Page 27 - Drumul_socialismului_1973_07

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 753 ® MARJI 10 IULIE 1973

In lumina Hotărîrii Plenarei CC. a! P.C.R.din 18-19iunie a.c. Din istoria învăţămîntului RĂSPUNDEM LA ÎNTREBARE

A M. P. — Hunedoara. Ade­
nopţii,
pul
dacă
ore
aceste
întregul proces instructiv-educativ - hunedoreaif verinţa despre care vorbiţi în reprezintă .cel puţin jumătate
scrisoare o puteţi obţine de
din programul normal de lu­
la unitatea la care aţi prestat cru.
Ieşită de sub tipar cu pri­ de avînt a învăţămîntului munca în perioada respecti­ Maria Păuşescu — Hune­
corespunzător cerinţelor dezvoltării lejul Zilei învăţătorului, lu­ hunedorean, dezvoltarea şi vă. Apostol Stoica — Ghelar. doara. Cele relatate în scri­
soare pot fi soluţionate nu­
învăţă­
istoria
saltul calitativ produs de no­
crarea
„Din
judecătorie,
mai
de
ua orientare a şcolii româ­
către
cuprin­
hunedorean"
mîntului
de, aşa după cum sugerează neşti sub conducerea Partidu­ Pentru obţinerea dovezilor dc unde puteţi să vă adresaţi.
care aveţi nevoie, trimiteţi o
şi titlul, principalele etape lui Comunist Român. cerere scrisă Combinatului si­ Aurelia Peşteana — Pui.
economico-sociale ale dezvoltării şcolii hunedo- crării este, fără îndoială, pre­ derurgic din Hunedoara. Bucu­ Adresaţi-vă cu cerere Regio­
O calitate deosebită a lu­
nalei dc căi ferata din Ti­
rene de-a lungul anilor, ana­
Teodor
—
Nariţa
lizate în succesiunea lor dia­ zentarea etapelor amintite în reşci. Răspunsul este negativ. mişoara.
lectică. legătura lor indisolubilă cu Stelica Irimescu — Hune­
(Urmare din pag. 1) construirii şi dotării ateliere- înaltă calificar^. Se întîlnesc să crească în mod substan­ Constantin Sccuianu — Hu­ doara. Angajaţii cu contracte
lor-şcoală — punct nodal al situaţii cînd meserii ca „lă­ ţial şi definitoriu rolul orga­ Avînd la dispoziţie un bo­ lupta de clasă de pe aceste nedoara. Conform prevederi­ de muncă pe durată (tempo­
luptei eroice
legării învăţămîntului cu via­ cătuş construcţii metalice“ şi nizaţiilor de partid din şcoli gat material documentar, au­ meleaguri, a locuitorii ţinuturilor lor Codului muncii. în cadrul rară sau sezonieri) au drep­
de
duse
torii C. Stoica, I. Frăţilă, O.
mîntului, introducerea edu­ ţa, al teoriei cu practica. In „lăcătuş mecanic în industria şi institutele de învăţămînt VI ad. N Wardegger încrus­ hunedorene împotriva exploa­ programului de lu tu sc poa­ tul, în cazul pierderii tempo­
caţiei permanente, moderni­ judeţul nostru, după repeta­ construcţiilor de maşini" să superior, rol care să se ma­ tează evoluţia învăţămîntului tării. te acorda o pauză pentru ma­ rare a capacităţii de muncă,
zarea conţinutului lecţiilor. te amînări, nici în prezent fie predate ca două meserii nifeste în întreaga activitate hunedorean în complexitatea In contextul general al să de cel mult o jumătate din cauză de boală sau ac­
a
nu
Fără îndoială, rezultatele acţiunea aceasta 89 de fost absolut distincte. Interesele din învăţămînt ; organizaţiile întregului proces al dezvoltă­ dezvoltării şcolii româneşti, de oră, care nu se include cident, la ajutoare care sc a-
încheiată.
