Page 26 - Drumul_socialismului_1973_07

/
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 753 ® MARŢI 10 IULIE 1973

Creşterea răspunderii fiecărui comunist faţă de înde­

glll!lllllll!lllllllllll!!llllimillllllllllllllllll!lllimi!ini!linilllllllllllllllll!l!lllllllll!IIM ............
primul
In
semestru,
plinirea sarcinilor - preocuparea noastră permanentă Ia maşinilc-unelte din Deviza fiecărui colectiv de muncă:
s-a
cadrul
Barza
I.M.
înregistrat un indice de
utilizare de peste 85 la I MAŞINILE, UTILAJELE, TIMPUL f
sută Pînă aici toate
Comitetul de partid şi bi­ Cara, Gheorghe Dumitriu, evidenţiat că unii membri dobîndită în această privinţă bune. Dar, Ia instalaţii­ | DE LUCRU-LA COTE MAXIMALE f
rourile organizaţiilor de bază Constantin Savu, Remus Cir- de partid tineri nu sînt an­ ne străduim nu numai s-o le de ştampare din ca­
;
din cadrul secţiei noastre co, Ioan Ciubuc, Nicolae trenaţi la o activitate' con­ păstrăm dar s-o şi dezvol­ drul uzinei de prepara­
se preocupă în permanenţă Cibu, Vasile Adespi, Ilie cretă, motivîndu-se că a- tăm. re,. indicele de utilizare
să imprime întregii activi­ Gherase, Petru Iştoc, Mihai ceştia nu au experienţă su­ Cu toate acestea nu pu­ este de numai 80 la su­ iiiiiiii iliiiiii
tăţi politice şi organizatorice Adrian, Ilie Surdu, Ioachim ficientă. Dar tocmai pentru tem să nu arătăm că încă tă, faţă de 95 la sută
un rol dinamizator, în vede­ Tocatei şi mulţi alţii. Totuşi, a căpăta această experien­ n-am reuşit să antrenăm un cit era în 1972. O situa-
rea mobilizării comuniştilor daca examinăm mai atent ţă este necesar ca ei să fie număr cît mai mare de co­ La întreprinderea „Marmura“ Simeria
şi prin ei a tuturor furna- situaţia, putem să ne dăm atraşi la activitatea organi­ munişti pentru a participa
liştilor la înfăptuirea obiec­ seama că mai sînt unii co­ zaţiei de partid. De aceea, la dezbateri în cadrul adu­
tivelor de importanţă majo­ munişti care nu dovedesc am căutat să extindem ex­ nărilor generale. Avem Zestrea tehnică reclamă
ră cu care sîntem confrun­ întotdeauna interes pentru perienţa bună pe care o au membri de partid ca Ioan
taţi zi cu zi. In vederea ducerea la îndeplinire a organizaţiile de bază din Zamfir, Ioan Nedelcu, Cor­ Acalmia
realizării acestor deziderate, sarcinilor ce le-au fost în­ schimburile A şi B, unde se nel Crişan, Vasile Huţan,
noi pornim de la ideea că credinţate, sau alţii care nu foloseşte un procedeu sim­ Gheorghe Mandache, Pavel o folosire eficientă
munca de partid trebuie să Iacob şi Petru Nicşa, care,
aibă un conţinut concret, a- deşi în producţie rezolvă cu
decvat problemelor curente succes o serie de probleme, instalaţiilor
şi de perspectivă, corelat Viaţa de partid totuşi în adunările genera­ Una din însemnatele rezerve
strîns cu cerinţele vieţii în le nu participă la discuţii, i care contribuie Ia obţinerea de Rezervele potenţiale trebuie atrase în
etapa actuală. nu vin cu propuneri, mulţu- tot mai multe produse peste
plan, la costuri reduse, o con­
Se poate, de fapt, afirma mindu-se doar să fie pre­ stituie şi utilizarea mal bună circuitul producţiei
cu toată certitudinea că suc­ au sarcini politice, aşa cum plu dar eficient şi anume zenţi. Mai există şi o altă a tehnicii din dotare. Ce ac­
avem utilajelor
—
întreprins
s-au
cînd
cesele obţinute de colecti­ este cazul tovarăşilor Nico­ acela de a solicita pe comu­ categorie de membri de de preparare ţiuni domeniul utilizării mai concrel materie Sînt zile suficientă. nu Din taţi, dar la parametrii proiec­
goluri
ales
mai
unor
bu­
primă
în
vul secţiei în anii actualului lae Covaliu, Ion Docea, niştii cu mai multă expe­ partid care nu iau cuvîntul ne a maşinilor şi utilajelor şi acest motiv maşinile stau — in aprovizionarea cu materii
plan cincinal sînt rezultatul Gheorghe Dulca, Iosif Gali, rienţă să-i ajute pe cei ti­ în adunări decît atunci cînd cum se materializează ele ? ne spunea şeful de echipă prime şi materiale.
