Page 29 - Drumul_socialismului_1973_07
P. 29
ßibliotsca f*
a r 'kbiv'w D
SALA 0£ m Proletari din toate tarile, unîfi-vă !
în pagina a ll-a
B Pro gramul de educaţie socialistă
in arţ iune: MU MCA CU OMIII CERE
0 PRfOCUPARE INDIVIDUALĂ, 1 ACTIVITĂŢI
GLOBAL
ü Coriştiinfe şi brăţări de aur
■ Fiii :re mai eficiente pentru prote-
jarea mediului înconjurător, pentru
proteo]ia calităţii apelor!
Vizita în ţara noastră RITMICITATE ■ CALITATE ■ EFI
A SUCCESE DE PRESTIGIU
a preşedintelui Republicii Populare După m î s e m e s t r u ^ fructuos
de activitate, o cons ta tare ALE OAMENILOR MUNCII
Congo, Marien N’Gouabi se impune cu pregnanţă: HUNEDORENI
10 tone piese de schimb |
I
La invitaţia tovarăşului la nivel înalt statornicit cu preşedinte al Partidului prietenia şi colaborarea din 5
Nicolae Ceauşescu, secretar prilejul călătoriei în Repu Congolez al Muncii, preşedin tre poporul român şi poporul
general al Partidului Comu blica Populară Congo, a pre tele Republicii Populare Con congolez“. mai mult decît s-a prevăzut \
nist Român, preşedintele şedintelui Consiliului de Stat, go, şef al statului. La ora 13,00, nava prezi indicator sintetic fundamental
Consiliului de Stat al Repu reprezintă o vie expresie a Pe aeroportul Otopeni, In denţială, escortată de avioane I.a rezultatele de presti dc benzi şi bluming 1000, j
blicii Socialiste România, şi relaţiilor de prietenie şi strîn- onoarea înaltului oaspete ale forţelor noastre armate, giu pe care le obţin în mod precum şi reparaţiilor capi- [
a tovarăşei Elena Ceauşescu, să colaborare existente între congolez, au fost arborate îşi face apariţia deasupra a- I consecvent siderurgiştii hu- tale de la furnalul nr. 5. j
marţi a sosit în ţara noastră, Partidul Comunist Român şi drapelele de stat ale Repu eroportului. de creştere a producţiei I nedoreni, eoneură, prin acti In acelaşi timp, productivi-
într-o vizită oficială de partid Partidul Congolez al Mun blicii Socialiste România şi In întîmpinarea solilor po vitatea sa fructuoasă, şi taica muncii a crescut cu j
şi de stat, comandant Marien cii, între cele două ţări şi Republicii Populare Congo, porului congolez au venit to harnicul colectiv al atelie 1,1 la sută faţă de preve- i
N'Gouabi, preşedintele Comi popoare ale noastre, o mărtu care încadrează portretele ce varăşul Nicolae Ceauşescu şi rului de forjă din cadrul deri şi au fost obţinute eco- j
tetului Central a] Partidului rie pregnantă a dorinţei 'co lor doi conducători de partid tovarăşa Elena Ceauşescu, materiale—maximă atentie! C.S. Hunedoara. Huna func nomii în valoare de 50 000 ;
Congolez al Muncii, preşedin mune de a promova şi extin şi de stat ; pe mari pancar tovarăşul Ion Gheorghe Maurer ţionare a marilor agregate lei. In întrecerea socialistă j
tele Republicii Populare Con de pe multiple planuri aces te au fost înscrise urările : şi tovarăşa Elena Maurer, : siderurgice nici nu poate ce se desfăşoară în cinstea ■
go, şef al statului, împreună te raporturi, în interesul re „Bun venit în România pre tovarăşii Gheorghe Pană, 9 întregul spor al producţiei globale semestriale fi concepută, fără acele marii sărbători de la 23 !
cu tovarăşa Caline N’Gouabi. ciproc, al cauzei democraţiei şedintelui Comitetului Cen Gheorghe Cioară, Janos Faze- — realizat pe seama depăşirii productivităţii ! mici, sau mari, piese de August s-au remarcat în !