Doar
ate-
întreprinderilor de care apar­
obţinute In dezvoltarea învă- liere-şcoală funcţionează în ţin aceste şcoli nu pot să se de partid să fie în fruntea rii istorice a Transilvaniei, fiecare provincie a avut de în durata timpului de mun­ cordă pe o durată de cel
ţămîntului din judeţul nos­ spaţii adecvate, special ame­ prevaleze de interesele gene­ eforturilor generale pentru demonstrind, în cele peste bună seamă şi o evoluţie cu că mult 65 de zile lucrătoare in
tru, prin aplicarea în viaţă najate. 104 ateliere-şcoa- rale ale societăţii noastre, de ridicarea nivelului învăţă­ 300 de pagini, rolul deosebit caracteristici speciale. Din a- Florea Bcxa şi Petru Sta­ cursul unui an calendaristic,
a prevederilor hotărîrii Co­ lă îşi desfăşoară activitatea aceea, se impune o nouă re­ mîntului nostru. Bazată pe o al şcolii pentru cultivarea ceastă cauză, asemenea lu­ na — Ribiţa Pentru persoa­ dacă au o vechime în mun­
novatoare,
consec­
concepţie
mitetului Central al partidu­ în săli de clasă, iar 142 în considerare a nomenclatoru­ limbii, tradiţiilor, culturii po­ crări de sinteză vin să îm­ nele al căror program de lu­ că do col puţin 4 luni în
lui din 1968 şi a Legii învă- spaţii improprii, aşa cum lui meseriilor. vent promovată de partid, porului român. bogăţească istoria generală a cru se desfăşoară in timpul ultimele 12 luni premergătoa­
şcoala românească se va dez­
ţămîntului, sînt remarcabile. este cazul unor şcoli genera­ învăţămîntului românesc, con­ nopţii, durata timpului de lu­ re concediului medical sau de
A crescut şi s-a modernizat le din municipiul Hunedoara, Lacune se manifestă tot­ volta într-o formă unitară, Lucrarea are cinci părţi tribuind prin documente şl cru este mai mică cu o oră 10 luni în ultimii 2 ani pre­
ca un sistem deschis conti­
substanţial baza materială a din oraşele Lupeni şi Petri- odată în ceea ce priveşte nuu spre cerinţele dezvoltă­ distincte, capitolele consem- fapte inedite la dezvăluirea decît durata muncii prestate mergători concediului medi­
învăţămîntului prin construi­ la, comunele Gurasada, To- predarea ştiinţelor sociale. rii noastre sociale, economi­ nînd o perioadă care începe unor noi aspecte ale proble­ în timpul zilei, fără ca aceas­ cal. In cazul în care incapa­
rea a noi şcoli, laboratoare, teşti, Rîu de Mori, Lăpugiu Cabinetele de ştiinţe sociale ce, ştiinţifice şi culturale. cu secolul al XlV-lea şi se mei. ta să ducă la scăderea re­ citatea de muncă se datoreş-
ateliere şcolare şi cabinete; de Jos ş.a. Consiliile popu­ înfiinţate în ultima vreme termină cu Plenara C.C. al munerării. In unităţile în ca­ to unui accident în muncă,
a sporit procentul de promo- lare locale, întreprinderile trebuie să reprezinte cadrul Prin aplicarea cu fermita­ P.C.R. din 18—19 iunie 1973. Volumul, prefaţat de tova­ re procesul de muncă este accident în legătură cu mun­
vabilitate al elevilor, cuprin­ patronatoare, conducerile şco­ adecvat al dezbaterilor, se- te şi spirit de răspundere a Primul capitol prezintă înce­ răşul loachim Moga, prim-se- neîntrerupt sau unde condi­ ca sau unei boli profesionale,
derea elevilor în şcoli este lilor trebuie să acţioneze cu minariilor, şi nu al aceloraşi recentei hotărîri, prin parti­ puturile învăţămîntului hune­ cretar al Comitetului judeţean ţiile specifice ale muncii o ajutoarele se acordă pe toa­
aproape generală, s-au obţi­ mai multă fermitate pentru prelegeri care se repetă de ciparea şi activitatea conju­ dorean pînă în preajma anu­ Hunedoara al P.C.R., şi pur- impun. programul de lucru tă durata incapacităţii, indi­
nut reale succese în dome­ realizarea dezideratelor şcolii la an la an, sau care repetă gată a tuturor factorilor in­ lui 1848 : capitolul următor tînd un elogiu al poetului din timpul nopţii poate fi c- ferent de vechimea în mun­
niul patronării şcolilor de cu adevărat moderne, capa­ noţiuni învăţate în cadrul vestiţi cu nobila misiune a este rezervat perioadei anilor Ion Bănuţă, prin seriozitatea gal cu cel din timpul zilei. că.
