop, se
turii, în sporirea eficienţei participant activ la opera de obligatoriu de 10 ani. Unii nutului şi metodelor în învă­ me speciale de pregătire : or­ supra problemelor de ordin stipula raporturile dintre stu­ vor îmbunătăţi planurile şi
procesului instructiv-educativ. construire a socialismului şi vor continua cursurile de zi ţămîntul preşcolar, general şi ganizarea pregătirii lecţiilor calitativ. dent şi organizaţia socialistă programele de învăţămînt,
In şcoli şi instituţii de în- comunismului in patria noas­ pentru a absolvi şi treapta a liceal. de către elevi sub îndruma­ 1. Se va asigura dezvolta­ la care acesta a fost pre- ţinîndu-se seama de cele mai
văţămînt superior există o tră ; doua a liceului, ceilalţi se 1. Se va urmări eliminarea rea profesorilor, programe rea, în continuare, a învăţă­ repartizat (studentul are obli­ noi cuceriri ale ştiinţei, teh­
atmosferă de lucru şi serio­ — asigurarea unui caracter vor Încadra în producţie, a- supraîncărcării elevilor, prin speciale de recuperare, dez­ mîntului superior potrivit cu gaţia de a se prezenta la post nicii şi culturii contempo­
zitate. Elevii şi studenţii sînt deschis învăţămîntului, astfel vînd posibilitatea să-şi com­ perfecţionarea planurilor de voltarea internatelor etc. In evoluţia numărului de sala­ şi a lucra la locul de muncă rane.
animaţi de dorinţa de a-şi în­ Incit absolvenţii unei trepte pleteze studiile liceale prin învăţămînt, a programelor şi aceste condiţii, în ciclul pri­ riaţi şi ţinînd seama de rit­ prevăzut, iar organizaţia so­ O sarcină deosebit de im­
suşi cunoştinţe temeinice, ca­ să aibă acces în treptele ur­ învăţămînt seral sau fără manualelor şcolare, printr-o mar (clasele I—IV) se va li­ murile de creştere a econo­ cialistă are obligaţia de a portantă este reducerea în­
re să le dea posibilitatea să-şi mătoare ; în acelaşi timp, fie­ frecvenţă. In primii doi ani mai bună sistematizare si do­ chida repetenţia : pentru miei naţionale. Planificarea asigura locul de muncă, de cărcării studenţilor prin pla­
aducă o contribuţie cîţ mai care treaptă de învăţămînt de liceu se va asigura elevi­ zare a cunoştinţelor. Planuri­ parcurgerea celorlalte cicluri numărului de studenţi va a- a crea condiţii pentru efec­ nurile de învăţămînt, astfel
mare la progresul patriei, la 6ă asigure tuturor tinerilor lor o pregătire diversificată, le de învăţămînt nu vor pre­ ale învăţămîntului obligato­ voa la bază prognozele pri­ tuarea practicii în producţie îneît programul săptămînal
întreaga activitate de edifica­ pregătirea tehnico - practică conform profilului liceului vedea mai mult de 25 ore riu, durata de studii se poate vind necesarul de cadre în şi a activităţii de cercetare în să nu depăşească 36 ore, în
re a societăţii socialiste, la necesară în vederea integră­ urmat şi se va pune accentul săptămînal la clasele I—IV, prelungi în mod excepţional perspectivă, ce se vor elabo­ ultimii ani de studii). care să se includă predarea,
apărarea independenţei naţio­ rii lor rapide în muncă, în pe o pregătire practică te­ 30—32 la clasele V—VIII şi cu unul, maximum doi ani. ra de către ministere şi uni­ 6. Ministerul Educaţiei şi seminarul, laboratorul, prac­
nale, a cuceririlor revoluţio­ producţie, în activitatea so­ meinică pentru activitatea 32—36 ore săptămînal la în- In vederea şcolarizării ti­ tăţile social-economice. Va învăţămîntului, celelalte mi­ tica. Se vor lua măsuri ho-
nare ale poporului. cială ; productivă. In felul acesta se văţămîntul liceal, în care să nerilor cu deficienţe fizice, fi dezvoltat cu prioritate în­ nistere şi organe centrale îşi tărîte pentru reducerea nu­
Plenara dă o înaltă pre­ — dezvoltarea acţiuni! de va uşura integrarea lor In fie incluse predarea, labora­ intelectuale şi senzoriale, sei văţămîntul superior tehnic şi vor intensifica eforturile pen­ mărului orelor de predare în
ţuire activităţii intense des­ democratizare a întregului activitatea profesională. torul, practica, Va fi redus va extinde treptat reţeaua în mod deosebit cel care pre­ tru integrarea învăţămîntu­ favoarea orelor de activităţi
generalizării
încheierea
2.