Intllnirea dintre tovarăşii şi socialismului, al înţelegerii tral al Partidului Congolez kas, Cornel Burtică, Ion Io- muncii planificate : schimb executate dc for mod deosebit forjorii : Pavai j
jori. Fină în prezent au
Nicolae.
Ştefan
ţ
Avcrghi.
preşedinte
al
Nicolae Ceauşescu Şi Marien şi cooperării în lume. al Muncii, Populare Congo, niţă, Ion Păţan, Ştefan An 9 Reducerea la jumătate a numărului absenţe j fost confecţionate mai mult Cornel Murar, Victor Nan- I
Republicii
drei, George Macovescu, mi
N'Gouabi, cu ocazia vizitei Sub aceste auspicii a avut şef al statului, comandant nistrul afacerilor externe, lor nemotivate — un spor suplimentar al pro ; de 10 tone piese de schimb drea, Gheorghe Izdria şl al- i
şefului statului congolez, ca loc solemnitatea sosirii co Marien N’Gouabi", „Să se ducţiei globale de peste 20 milioane lei ; peste sarcinile de plan, des- ţii. i
re continuă în fapt dialogul mandantului Marien N'Gouabi, dezvolte şi să se întărească (Continuare in pag. a 4-a) ® Disciplina muncii — o problemă căreia trebuie : tinate în special reparaţii- VASILE GRIGORAŞ i
; lor mijlocii de la laminorul corespondent
să i se acorde mai multă atenţie.
Convorbiri oficiale între tovarăşii timpul potrivit, industria exprimă masa valorilor de ..... j
După cum am anunţat la
întrebuinţare
In-
obţinută
judeţului Hunedoara a în tr-o unitate de timp, pro Minereu peste plan ! Paşi hotărîfi
cheiat prima jumătate a ductivitatea muncii a fost
Nicolae Ceauşescu şi Marien N’Gouabi anului, înainte de termen, îndeplinită în primul semes rii socialiste ce se desfă- ; în sporirea
Printre fruntaşii întrece- i
realizări
cu
de
tru al anului acesta în pro
prestigiu.
Nu vom reaminti succesele porţie de 102,3 la sută, ceea şoară la înalte cote in ca- ; rezumatelor
In după-amiaza zilei de 10 cii Populare Congo, şef al sebit de favorabile pentru nesc popoarele român şi con înregistrate de fiecare uni ce înseamnă că fiecare sa drul întreprinderii miniere ;
Barza se situează şi mine- I
lariat a realizat în medie
tate economică din judeţul
iulie, au început convorbiri statului. continua dezvoltare şi adîn- golez in eforturile lor pen nostru. Ele au fost prezen cu 2 362 lei mai mult decît Colectivul Fabricii de in
le oficiale între tovarăşul In cadrul convorbirii, au oire a raporturilor de priete tru construirea socialismului tate în coloanele ziarului. prevedeau sarcinile de plan. rii de Ia raionul Valea i dustrie locală Hunedoara,
Morii Veche, conduşi da i
Nicolae Ceauşescu, secretar fost analizate stadiul relaţii nie şi colaborare româno- oferă posibilitatea unei largi Ceea ce trebuie subliniat în Raportată la aceeaşi perioa ing. Nicolae Oprea. Orga- I ca şi marea majoritate a
general al Partidului Comu lor dintre cele două partide congoleze. In acest context, conlucrări pe plan internaţio primul rînd, insă, este spi dă a anului trecut, produc nizîndu-şi mai bine activi- j colectivităţilor muncitoreşti
nist Român, preşedintele Con şi state, modul cum sînt în s-a exprimat dorinţa comună nal. ritul de dăruire, abnegaţie tivitatea muncii a crescut tatea în subteran, printr-o ; din judeţul nostru, şi-a
siliului de Stat al Republicii deplinite hotărîrile convenite de a se acţiona în continua Intîlnirea dintre cei . doi şi responsabilitate al tutu în judeţul nostru la finele aprovizionare ritmică cu ; îndeplinit înainte de ter