gîndim
Dacă
as­
Gheorghe
o-
direcţii
trebui
La
toate
Vortei.
firesc al modului în care Ion Mihăilă, Emeric Sekei, neri să-şi îndeplinească sar­ sînt criticaţi, aşa cum este Spre ce efortul în va viitor pentru tea se mal adaugă desele de­ întreruperi ne reprezintă că aceste
o
uzare
ricntat
organizaţiile de partid ştiu Marin Furmă, Gheorghe cinile încredinţate, să le îm­ cazul tovarăşilor Gheorghe sporirea eficienţei întregii ac­ fecţiuni la maşinile de tăiat. suplimentară a forţei de mun­
să-i activizeze pe comunişti, Flodan ş.a Această stare de părtăşească din metodele Dulca, Emil Ungureanu, Ni­ tivităţi, ce greutăţi există, cum Desigur, exemple de acest că şi a maşinilor, cheltuieli în
plus Ia fondul de salarii, mă­
al activităţii politice desfă­ lucruri este consecinţa fap­ folosite de ei în activita­ colae Leca, Trifan Mileşan, pot fi ele înlăturate ? Iată cî­ gen mai pot fi date. Multe din rirea preţului de cost şi toate
teva probleme la care am cău­
cauze
datorcsc
se
u-
şurate de aceştia în rîndul tului că birourile organiza­ tea obştească, să-i obişnu­ care în loc să-şi însuşească ţie similară este semna­ tat răspuns zilele trecute, Ia nor deficienţe interne existenţei orga­ celelalte consecinţe care de­
în
seama
de
masei de salariaţi. Şi, pen­ ţiilor de bază încadrează de iască cu modul de a vedea critica ce ii se aduce cau­ lată şi Ia morile cu întreprinderea „Marmura“ Si­ nizarea producţiei şi a muncii, curg atit aici, ne dăm întreprin­
conducerea
că
tru că sîntem conştienţi că multe ori în diferite colec­ de pe poziţiile partidului tă fel de fel de justificări. bile şi clasoare meria. dar parte din ele îşi au rădă­ derii, cît şi comitetul de par­
rezultate bune nu se pot tive numai membri de problemele politice şi eco­ Sîntem convinşi că. per- Conducerea uzinei dc cina în modul defectuos în ca­ tid se află în faţa unui larg
făcut
utili­
re
planificarea
de
obţine acolo unde activita­ partid cu mai multă expe­ nomice. fecţionînd continuu îndru­ preparare a manifestat Radiografia unei zării s-a capacităţilor, neasigura- cîmp trebui activitate. Eforturile
concentrate
vor
pentru
tea nu este lăsată să se des­ rienţă. In aceasta nu e ni­ Un mijloc important de marea birourilor organizaţi­ rea unei aprovizionări tehnico- îmbunătăţirea actualei stări de
făşoare de la sine, căutăm mic rău, dar ceea ce nu e activizare a comuniştilor, de ilor de bază şi organizaţiilor în ultimele două luni o zile de lucru materiale ritmice. lucruri, mai ales în domeniile
ridicarea
să o canalizăm pe două căi în ordine este faptul că tot dezvoltare a spiritului lor de masă, sprijinindu-le să-şi slabă preocupare în a- — O altă cauză o constituie ce privesc îmbunătăţirea calificării
cadrelor,
activi­
producţie
în
ne
principale: atragerea tutu­ acestora li se încredinţează partinic, a capacităţii de a îmbogăţească stilul de mun­ ceastă direcţie, nelu- stagnările maistrul Savin — Sava. tăţii de supraveghere şl între­
declara
ror comuniştilor la rezolva­ diverse sarcini pe linia mun­ acţiona a organizaţiei de că, să-şi însuşească spiritul înd măsuri concrete De ia serviciul producţie am Ele s-au datorat ncfuncţionării ţinere a utilajelor.