către întreprinderi (Orăştie, bilă să dea cadre cu organizaţiilor U.T.C. Inspec­ educării tinerei generaţii, sub 1848-1868 ; perioada dualismu­ tratării materialului cît şi sub Munca prestată în timpul
Haţeg, Călan etc.). Dar, o se­ pregătire practică, utile so­ toratul judeţean şcolar, consi­ nemijlocita conducere a or­ aspectul grafic (redactor dc nopţii. în cadrul unui aseme­ IOAN VASILIE
rie de neajunsuri de care cietăţii. învăţămîntului din liile populare, conducerile ganizaţiilor de partid, şcoala lui austro-ungar este tratată carte Alee. Şerbănescu) va nea program, se plăteşte cu VASILE AVRAM
este încă afectat învăţămîn- ţara noastră, care reflectă şcolilor, toţi factorii răspun­ noastră va trebui să se ridi­ în partea a treia a lucrării, suscita, fără îndoială, intere­ un spor de 15 la sută din de la Direcţia judeţeană
tul şi care au reieşit din dez­ transformările profunde din zători de procesul instructiv- ce la un nivel mai înalt, co­ iar perioada interbelică în sul, în special al cadrelor di­ salariul tarifar de încadrare, pentru probleme de muncă
baterile recentei plenare a viaţa societăţii noastre, îi educativ trebuie să manifes­ respunzător exigenţelor şi ce­ partea a patra. Ultimul ca­ dactice clin judeţul nostru. pentru orele lucrate în tim­ şi ocrotiri sociale
C.C. al P.C.R. îşi găsesc e- revine sarcina plină de răs­ te o mai accentuată preocu­ rinţelor impuse legic de dez­
xemple şi în judeţul nostru. pundere de a pregăti tine­ pare pentru rezolvarea tutu­ voltarea economico-socială a pitol, care începe clin anul
Referindu-ne de pildă la pro­ retul pentru muncă şi pen­ ror lipsurilor care se mai ţării. 1948, trece în revistă etapa
blemele pe care le ridică In- tru viaţă. „Aceasta — a spus manifestă, energie în aplica­
văţămîntul preşcolar din ju­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu rea măsurilor ce se impun Ilustrate de ia locuril agrement
deţul Hunedoara, se observă — este sarcina fundamenta­ pentru realizarea prevederi­
că procentul de cuprindere lă a unui învăţămînt cu ade­ lor legii învăţămîntului.