făşurate de puternicul deta­ învăţămînt ; creşterea consi­ învăţămîntului obligatoriu de numărul orelor de predare şi şcolilor speciale, astfel îneît, găteşte cadre pentru ramuri­ lui cu cercetarea şi produc­ practice (laborator, seminarii,
şament de cadre didactice, derabilă a numărului celor 10 ani, în concepţia prezenta­ va creşte numărul orelor de pînă în 1985. să se asigure le cu o creştere accelerată. Fi­ ţia, ca principală cale de an­ proiect), pentru extinderea
care participă activ la înfăp­ care urmează cursurile dife­ laborator şi activităţi practi­ şcolarizarea tuturor copiilor xarea cifrelor de şcolarizare gajare nemijlocită a şcolii metodelor şi mijloacelor mo­
tuirea politicii partidului, a- ritelor grade de învăţămînt; tă mai sus, se va înfăptui pî­ ce. In licee, planurile de în- de această categorie. pe instituţii şi facultăţi se va superioare în viaţa economi­ derne care implică partici­
ducînd o valoroasă contribu­ continuarea procesului de e- nă în 1976/1977. Incepînd din văţămînt vor cuprinde şi un Ministerul Educaţiei şi în­ face astfel îneît să se reali­ că, ştiinţifică şi culturală a parea activă a studenţilor la
ţie la realizarea programului galizare a şanselor de acces anul şcolar 1974/1975, între­ grup de discipline la alege­ văţămîntului şi consiliile popu­ zeze o dezvoltare echilibrată, societăţii. Direcţiile funda­ însuşirea cunoştinţelor.
de făurire a societăţii socia­ la învăţămînt ; asigurarea gul efectiv al promovaţilor re, pe lîngă disciplinele care lare vor lua măsuri pentru fără fluctuaţii, a instituţiilor mentale ale integrării vor fi: Pentru o mai raţională or­
liste multilateral dezvoltate participării mai largi şi mai clasei a VIII-a va fi cuprins asigură fondul de bază al organizarea în fiecare judeţ de învăţămînt superior. — utilizarea mai eficientă ganizare a procesului de în­
în patria noastră. Peste 43 active a elevilor şi studenţi­ în anul I de liceu; şcolile pregătirii elevilor, ceea ce va a unul număr de şcoli cu pro­ 2. In vederea formării ca­ a cadrelor didactice la activi­ văţămînt, se va îmbunătăţi
la sută din totalul cadrelor lor, alături de cadrele didac­ profesionale şi ucenicia nu imprima învăţămîntului un gram prelungit, în care, după drelor necesare conducerii tatea de cercetare ştiinţifică actuala structură a anului u-
didactice sînt membri ai tice, la activităţile de condu­ vor mai primi elevi din a- caracter mai diversificat, răs- terminarea cursurilor, elevii nemijlocite a proceselor de şi în vederea soluţionării u- niversitar; se vor îmbună­
partidului, ceea ce are o ma­ cere a procesului instructiv- ceastă promoţie. Pentru aco­ punzînd într-o mai mare mă­ vor lua masa la cantina şcolii producţie şi pentru a da e- nor probleme de mare im­ tăţi metodele de verificare şi
re importanţă în promovarea educativ ; perirea, în această perioadă, sură aptitudinilor elevilor, fă­ — contra cost — şi îşi vor conomiei cadre pregătite în- portanţă tehnică sau econo­ apreciere a pregătirii studen-