rea sarcinilor organizaţiei cii organizatorice, a propa­ bază îl constituie adunările creator prin care partidul aflat situaţia realizărilor zilni­
de bază, precum şi pregăti­ gandei şi agitaţiei, ajungîn- generale, pe bună dreptate nostru rezolvă problemele pentru impulsionarea ce. pe schimburi. Aşa, de e- întreţinerea utilajelor—o
rea temeinică a noilor du-se ca unii să fie supra­ denumite şcoală de educaţie. teoretice şi practice, vom iz­ muncii la extragerea xemplu. In ziua radiografia­
membri de partid. încărcaţi cu treburi obşteşti, Dar pentru a-şi îndeplini buti să facem din fiecare din halda Valea Bloju- tă, sarcina de producţie pla­ activitate mai temeinic organizată
Avem în organizaţiile de iar alţii să nu aibă de fă­ pe deplin această funcţie, organizaţie de partid un lui a cantităţii dc Ste­ nificată pe fiecare schimb nu deoarece numărul cadrelor
unei
Permanenta
asigurare
bază un număr mare de cut, în calitate de comu­ adunările generale trebuie conducător politic cu o de­ ril prevăzut în progra­ a fost îndeplinită integral. La adecvate întreţineri şi a supra­ de specialişti este mult
membri de partid cărora, nişti, aproape nimic. Astfel să se desfăşoare în aşa fel plină autoritate, un element placaj din marmură, faţă de vegheri a funcţionării utilaje­ prea mare în primul schimb
347
încredinţîndu-li-se sarcini, le se ajunge ca unii membri îneît să lase întotdeauna dinamic al colectivului în mul stabilit pentru a- schimb, mc s-au planificat pe flecare lor face parte integrantă din faţă de se celelalte şi acest
realizat
în
lucru
repercutează
asu­
primul
duc în condiţii bune la în­ de partid să „îmbătrâneas­ urme în conştiinţa comuniş­ lupta pentru transpunerea cest an. Mai mult, în acţiunea a amplă de înlăturare pra producţiei. In fine, tre­
impedimentelor
care
liotărîtă
deplinire, dovedind capacita­ că" fără să fie antrenaţi tilor. In ultimii ani, organi­ în viată a hotărîrilor Con­ acest fel nu au fost va­ schimb 268 mc, iar în al doi­ persistă încă în utilizarea ma­ buie urmărită şi o specializa^'
întreţine­
personalului
te de acţiune, mult simţ de să-şi aducă direct contribu­ zaţiile noastre de bază au ferinţei Naţionale şi a ple­ lorificate Ia timp im­ lea 233 mc. La dale presate, şinilor. re a Agregatele de de prelucrare
re.
faţă de 750 mc pe schimb, s-au
— Noi am reuşit ca în bună
răspundere şi preocupare ţia la rezolvarea probleme­ pus în discuţia comuniştilor narelor Comitetului Central realizat 612 mc în schimbul I parte să asigurăm întreţinerea sînt complexe şi de aceea tre­
ca tot ce frămîntă organiza­ lor multiple ce ne stau în probleme ale vieţii interne al partidului. portante cantităţi de şi 650 mc in schimbul II. şi repararea corespunzătoare a buie transformat fiecare mun­
ţia de partid să constituie faţă. de partid, de educaţie, e- ARCADIE SCHWARTZ metal din minereuri cu Astfel de situaţii se înlîlnesc maşinilor şi utilajelor — ne citor într-un bun cunoscător al
maşinii pe care o are în grijă.