a copiilor nu se ridică încă vărat serios, capabil să pre­ Plenara a indicat direcţiile
la nivelul posibilităţilor şi al gătească poporul pentru con­ hotărîtoare pentru rezolva­
cerinţelor. In ultimul an s-au strucţia societăţii socialiste rea a numeroase probleme Clipe de vacanţă
întreprins măsuri substanţia­ privind învăţămîntul în lim­
le — s-au înfiinţat 21 de noi şi comuniste". bile naţionalităţilor conlocui­
unităţi, iar pentru anul vii­ Dat fiind profilul indus­ toare, profilul pregătirii în
tor se preconizează înfiinţa­ trial al judeţului nostru şi liceele de specialitate, aspec­ Intr-o scrisoare recent din oraşul Sighet, intîlniri
rea a încă 30 de asemenea deci existenţa a numeroase tele perfecţionării calitative primită din Sighetul Mar- cu activişti de partid şi de
unităţi. Dar, aşa cum reiese şcoli profesionale şi licee de a Învăţămîntului universitar, maţiei. profesoara Rodica stat din judeţ, vizitarea mu­
din concluziile plenarei, este specialitate, a apărut feno­ predării ştiinţelor sociale, Fărcaş, comandant-instruc- zeului etnografic şi istoric,
necesar să se acţioneze cu menul fărîmiţării meseriilor. muncii educative şi orientă­ tor de pionieri, ne r datea­ excursii prin împrejurimi
mai multă perseverenţă ca în De pildă, la Şcoala profe­ rii şcolare ş.a., configurînd ză, sub titlul ,,Clipe de va­ (la confluenţa Izei cu Tisa,
următorii ani să fie cuprinşi sională minieră Barza, se în­ imaginea vastă a activităţii canţă", felul în care cei 118 la cimitirul de artă populară
în învăţămînt toţi preşcola­ vaţă opt meserii, la cea de şcolare şi aria preocupărilor pionieri hunedoreni îşi pe­ — „cimitirul vesel“ — de la
rii. Totodată, va trebui să se construcţii din Deva — 7, la ce se cer intensificate şi ma­ trec zilele de recreare ale Săpînţa), întreceri sportive
acorde o atenţie sporită pre­ Şcoala profesională siderur­ terializate în activitatea ca­ trimestrului IV în această ş.a.
gătirii preşcolarilor pentru gică din Hunedoara — 11 (!), drelor didactice. frumoasă tabără din depre­ Concluzia este limpede :
intrarea şi încadrarea lor ra­ iapt care nu duce la o pre­ De asemenea, în lumina siunea Maramureşului. Iată cele două săptămini de va­
gătire multilaterală a viito­ citeva din aceste „cline" : canţă în tabără sînt, indis­
pidă în ciclul primar. dezbaterilor recentei plenare
rului absolvent, nerealizîn- vizitarea unor întreprinderi cutabil, minunate !
Intlrzieri nejustificate se du-se integral cerinţele de a C.C. al P.C.R., a cuvîntării
manifestă şi în problema pregătire a muncitorilor cu secretarului general, trebuie
Drumul va fi practica­ novaţi li s-au aplicat a- Abaterile de la disci­ ducătorul unităţii, nu s-au Hunedoara. Intr-o scrisoare
menzi contravenţionale con­ prezentat la datorie. Ei au se plîngea că C.A.P. din
bil în curînd form hotărîrii nr. 7/1969, a plină trebuie sancţio­ încălcat un ordin dat în Chereuşa, judeţul Sa tu Ma­
Consiliului, popular jude­ nate timpul serviciului, s-au a- re, unde a lucrat, nu i-a a-
Mai mulţi locuitori din ţean. bătut de la disciplina mun­ chitat toate drepturile bă­
satul Visca, comuna Vorţa, Doi salariaţi ai E.M. Cer- cii şi pentru aceasta au neşti. Uniunea judeţeană a
reclamau că drumul jude­ încălcarea legii nu se tej, Ioan Teii şi Gheorghe fost, pe bună dreptate, C.A.P. Satu^Mare, care a
ţean 706 este impracticabil Medrea, reclamau că au sancţionaţi. Legile statului cercetat cele semnalate, co­
pe o bună parte folosită de iartă fost sancţionaţi pe nedrept prevăd că în asemenea ca­ munică că Alexandru Far­
ei. Direcţia judeţeană de de către conducerea unită­ zuri. fiecare cetăţean, indi­ caş a dezertat de la datorie,
drumuri şi poduri comuni­ In satul Valea Bradului ţii. Ce s-a întîmplat in rea­ ferent unde lucrează, este plecînd fără să mai ştie ni­ Pentru cel care vor să simtă „pe viu" frumuseţile pline do farmec ale peisajului hune­
că că drumul va fi practi­ — Pîrîul Lupesc — locuieş­ litate ? Comitetul comunal obligat să participe la com­ meni unde. In perioada cît dorean. o duminică petrecută la barajul dc la Valea de Peşti, înseamnă o deplină reconfortare.