Socialiste România, şi coman cu prilejul vizitei făcute la re în direcţia aprofundării şefi de stat s-a desfăşurat in ror colectivelor de muncă, lunii iunie cu 7,9 la sută, materiale a fronturilor de j men sarcinile de plan afe
dant Marien N’Gouabi, pre Brazzaville de către preşedin relaţiilor politice, economice, tr-o atmosferă de stimă şt hotărirea lor unanimă de a creştere ce echivalează cu lucru, harnicul colectiv de ; rente primului semestru al
şedintele Comitetului Central tele Consiliului de Stat al tehnico-ştiinţifice şi culturale înţelegere reciprocă, de cal transpune neabătut în viaţă 7 349 lei pe salariat. mineri de la Valea Morii i acestui an. Avansul de
al Partidului Congolez al Republicii Socialiste România, dintre cele două ţâri şi s-a dă prietenie. politica partidului, indica Este un lucru îmbucură Veche a reuşit să depă-j timp cîştigat Ie-a permis I
Muncii, preşedintele Republi precum şi perspectivele deo- apreciat că idealurile care u- (Agerpres) ţiile şi recomandările secre tor că majoritatea unităţi şească prevederile planului ] membrilor acestei unităţi j
tarului general, tovarăşul lor economice din judeţ au pe luna iunie cu 6 Ia sută, ; economice să obţină în j
a
de
acordat importanţa cuveni
Nicolae
Ceauşescu,
Dineu oferit în onoarea oaspeţilor congolezi realiza exemplar sarcinile tă acestui indicator sintetic obţinînd, totodată, ccono-j plus, faţă de prevederi, ]
peste 3 000 mc beton araiat \
mii de materiale in valoare
şi
plan
fundamental de creştere a
angajamentele
de
din acest an, de a îndeplini producţiei materiale, a avu de 20 000 lei. O contribuţie ; şi 17 000 mc agrafe de cor- I
j niere şl produse balastiere ;
însemnată la obţinerea a-
cincinalul înainte de ter ţiei naţionale, realizind pe ccstor rezultate şi-au adus-o — rezultate care înseamnă, j
Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, dant Marien N’Gouabi şi a preună cu soţiile, miniştri, con Mankou, Jacob Okandza, pre men. înmănuncheate sub un ste sarcinile de plan şi un
secretar general al Partidu tovarăşei Celine N'Gouabi. ducători de instituţii centra cum şi celelalte oficialităţi singur indicator — cel al volum apreciabil de produ echipele conduse de mi în altă ordine de idei, !
„paşi" statornici şi hotăriţl j
lui Comunist Român, pre La dineu au participat to le şi organizaţii obşteşti, am congoleze. * producţiei industriale globa se fizice. Se cuvin notate şi nerii Ilie Ţăranu şi Con
stantin Bariu, care au rea
şedintele Consiliului de Stat varăşul Ion Gheorghe Maurer basadorul ţării noastre la Au fost intonate imnurile le — eforturile depuse de apreciate pentru prodigioa pc drumul realizării înain- \
al Republicii Socialiste Ro şi tovarăşa Elena Maurer, Brazzaville. personalităţi ale de stat ale Republicii Socia oamenii muncii hunedoreni sa lor activitate, şi în acest lizat depăşiri de plan în te de termen a actualului I
mânia, şi tovarăşa Elena tovarăşii Gheorghe Pană, vieţii ştiinţifice şi culturale. liste România şi Republicii în primele 6 luni ale aces an, C.S. Hunedoara, care a tre 40—46 la sută. Noile cincinal. Adăugind la accs- I
Ceauşescu, au oferit, marţi, Ilie Verdeţ, Gheorghe Cioară, Au luat parte, de aseme Populare Congo. tui an, s-au concretizat in- depăşit productivitatea rnun- panouri de rezerve de mi te succese şi cei 15 000 litri j