pentru ei sarcini permanen­ Discuţiile purtate recent conomice, în funcţie de ne­ secretarul comitetului conţinuturi mai sărace. aproape zilnic, de unde şi o declara maistrul mecanic Ioan In acest fel, el se poate preo­
Don. Va trebui insă să orga­
de
minusuri
înregistrate
te. Asemenea comunişti sînt cu fiecare birou de orga­ cesităţile existente în fieca­ de partid de la secţia I serie unele sortimente pe primul nizăm şi mai bine munca în cupa zilnic de maşina la care
la
şl
Eugen iu Gălbenuşă, Petru nizaţie de bază în parte au re organizaţie. Experienţa furnale, C. S. Hunedoara semestru. La placaj din mar­ atelierul în mecanic, să respec­ lucrează să totodată este in
semnaleze
prompt
măsură
totalitate
graficul
tăm
de
mură nu s-au realizat 12 303 reparaţii. maistrului orice defecţiune ivi­
şi
mp, la marmură şl piatră ex­ Paralel, trebuie avut în ve­ tă, care, nesesizată la ar timp putea
neremediată
urgent,
schimburi
grupare
o
trasă — 614 mc, iar la dale dere personalului care pe asigură a- avea consecinţe negative asu­
a
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ mozaicatc, minusul faţă de lă nu trebuie să mulţumească, actua­ pra întregii producţii. C. DUMITRU
tehnică.
sistenţa
Situaţia
prevederi este de 30 051 mp.
ha cu trifoi a fost şi aici co­ rău stau cooperatorii din
sită, transportată şi depozi­ C.A.P. Sinpatru unde la ora
tată, asigurindu-se numai din actuală recoltarea trifoiului de
această cultură o cantitate pe cele 25 ha aflate în cul­
de furaje egală cu cea pe tură încă nu s-a terminat.
care o avea cooperativa în Aici trebuie să se acţioneze
anul trecut cînd începuse pe­ cu mai multă hotărîre pentru
rioada hrănirii animalelor la ca în cel mai scurt timp în­
grajd. treaga producţie de furaje —
La brigăzile din Subcetate,, cultivate şi, ,naturaje — şă
Ciopeia şi Sîntămărie aproa­ fie strînsă şi depozitată în
ceie mai bune condiţii.
pe 100 de ţărani cooperatori
au lucrat şi duminică la cosi­
NICOLAE TIRCOB
tul fîneţelor naturale. Mai PETRE FARCAŞIU
Nici o zi pierdută,
C.A.P. Ruşi. Mecanizatorul Ion Gherghinoiu face a treia lucrare de combatere a dăunlto-
rllor la cultura cartofului.
nici un bob risipit
Duminică, în ciuda timpului nefavorabil, La secerişul orzului — angajat să strîngă întreaga
recoltă de orz în numai două
timpul de lucru şi zile bune de lucru în cîmp.
mulţi lucrători ai operelor au fost combinele folosite din îndată ce orzul s-a copt, s-a
şi intrat cu combinele în la­
plin nuri. Mecanizatorii Iosif Ră-
bulea şi Gavrilă Caşvan lu­
prezenţi fa prăşit şi strînsul forajelor In mai multe unităţi agri­ crează cu combine „Gloria",
cole din judeţul nostru, unde iar Loghin Vulturar şi Teo­
dor Vinţeler, cu combine C3.