cabil în curînd. In acest te şi Ioan Oprea. Dind do- de partid comunică că în baterea pericolului de inun- a lucrat la C.A.P., n-a rea­
scop s-au luat măsuri pen­ lizat sarcinile de plan la
tru deroearea lui, fapt ce producţia de lapte decît în
va permite accesul cu ca­ proporţie de 64 la sută şi
rul. De asemenea, se vor de 18 la sută la viţeii pe
realiza umpluturile la ram­ care trebuia să-i obţină de
pele de acces ale podului şi La lotul de vaci pe care l-a
se va monta tablierul din avut în primire. El a încăl­
beton armat. cat prevederile art. 25 din
Legea nr. 4/1970, privind
disciplina ,şi organizarea
Vinovaţii au fost sanc­ daţie, de distrugere a bu­ muncii în agricultură, nu
unei
torenţiale
ţionaţi vadă de lipsă de bun simţ, urma impunea ploi intervenţie nurilor. Dar pînă la urma şi-a respectat obligaţiile fa­
se
o
i ignorînd interesele celorlalţi urmei, este şi o chestiune ţă de cooperativă.
cetăţeni şi prevederile le­ urgentă pentru decolmata-
Un grup de cetăţeni din gilor, şi-a făcut scurgerea rea podului de peste pîrîul de omenie. La unii se vede
satul Cozia, comuna Cîr- de la cocina de porci în Nojag, pentru a se evita insă că aceasta este un Drepturile cuvenite
jiţi, semnalau faptul că pe drum, făcîndu-1 pe o por­ inundarea şi compromiterea „articol“ care lipseşte.
păşune pasc împreună cu ţiune impracticabil şi po- unor culturi. S-a cerut şi pot fi primite oricînd
bovinele şi cabalinele unor luînd atmosfera. Consiliul ajutorul conducerii E. M. După muncă şi răspla­
locuitori, solicitînd luarea Certej. A fost formată o e- Ioan Dărăbanţ, locuitor
de măsuri pentru reglemen­ popular al oraşului Brad, chipă de muncitori de la tă din satul Şesuri, a sesizat
tarea acestei situaţii. Con­ care a cercetat cele semna­ atelierul mecanic, între care că nu şi-a primit drepturile
siliul popular municipal late, comunică că cetăţea­ şi cei amintiţi. Toţi ceilalţi Sînt unii care consideră cuvenite în conformitate cu
Deva, căruia îi este subor­ nul respectiv a fost sanc­ muncitori, dovedind con­ că ei au dreptul să primeas­ prevederile H.C.M. 661/1970.
donată comuna Cîrjiţi, in­ ştiinciozitate şi răspundere, că de la societate cît mai Consiliul popular comunal
ţionat cu amendă, în con­ Bucureşci comunică că în
formează că au fost deli­ un înalt simţ al datoriei, mult, dar să de-a în schimb urma lămuririlor primite
mitate zonele de păşunat formitate cu prevederile au acţionat cu promptitu­ cît mai puţin, sau dacă se de la Direcţia judeţeană
pentru bovine şi cabaline. H.C.M. 2 496/1969, şi 1 s-a dine, înlăturînd pericolul şi poate nimic. Unul care um­ pentru agricultură situaţia
Iar unii cetăţeni încalcă pus In vedere să desfiinţe­ salvînd culturile. Ioan Teii blă după muncă puţină şi a fost clarificată şi cetă­
bani mulţi, este şi Alexan­
măsurile luate. In urma ze şanţul de scurgere a şi Gheorghe Medrea, igno- dru Farcaş, în prezent sa­ ţeanul îşi poate încasa ba­ i.acul Fâcragului (comuna Certeju de Sus) oferă cele mal optime condiţii de reflecţii :
controlului făcut, celor vi- murdăriei In drum. rînd dispoziţia dată de con- lariat la o întreprindere din nii care i se cuvin. apă, aer curat, privelişti minunate asupra genezei, foarte darnice în aceste locuri, a naturii, odih­
nă activă prin escaladarea versanţilor, o partidă de pescuit, un prînz gospodăresc de familie
— este tot ce se poate dori.