unui spirit de exigenţă şi — introducerea tot mai lar­ a necesarului de forţă de ră a fi prejudiciată pregăti­ pregăti lecţiile sub îndruma­ tr-un timp mai scurt, Minis­ mică ale producţiei; ţilor prin creşterea ponderii
responsabilitate în întreaga gă, în practică, a principiu­ muncă calificată, Ministerul rea generală şi fără a se a- rea personalului didactic. Re­ terul Educaţiei şi învăţămîn­ — atragerea în învăţămînt, lucrărilor de laborator şi a
activitate pe care o desfăşoa­ lui educaţiei permanente, a- Muncii împreună cu Minis­ junge la o supraîncărcare a ţeaua acestor şcoli va fi ex­ tului, în colaborare cu cele­ în calitate de cadre didactice altor activităţi aplicative; se
ră şcoala. sigurîndu-se instruirea şi per­ terul Educaţiei şi Invăţămîn- acestora. Obiectele la alegere tinsă treptat, în funcţie de lalte ministere, va dezvolta asociate, a unor specialişti va echilibra numărul de exa­
din producţie, cercetare, pro­
tului
ministere
celelalte
şi
Succesele Înregistrate in ul­ fecţionarea profesională a u- vor lua măsuri de pregătire vor fi stabilite ţinîndu-se crearea condiţiilor necesare. într-un ritm mai accelerat iectare, aparatul de partid şi mene pe sesiuni.
timii ani de învăţămîntul nui număr tot mai mare de şi atragere în muncă a ab­ seama de profilul fiecărui li­ O problemă socială căreia t învăţămîntul superior cu o de stat ; Ministerul Educaţiei şi în­
nostru, ca şi adeziunea lar­ cetăţeni după absolvirea solvenţilor şcolii generale ceu, astfel ca studierea lor să se va acorda o atenţie spo­ durată mai scurtă (subingi- văţămîntului, rectoratele, de­
gă a cadrelor didactice şi şcolii ; din seriile anterioare, precum întregească orizontul de cul­ rită este educarea şi instruirea neri, conductori arhitecţi — participarea studenţilor canatele şi catedrele au sar­
studenţilor la măsurile de — modernizarea sistemati­ şi a adulţilor din rîndurile tură generală al elevilor, să copiilor lipsiţi de ocrotire fa­ etc.), prin cursuri de zi şi la. activitatea direct produc­ cina de a asigura acoperi­
îmbunătăţire stabilite de Ple­ că a conţinutului învăţămîn- populaţiei neocupate de la o- le ofere posibilitatea adîncirii milială, prin extinderea sis­ serale, astfel ca raportul din­ tivă, astfel îneît absolvenţii rea tuturor disciplinelor cu
nara C.C. al P.C.R. din 1968, tulul şi a metodelor de trans­ raşe şi sate. studiului anumitor discipline. temului caselor de copii, ca­ tre numărul de studenţi sub- să-şi poată îndeplini, imediat manuale, cursuri şi alte lu­
de Congresul al X-lea şi de mitere a cunoştinţelor în rit­ Totodată, se va asigura sta­ re să le asigure condiţii bune ingineri/ingineri să se îmbu­ după intrarea în producţie, crări necesare procesului de
Conferinţa Naţională, confir­ mul impus de evoluţia ştiin­ 3. In vederea punerii în a- bilitatea planurilor de învă­ de dezvoltare. nătăţească. Mihisterul Edu­ sarcinile profesionale ce lo învăţămînt.