Precipitaţiile adundente ca­ efectuării lucrărilor agricole morci transportaseră trifoiul orzul este copt, s-a trecut la Ajutaţi de cooperatorii Pe­
re au căzut în ultimele zile în cîmp. de pe 14 ha (din cele 62 ha recoltarea lui. Mecanizatorii
au frînat în bună măsură cultivate şi recoltate) şi cî­ şi ţăranii cooperatori, mobi­ tru Szabo, Irina Boţii, Agni-
desfăşurarea lucrărilor agri­ Ajutorul întreprinderi­ teva şire ofereau deja condi­ lizaţi de organizaţiile de şa Tamaş şi Iosif Corodi, ei Grinda păşitoarc este o realizare a colectivului de muncă de la fabrica de stîlpi hidrau­
cole, ceea ce a determinat ţii bune de păstrare pentru partid, desfăşoară o întrecere se întrec pentru a strînge lici Vulcan. Primul lot din noul produs se află in experimentare Ia mina Bîlja. Foto: VIRGIL ONOIU
creşterea simţitoare a volu­ lor a fost eficient 35 tone de fin. Ajutorul în­ susţinută în cinstea zilei de cît mai repede şi fără pier­
mului acţiunilor aflate pe a- treprinderilor a fost deci efi­ 23 August, zi pe care doresc deri întreaga producţie de
genda cooperatorilor şi a me­ Deşi plouase în timpul nop­ cient. s-o întîmpine cu realizări cît orz, aşa cum s-au angajat,
cinstind astfel ziua de 23 Au­
canizatorilor. Totuşi, înfrun- ţii, duminică dimineaţa, la Vecinii lor, cooperatorii din mai bune. Acţiunea de strîn- gust cu noi fapte de muncă.
tînd capriciile vremii, dumi­ orele 7,00, „şantierul“ coopera­ Haţeg, au cosit, transportat şi gere la timp şi fără pierderi Activitatea se desfăşoară
nică, în unele unităţi o parte torilor din Silvaş, freamătă. depozitat în şire întreaga can­ a recoltei se desfăşoară în Or colectiv oare gîndeşie şi creează
Toţi
maxime.
din forţe şi mijloace au fost Unităţi economice cum sînt : titate de trifoi rezultată de toate unităţile agricole so­ cu randamente conştiinciozitate
îşi
fac
cu
mobilizate în cîmp — ia re­ Sectorul de gospodărie comu­ pe cele 37 ha cultivate. Du­ cialiste din ‘ judeţ, sub devi­ datoria. Şi munca depusă
coltatul şi transportul fura­ nală şi locativă, Cooperativa minică, ei au lucrat la cosi­ za : „Nici o zi pierdută, nici pentru a spori rodnicia o- Uzina de utilaj minier şl specializaţi oamenii pe ope­ se, S-a omologat prototipul
jelor, la prăşit, efectuarea a- meşteşugărească „Retezatul", tul fîneţelor naturale cu un un bob risipit". Aceasta re­ goarelor este pe deplin răs­ reparaţii Crlşclor a cunoscut raţii de lucru, un rol impor­ pentru instalaţia de protecţie
răturilor pentru însăminţarea Ocolul silvic, Fabrica de in­ număr de 30 de cosaşi din flectă., grija şi preocuparea plătită acum cînd se culeg în ultimii ani un salt calita­ tant în formarea acestora a compresoarelor, fiind intro­
culturilor succesive şi la al­ dustrie locală, Şantierul de cele două brigăzi de cîmp şi cooperatorilor şi mecanizato­ roadele. Producţia medie pla­ tiv pe linia diversificării pro­ l-au avut specialiştii Hurşan dus în producţie de serie. De
te lucrări. Cîteva secvenţe construcţii şi altele din ora­ au dat gata 7 ha. In frunte rilor pentru ca întreaga re­ nificată la hectar este cu pe­ ducţiei de utilaj minier. Aici Pavel şi Toth Petru. Primul lot asemenea, se execută cu suc­
sînt edificatoare în această şul Haţeg le-au venit în aju­ s-au situat cosaşii din briga­ coltă să ajungă cît mai grab­ ste 800 kg mai mare. Sînt sînt construite o bună parte de 180 bucăţi vagoneţi pentru ces sistemul de semnalizare
privinţă. tor cooperatorilor cu mijloace da de cîmp din Nălaţi — nic din cîmp în hambare, prezenţi în cîmp şi se ocupă din utilajele miniere folosite transportul lemnului de mină optică şi acustică pentru sub­
La C.A.P. Geoagiu, dis-de- de transport. Sub conduce­ unde printre alţii s-au re­ înalta lor responsabilitate de buna organizare şi des­ în unităţile miniere din jude­ a fost expediat Centralei căr­ teran. îmbunătăţirile construc­
dimineaţă, mecanizatorii erau rea inginerului şef al coope­ marcat Ion Covaci, Romulus pentru realizarea în mod făşurare a muncii tovarăşii ţul nostru. Se transpune ast­ bunelui Petroşani. tive aduse în ultimul timp
pregătiţi să reînceapă lucrul rativei, tovarăşul Constantin Fona, Ionel Bălteanu, Zaba- ireptoşabil a sarcinilor ce Ioan Peter, preşedintele coo­ fel, zi de zi, în fapt indicaţia Gîndit, proiectat şi construit permit livrarea produsului şi
la recoltatul orzului. Starea Coţolan, un număr de 34 de rie Ceac, Adalbert Fabri, Va- le revin în campania de perativei, Inocenţiu Tetea, secretarului general ai parti­ în codrul uzinei, perforatorul la export.