KnransrvTr rrrev.TTgrcrr-«
Piaţa c un mozaic. Aici de la centru spre periferie,
se vinde şi se cumpără... Duminică dimineaţa, în pieţei© din Deva şi Hunedoara am rămas nedumeriţi de e-
ca la piaţă. Duminică di­ voluţia preţurilor la castra­
mineaţa, firesc, agitaţia e veţi. In piaţa centrală se vin­
şi mai mare în piaţă. A- deau cu doi Ici kilogramul
tunci îţi poţi da seama da­ bolnav, altul fără program se depreciază marfa. Şi tot sectorul „individualilor". Fă­ Era 7,30. Cînd pisica nu-i a- LA ORA DE ViRF tor clientela (desface ouă de dc către unii producători. La
că unităţile comerţului so­ de duminică şi aşa vreo 4-5 cu privire la aprovizionare: ră halat, pentru că „era coa­ casă... Sau poate „controlul Mintia). unitatea de legume şi fructe
cialist de aci îşi îndepli­ unităţi ale comerţului socia­ toate unităţile C.L.F. din pia­ dă la halate" şi nu au vrut calităţii produselor de origi­ Piaţa mare a Hunedoarei. — Numai doi lei castrave­ dc pe bulevardul Ioan Cor-
nesc dublul rol, dacă piaţa list stau închise duminică di­ ţă ofereau castraveţi de se­ să piardă timpul". ne animală" înseamnă, în ac­ Organizaţiile de comerţ so­ ciorii — să ia toată lumea... vin, cu 3,10 Ici şi erau mai
neorganizată funcţionează mineaţa, deşi sînt căutate. ră, cam păliţi şi „ieşiţi din Cu toate că sînt condiţii cepţiunea tehnicienilor de cialiste şi producătorii au — Un leu legătura de mor­ obosiţi. Adică intraseră în
după anumite reguli care modă". Ca rezultat, „indivi­ ca particularii să păstreze aici, mai puţin decît pretin­ „inundat“, pur şi simplu, ha­ covi (foarte aspectuoşi)... faza de coacere. In acelaşi
şi ei i se impun. Brigada FIINDCĂ VENI VORBA dualii“ ridicaseră preţul cas­ lactatele ferite de praf, ei le dem noi ? lele cu tot ceea ce această La chioşcul de pîine este timp, la „Gostat", castraveţi
noastră de reporteri a ur­ DE~ AMBALAJE traveţilor de grădină la 4-5 expun deasupra vitrinelor, lună de plină vară oferă. însă o aglomeraţie cam prea de seră — deci care se pro­
mărit, deci, duminică di­ lei/kg. sub acţiunea prafului. Şi iar „IA VINETE, IA VIŞINE" I Ai de unde alege ! Cartofi, mare. Cu o oră mai devreme duc cu un plus de cheltuia­
mineaţa, în pieţele munici­ Agrocoopul se face de zicem: noroc că plouase IA DACĂ-ŢI DĂ MINA fasole (mai multe varietăţi), — solicitare obişnuită, cu o lă — se vindeau cu 2,50 lei.
piilor Deva şi Hunedoara, Chioşcul alimentar nr. 5 multă vreme eă... face co­ noaptea. mazăre verde, castraveţi (de oră mai tîrziu — la fel. Este Un lucru a fost sigur pînă
toate aspectele legate de era plin de ambalaje pentru merţ în pieţe. La cele două Intre puii oferiţi de „Avi­ Teodor Resurschi din Deva toate dimensiunile), roşii, ră- justă şi vorba cu „cine se la urmă : castraveţii de 3,10
comerţul ce se practică lapte. Nu fuseseră ridicate. scoală mai de dimineaţă", lei au rămas să mai îmbătri-
aici. 6 constatare valabilă In schimb, laptele din dimi­ dar poate e necesar încă un nească cu o zi...