mă deplina justeţe a politicii ţei, tehnicii şi culturii ; plieare a măsurilor de înche­ ţămînt pe perioade mai 5. Avind în vedere impor­ caţiei şi învăţămîntului, îm­ revin ; Ministerul Educaţiei şi în­
partidului în domeniul învă­ —• realizarea, pe baza unei iere a generalizării învăţă­ mari de timp. tanţa pe care o are orienta­ preună cu ministerele intere­ — participarea studenţilor văţămîntului va aduce îmbu-
ţămîntului. concepţii unitare asupra în­ mîntului obligatoriu de 10 Programele şcolare se vor rea şcolară şi profesională a sate, va elabora propuneri în în mai mare măsură la acti­ nătăţirito necesare admiterii
vederea
pregătirii
specia­
de
şi
ani,
Ministerul
Educaţiei
Plenara apreciază că în lu­ tregului sistem de învăţă- învăţămîntului, celelalte mi­ îmbunătăţi pe baza noilor re­ elevilor, Ministerul Educaţiei lişti pentru agricultură, re­ vitatea de cercetare şi de în învăţămîntul superior. în­
mina sarcinilor stabilite de mînt, a unor structuri stabi­ nistere, precum şi consiliile alizări ale ştiinţei, tehnicii şi şi învăţămîntului şi alte or­ ţeaua medicală şi alte dome­ proiectare, în vederea reali­ cheierii contractelor, acordă­
partid, a cerinţelor crescînde le, care să ofere un cadru a- populare vor lua măsuri. în pedagogiei contemporane, ur­ gane interesate vor lua mă­ nii prin învăţămînînt supe­ zării de lucrări solicitate de rii burselor şi repartizării în
pe care le ridică progresul decvat perfecţionării conti­ cursul anului şcolar 1973/ mărindu-se o mai bună siste­ suri pentru dezvoltarea aces­ rior de scurtă durată. Minis­ producţie; orientarea proiec­ producţie a absolvenţilor, ur­
ţării în actuala etapă, cu toa­ nue a procesului instructiv- 1974, pentru asigurarea cu matizare şi dozare a cunoştin­ tei activităţi în sensul: parti­ terul Muncii, Ministerul E- telor şi lucrărilor de diplo­ mărindu-se asigurarea tutu­
te realizările obţinute în do­ educativ. cadre calificate în mod cores­ ţelor, evidenţierea ideilor şi cipării întregului personal di­ ducaţici şi învăţămîntului, mă spre rezolvarea unor pro­ ror domeniilor de activitate,
meniul învăţămîntului, mai In lumina acestor obiec­ punzător, alocarea fondurilor noţiunilor fundamentale, în- dactic la activitatea de cu­ Comitetul de Stat al Plani­ bleme concrete ale produc­ cit şi a judeţelor şi unităţi­
sînt o seamă de neajunsuri. tive, Plenara Comitetului necesare organizării şi dotării tărindu-se caracterul aplica­ noaştere a elevilor şi de în­ ficării, împreună cu celelal­ ţiei, ale activităţii sociale, lor deficitare, cu cadrele su­
Dezvoltarea şcolii nu a ţi­ Central al Partidului Comu­ laboratoarelor de fizică, chi­ tiv al cunoştinţelor. Se va drumare a acestora spre ale­ te ministere, vor stabili sta­ politice şi culturale ; perioare necesare.
nut pasul cu evoluţia gene­ nist h o t ă r ă ş t e : mie şi a atelierelor, precum realiza eşalonarea judicioasă gerea şcolii şi a profesiunii tutul specialiştilor pregătiţi — efectuarea unor activi­ Concursul de admitere se
rală a societăţii noastre şi nu şi pentru construirea şi ame­ a materiei de învăţămînt pe viitoare ; îmbunătăţirii infor­ prin formele de învăţămînt tăţi didactice şi de cercetare va desfăşura pe specialităţi
a fost corelată întotdeauna I. Ministerul Educaţiei şi najarea. în soluţii construc­ clase, eliminîndu-se repetările mării elevilor în legătură cu superior de scurtă durată, pe platforme industriale, în (facultăţi, secţii) ; toţi can-
cu necesităţile de formare a învăţămîntului, c o n s i l i i l e în studiul unor discipline. In diferitele şcoli şi meserii; or­ precizînd locul şi atribuţiile agricultură, în institute de ci ¡daţii vor fi supuşi la ace-
cadrelor, de toate nivelurile, populare judeţene vor lua tive ieftine, a unor cămine acest scop, se va îmbunătăţi ganizării treptate a labora­ acestora în producţie şi în cercetare şi proiectare, in u- leaşi probe, subiecte sau tes­
pentru economia naţională. măsurile necesare pentru ex­ pentru copiii care se depla­ actualul sistem de repartiza­ toarelor şi a cabinetelor de alte activităţi sociale. nităţi de asistenţă medico- te, selecţia urmînd să se rea­
Din cauza unei defectuoase tinderea învăţămîntului pre­ sează de la distanţe mari. re a materiei de învăţămînt orientare şcolară şi profesio­ 3. Pentru a da unui nu­ sanitară a populaţiei; lizeze după criteriul mediei.