terenului şi a lanurilor nu au cooperatori lucrau la încăr­ siu Vidu. Cu ceea ce au co­ recoltare a păioaselor. Iată inginerul şef al unităţii, şi dului, t o v a r ă ş u l Nicolae pentru găuri lungi este în Gindirea tehnică a dat roa­
permis însă intrarea combi­ catul şi apoi la descărcatul sit duminică, la C.A.P. din ce rezultate s-au obţinut in Pavel Furca, brigadier de Ceauşescu, de apropiere a continuă perfecţionare. La ora de în ultimul timp la Crişcior.
nelor în lucru. Tractoriştii trifoiului dus din „Cîmpul Haţeg suprafaţa de fineţe cooperativele agricole de pro­ cîmp. De asemenea, se evi­ construcţiei de maşini de uni­ actuală, toate reperele se Rezultatele aplicării ei s-au
din secţia condusă de Aurel mare" la şirele unde se depo­ naturale care a fost recolta­ denţiază tractoriştii Ioan tăţile miniere, fiind astfel po­ produc în cadrul uzinei. Spe­ reflectat direct în realizările
Romcea nu au aşteptat însă zitează. Intre ei, adevăraţi tă se ridică la 34 ha. ducţie din Cristur şi Căstău. Herban şi Iosif Uscai, care sibilă o cunoaştere mai bună cialiştii urmăresc la unităţi primului semestru al anului,
neapărat o zi însorită pentru animatori ai muncii, se aflau La cooperativa din Sîntă- transportă cu remorcile or­ a necesităţilor şi condiţiilor de modul de comportare a nou­ cînd planul producţiei globa­
a ieşi în cîmp. Pe terenul de Şamu Dragată B., Anton Ma­ mărie, ne informa tovarăşul In două zile — întrea­ zul de la combine în maga­ lucru a acestora în subteran. lui produs, aducînd acolo le a fost îndeplinit in propor­
pe care s-a recoltat varza, cra V., Francisc Dragolă S., Faur Casian, vicepreşedinte zia cooperativei, precum şi In luna iunie a început unde este necesar îmbunătă­ ţie de 101,2 la sută, iar al
tractoriştii Aurel Lai şi Ion Anton Deac, Clara Huniade, al Consiliului popular comu­ ga recoltă adunată în Olivia Lăscău, delegata de construirea vagoneţilor de mi­ ţiri. producţiei marfă — 102,6 la
Golea au făcut arături şi Samoilă Dragotă • şi alţii. nal Sîntămăria-Orlea, locul hambare nă în vechile spaţii de pro­ Din relatările inginerului sută. Productivitatea muncii a
discuiri în vederea însămîn- Pînă în jurul orei 15,00, batoză, care ţine evidenţa ducţie. Din 15 iulie va fi dată Vasile Lungu a reieşit preo­ crescut cu 2,2 la sută faţă de
ţării castraveţilor în cultură cînd a început din nou să fruntaşilor îl deţin ' în conti­ producţiei pe fiecare combi­ în funcţiune noua linie teh­ cuparea care există în pre­ planificat. Un cîştig pe toa­
succesivă. plouă, cele şapte autocamioa­ nuare cooperatorii din loca­ Ţăranii cooperatori şi me­ nă. Aşa cum şi-au propus, nologică, cînd se va trece la zent pentru introducerea în te fronturile activităţii pro­
La ferma din satul Aurel ne şi două tractoare cu re­ litate. Recolta de pe cele 30 canizatorii din Cristur s-au cooperatorii şi mecanizatorii producţia de serie. Au fost fabricaţie a unor noi produ- ductive.