în ambele pieţe: la unită­ neaţa respectivă era „depo­ chioşc dc pline în piaţă sau
ţile comerţului socialist sau zitat“ afară. Sticlele — care Marfă multă, dar nu peste tot operativ, prin apropiere. ANTRICOT 70 LA SUTĂ...
la producătorii individuali cu capace, care fără capace. In ora do vîrf, grătarele cu
în pieţe se găseşte un fond E drept, plouase noaptea şi mititei şi cîrnăciori sînt luate COLESTEROL
de marfă — în special le­ praf nu era. Neglijenţă însă cu asalt. Pentru că, la 7, abia
gume — bogat şi variat, era. Pentru că e vorba de fusese aprins mangalul. De Duminică se pare că hune-
Dar : neglijenţă cînd produsele le igienic şi corect pusă în vînzare ce nu s-or fi trezit mai de­ dorenii au optat mai mult
ţii afară, iar la adăpost ţii vreme respectivii gratara- pentru regimul vegetarian. E
UNUL BOLNAV, ALTUL ambalajele. gii ?... drept că la unitatea din pia­
„Avicola" vinde pui în pia­ Datorită abundenţei dc ţă de subproduse din carne
ţă. Navetele pentru transport produse, piaţa maro a Hune­
ÎN CONCEDIU, ALTUL... Insă le „depozitează" lingă doarei a făcut faţă, dumini­ era afluenţă şi se vindea şi
chioşc ; cîte două, trei, patru că. chiar şi în ora de vîrf. ceva carne. La unitatea pro-
Direcţia comercială şi zile; murdare şi \irît miro­ O vrem la fel şi peste săp- priu-zisă dc carne erau însă
I.C.L.S. Alimentara Deva au sitoare de lâ zece metri. tămînă şi peste săptămini. expuse doar antricoate de
mai multe unităţi în piaţă. | porc, inundate în grăsime.
La lactate şi pline nu vinde RESPONSABILUL SPRE PERIFERIE Cam 20 la sută carne, 10 la
nimeni : „caz de boală" scrie sută oase şi 70 la sută... co­
pe geam. Dar sîntem infor­ SORTA CEAPĂ **m*Mit Şl O ÎNTREBARE ÎN lesterol.
maţi că vînzătoarea îşi face chioşcuri adusese cu nemi­ Gospodinele intrau, sc ui­
concediul de odihnă. In acest cola", unul răposase, iar era foarte furios că i s-a dăcinoase, ardei, varză, cea­ LEGĂTURĂ CU PRETURILE tau la „marfă" (dealtfel igie­
caz trebuia predată altcuiva Aşa l-am găsit pe Dumi­ luita roşii cît măslinele cu 2 cîţiva se vedea bine că nu interzis să vîndă vişine pe pă, chiar şi vinete... Apoi nic prezentată), bombăneau
lei kilogramul. Sortate şi la
gestiunea, dar afişul „caz de tru Şerban, responsabilul u- vor ajunge niciodată să cu­ piaţă: adică, mai bine zis, i fructe de toate neamurile : Ce-a fost în piaţa mare, ceva şi treceau în unitatea
boală" rezolvă mai simplu nităţii C.L.F. nr 5 din piaţa un preţ în concordanţă cu noască sacrificiul pe altarul s-a interzis să le vîndă cu cireşe, vişine, piersici, caise, n-a fost în piaţa mai mică a dc alături. La subproduse.