planificări, în unele domenii şcolar, ca parte integrantă a III. Tinînd seama de sarci­ pe ani de studii. nală ; dezvoltării activităţii de măr cît mai mare de oameni — dezvoltarea învăţămîn­ întreprinderile care au ne­
na stabilită de Conferinţa Naţi­
există un surplus de specia­ sistemului de învăţămînt din onală a P.C.R. din 1972, plenara 2. Se va urmări perfecţio­ cercetare ştiinţifică în acest ai muncii din economie, din tului superior, fie pe ampla­ voie de cadre cu pregătire
actuale,
samentele
un­
acolo
lişti, în timp ce în altele nu ţara noastră, astfel îneît, în a hotărît generalizarea învă­ narea metodelor de transmi­ domeniu ; perfecţionării ca­ alte domenii de activitate, de există o bază materială superioară pot organiza
au fost asigurate efectivele anul şcolar 1980/1981, să fie ţămîntului liceal, prin învă­ tere şi însuşire a cunoştinţe­ drelor didactice pentru extin­ posibilitatea de a-şi continua puternică şi cadre didactice cursuri în vederea pregătirii
necesare. cuprinsă în grădiniţe aproa­ ţămînt de zi, seral şi jâră lor ; va fi diminuată ponde­ derea şi intensificarea acţiu­ studiile, va fi dezvoltat corespunzătoare, fie prin or­ de candidaţi, urmînd ca a-
Deşi majoritatea elevilor pe întreaga populaţie pre­ nii de orientare şcolară. învăţămîntul seral şi fără ceştia să participe la con­
care au promovat 8 clase au şcolară în vîrstă de 3—6 ani. frecvenţă, pînă în anul 1985. rea activităţilor expozitive şi 6. In condiţiile generaliză­ frecvenţă, va fi sporită efi­ ganizarea de unităţi de în­ cursul de admitere. Pentru
fost încadraţi în diferite_ ti­ Se va acorda atenţie cuprin­ In acest fel, în viitor, fie­ va fi extinsă utilizarea meto­ rii învăţămîntului liceal, se cienţa acestuia. In acest văţămînt pe : mari platforme judeţele care, într-o anumită
de
amplasarea
care muncitor, fiecare om _ al
industriale
puri de şcoli, totuşi, o lipsă derii, în instituţiile preşcola­ muncii, va avea ca pregătire delor moderne, active, care va simplifica şi perfecţiona sens, se va îmbunătăţi conţi­ unităţi productive şi de cer­ etapă, au nevoie mai mare
dezvoltă
gîndirea,
capacitatea
serioasă o constituie faptul re, a tuturor copiilor de 5 examenul de bacalaureat, pu- nutul, asigurîndu-se o pon­ de cadre cu pregătire supe­
că nu s-a îndeplinit sarcina ani de la oraşe şi sate, creîn- minimă liceul. Se va realiza, de investigare a elevilor, nîndu-se accent pe lucrări dere mai mare pregătirii de cetare în apropierea unor in­ rioara în domeniile medici-
de
supe­
astfel,
învăţămînt
progres
important
stituţii
un
Plenarei C.C. al P.C.R. din du-se condiţii ca aceştia să presupun participarea lor la de sinteză sau de diplomă. bază ; lucrările de laborator rior ; folosirea mai eficientă nei umane, agronomiei, zoo­
1968 privind cuprinderea, pî- poată primi educaţia şi cu­ în ridicarea nivelului general , dobîndirea cunoştinţelor, mun­ Modalitatea viitoare de orga­ care necesită instalaţii costi­ tehniei şi medicinei veterina-