Vlaicu a I.Â.S. Simeria,
Gheorghe Ghimiş a lucrat cu îşi respectă cuvîntul dat.
combina „Gloria“ la trasarea
căilor de acces în lanul de La C.A.P. Căstău s-a
orz. Directorul I.A.S., Mihai
Varvarichi, ne spunea că s-au recoltat orzul de pe 15 20 de cărucioare Defe c t o s c o p
întreprins acţiuni şi la alte ha
ferme. La Hăşdat, mecaniza­ /
torii au prăşit mecanic po­ Strîngerea fără pierderi a Pus pe farse, Harilos Sarosi, mecanic la O.S.M. il din
rumbul, iar la Bîrcea s-au recoltei de orz constituie ac­ supuse ruginci C.S. Hunedoara, se hotărăşte într-o noapte să le tragă la
transportat furaja la fermela ţiunea căreia îi acordă maxi­ toţi o păcăleală. A atirnat de uşa macaralei o pancartă pe
de animale. mă atenţie şi cooperatorii In urmă cu doi ani care a scris: „Macara defectă“. După aceea, satisfăcut,
Duminică s-a lucrat cu din Căstău. La această unita­ (dacă nu şi cîteva luni), s-a întins să tragă un pui de somn. Păcălit a ieşit insă tot el,
spor şi la cooperativele agri­ te, într-o singură zi, cînd sta­ pe linia T.R.C.G. din deoarece a fost descoperit şi sancţionat după faptă.
cole din Unirea şi Ostrov un­ rea terenului şi timpul au staţia nr. 3 Peştiş au
de peste 100 cooperatori au permis s-a intrat cu şase poposit, pentru un scurt
participat la recoltatul fura­ combine în lanul de la mar­ repaus, 20 de cărucioa­
jelor. ginea ^satului, reuşindu-se re tehnologice pentru
Stadiul întîrziat al praşlle- astfel să se strîngă produc­
lor, recoltatului şi transpor­ ţia de orz de pe 15 hectare turnarea oţelului. C.S.
tului furajelor impune însă din cele 30 destinate acestei Hunedoara a investit
ca în ferestrele dintre ploi, să culturi. Printre mecanizato­ sume de bani nu toc­
fie întreprinse acţiuni energi­ rii care au lucrat la recoltat mai neglijabile în a-
ce în toate cooperativele a- se evidenţiază Ilie Lăscoi,
gricole. In comunele Beriu, Ni colac Rusu, Ion Ciorîţă, ceste cărucioare, dar
Turdaş, Geoagiu ş.a. sînt li­ Ion Dănilă şi alţii. ele sînt şi acum pe a-
nele tarlale cu un grad ridi­ Deoarece unitatea are pre­ cea linie moartă, roase
cat de imburuienare a cultu­ de mînia inutilităţii.
rilor şi cantităţi apreciabile văzut să realizeze culturi suc­
de nutreţuri netransportate cesive pe 50 de hectare, de In orice caz, cele 20
din cîmp, înlăturarea restan­ mare însemnătate este orga­ de cărucioare aşteaptă
ţelor punînd în faţa coopera­ La transportul furajelor din cîmp s-a lucrat duminică şi la cooperativa agricolă de produc­ nizarea neîntîrziată a elibe­ să fie scoase de sub
torilor şi a mecanizatorilor ţie din Băcia. Cooperatorul Costică Şamu, ajutat de feciorii săi Costel şi Dorel, incărcau, trans­ stăpînirca ruginci. Dar
portau şi depozitau recolta de trifoi de pe cei 40 ari angajaţi in acord global. La volanul a
sarcina de a folosi judicios tocamlonului sc afla şoferul cooperativei, Toma Andrei. La faţa locului, de unde sc încărca fi­ rării terenului de paie şi tre­
'toate forţele şi mijloacele, nul, era prezentă şi şefa de echipă Rozalia Olea. cerea la efectuarea arăturilor cît mai grabnic.
precum şi timpul favorabil pe suprafeţele stabilite.