lucrurile. Şi cîte gospodine Deva — sortind ceapă. Uni­ „faţa“ lor, s-ar fi vîndut ca artei culinare. preţul, care dorea dumnealui zarzăre, pere, mere... Hunedoarei (din cartierul
Ne îndoim că porcii, în a-
cumpărau, odată cu legu­ tatea 5 e o unitate aprovi­ pîinea caldă pentru ciorbe. La chioşcul de produse de să-l impună — 14 lei kilo­ Magazinul de legume şi din faţa gării). Dacă la ma­ fară dc slănină, nu au avut
Dar în loc să sorteze, vîn-
mele, plinea şi laptele din zionată cu aproape toate le­ zătoarele privesc trecătorii carne al I.A.S., vînzătorul gramul, cînd pe mercurial fructe nr. 1 (responsabil Ion gazinul dc legume şi fructe şi ceva jamboane. Poate însă
piaţă ! „Caz de boală“ e şi gumele care i-ar trebui unei prin piaţă. Cît despre preţ, Vasile Muştea. nu apucase Popescu) constituie o verita­ nr. 1 (despre care am vorbit), şi le-au lăsat prin alte uni­
la mărfuri cu preţ redus al gospodine să gătească. Ne-am Agrocoopul ..ţine la preţ" ; să-şi schimbe halatul, dar vişinele aveau preţ de 8 Ici. bilă expoziţie. Cunoaşte şi o fasolea nu avea trecere, de tăţi de măcelărie din muni­
D.C.J. La cel de confebţii şi uitat la ceapa în vinzâre. Cu nici să-şi radă barba. Păi de ce să bage mina chiar mare afluenţă de cumpără­ multă cc era, la magazinul cipiu...
tricotaje, în schimb, se spune toate bunele intenţii ale res­ pînă se fac roşiile bulion. In sfîrşit, după toate aces­ aşa de adînc în bugetul cum­ tori. La unitatea „Gostat" — nr. 4 nu se găsea deloc. Şi,
clar că vînzătoarea e în con­ ponsabilului — murdara. De, leneşul mai mult alear­ te constatări, nici la labora­ părătorului ? gama sortimentală e mai să­ astfel, puţinii producători o Pentru cei care nu erau
cediu. I.C.V.A., care are în Ceea ce încerca el să facă gă, scumpul mai mult păgu­ torul pentru controlul calită­ Apăruseră şi vinetele. Toc­ racă. ţineau la preţ, iar cumpără­ vegetarieni, birtul „Poiana“
piaţă un chioşc de colectare în depozit sau la livrarea beşte. ţii produselor de origine ani­ mai de pe la Siria. Preţul torii se îndreptau spre piaţa oferea „Mincare caldă şi
a ambalajelor, a simplificat mărfii de la producător, dar CIND PISICA NU-I ACASĂ- mală nu era nimeni. Un cerut pentru o vînătă lungă La ora 8, ora cea mai de mare. proaspătă“ iar „Gostatul"
lucrurile; nu i-a făcut vîn- nu se făcuse şi gospodinele program, ars de soare par­ cit palma unui copil: 4-5 vîrf, afluenţa e deosebit dc Şi aici înghesuială la ma­ mezeluri şi costiţe.
zătoarei program duminica, cumpărau ceapă de la „indi­ că înadins, arată că dumini­ masivă şi reclama în toi : gazinul alimentar şi la uni­
cu toate că ar fi foarte util. viduali" pentru simplul mo­ Dumitru Bija şi Gheorghe ca, începînd de la ora 7, tre­ lei bucata. Or fi trufandale, — Zero-nouăzeci şi proas­ tatea ..Gostat“. I. MiRZA
Unul in concediu, altul tiv că era curată. Uite aşa Vonica vindeau brînză în buia să *i fost cineva acolo. dar de ce cu atîta „piper“ ? pete — îndeamnă un vînză- Făcînd un tur de orizont, I. CIOCLEI