nă in 1973, a tuturor absol­ noştinţele necesare în vede­ de cultură şi în dezvoltarea ca lor independentă, deprin­ nizare a bacalaureatului va fi sitoare şi aparatură specială a bazei materiale de cerceta­ ie, vor fi admişi cu priorita­
venţilor clasei a Vlll-a în rea trecerii lor în învăţămîn­ multilaterală a personalităţii derea de a învăţa sistematic experimentată şi apoi defini­ vor fi efectuate în laboratoa­ re şi practică a învăţămîntu­ te candidaţi recomandaţi de
şcoala generală obligatorie tul general. In mod deosebit, fiecărui cetăţean. şi de a aplica în practică ce­ tivată. rele institutelor de învăţă- lui, ştiinţei şi producţiei ; consiliile populare ale jude­
dezvoltarea pe bază de
—
de 10 ani. va trebui să crească preocu­ Se vor lua măsuri pentru le însuşite. In vederea creş­ V. Se vor lua măsuri pen­ mînt superior sau ale altor plan de stat în ateliere, sta- ţelor respective care au reu­
Ponderea elevilor cuprinşi parea consiliilor populare, a perfecţionarea profilelor li­ terii eficienţei învăţămîntu­ tru îmbunătăţirea învăţămîn­ unităţi de învăţămînt şi cer­ şit la concursul de admitere,
în liceele de specialitate, şi conducerilor unităţilor eco­ ceelor şi lichidarea actualei lui general şi liceal, este ne­ tului profesional. cetare ; va fi studiată posi­ ţii-pilot, laboratoare din in­ întreprinderile şi consiliile
îndeosebi în cele industriale, nomice şi social-culturale, fărîmiţări a specialităţilor ca­ cesară o diversificare mai 1. Ţinîndu-se seama de bilitatea ca studenţii să be­ stituţiile de învăţămînt su­ populare judeţene pot acorda
este încă redusă. Durata pre­ pentru organizarea grădiniţe­ re se pregătesc prin învăţă­ largă a formelor de organiza­ faptul că, începînd cu anul neficieze de un sprijin mai perior a producţiei de apara­ burse, conform reglementări­
gătirii în şcoala profesională lor cu program prelungit, ca­ mîntul liceal. Fiecare din ti­ re şi desfăşurare a procesu­ 1976/1977. toţi tinerii vor mare din partea întreprinde­ tură ştiinţifică şi de labora­ lor legale, din fondurile pro-
producţie
prototipuri,
tor,
de
continuă să fie mare; nu re vor funcţiona, de regulă, purile de liceu (real, uma­ lui de învăţămînt, prin lecţii, absolvi prima treaptă a lice­ rilor ; va fi sporită exigenţa serie mică ş.a.; prii, celor admişi în învăţă­
sînt dezvoltate suficient pe lîngă întreprinderi. nist, industrial, agricol-silvic, activităţi în cabinete şi labo­ ului şi vor exista condiţii ca la examene, se vor stabili mîntul superior.
activităţilor
cursurile de scurtă durată. Se va continua acţiunea economic, sanitar, pedagogic, ratoare, lucrări practice, pre­ şcoala profesională şi uceni­ criterii de admitere care să pe — bază extinderea contract între
de
Continuă să se manifeste de modernizare a conţinutu­ de artă) va asigura o pregă­ cum şi reevaluarea actualr- cia să dea tinerilor cunoştin­ acorde prioritate oamenilor instituţiile de învăţămînt su­ (Continuare in pag. a 4-a)