băuturi răcoritoare pe care j
nereu, deschise prin efec
un dineu oficial în o- Janos Fazekas, Ştefan Voitec, nea, tovarăşii Charles N’Gou- In timpul dineului, care tr-un spor de producţie la tuarea lucrărilor de înain fabrica i-a livrat reţelei de î
noarea preşedintelui Comite Cornel Burtică, Ion Ioniţă, oto, Charles David Ganao, s-a desfăşurat într-o atmos indicatorul amintit de 171 DUMITRU GHEONEA tare, care vor da în curînd unităţi alimentare, precum j
tului Central al Partidului Ion Păţan, Constantin Stătes- Justin Lekounzou, Anatole feră de caldă prietenie, to milioane lei, în totalitate EMILIAN ROVENfA, producţie, vor conduce la
Congolez al Muncii, pre eu, secretarul Consiliului de varăşii Nicolae Ceauşescu şi obţinut pe seama creşterii economist obţinerea unor rezultate şi şi o creştere substanţială :
şedintele Republicii Populare Stat, George Macovescu, mi Khondo, Josephine Bayonne Marien N'Gouabi au rostit productivităţii muncii pla la Direcţia judeţeană a productivităţii muncii, a- ţ
Congo, şef al statului, coman- nistrul afacerilor externe, îm Moutou, Eugene Germain toasturi. nificate. de statistică Deva mai rodnice şi la îndepli veni „în marc" imaginea j
nirea angajamentelor asu
Indicator fundamental de mate de către mineri în preocupărilor consecvente j
eficienţă economică, care (Continuare fn pag. a 2-a) cinstea zilei de 23 August. ale acestui colectiv, jj
Toastul tovarăşului Toastul tovarăşului
NICOLAE CEACŞESCC MARIEN N’COC ARI CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
Tovarăşe preşedinte, In acest domeniu. Fără îndo Stimate tovarăşe preşedinte, poporului român mulţumirile echipele de cooperatori care
ială că dezvoltarea colabo Stimată doamnă, noastre cele mai sincere. Pregătirile pentru începe
la
la
combine,
rea secerişului sînt finalizate
îmi face o deosebită plă rării multilaterale este în Tovarăşi şi prieteni, Strîngerea fără pierderi vor lucra şi înmagazinarea şi în celelalte cooperative a-
transportul
cere să vă salut ca oaspeţi interesul ambelor ţări şi po Tovarăşe preşedinte, recoltei. Sînt asiguraţi cîte gricole. Important este Insă
dragi ai ţării mele, pe dum poare şi, totodată, corespun Ingăduiţi-ne, mai intii, să 300 de saci pentru fiecare ca organizaţiile de partid şi
neavoastră şi pe stimata de intereselor tuturor popoa ne achităm de o plăcută mi întocmai ca şi dumnea a orzului şi griului combină, iar magazia s-a cu conducerile unităţilor agrico
dumneavoastră soţie, pe co relor din Africa şi din în siune pe care ne-a încredin voastră, mă bucur de prile răţat şi dezinfectai. Paiele le să acorde maximă atenţie
laboratorii ce vă însoţesc şi treaga lume, cauzei generale ţat-o poporul congolez şi jul care ne este oferit de a vor fi balotate concomitent îndeplinirii in condiţii ire
să dau expresie sentimente a păcii şi conlucrării fructu Partidul Congolez al Muncii reînnoi dialogul fructuos pe In unităţile agricole din tr-un timp scurt in hamba cu secerişul, astfel incit să proşabile a măsurilor cuprin
lor de caldă prietenie cu oase dintre naţiuni. — aceea de a transmite po care l-am început cu ocazia cadrul consiliului intercoope- re, iar producţiei culturilor putem face şi semănatul a 30 se în planurile operative sta
care întregul nostru popor porului român şi conducători .vizitei dumneavoastră la ratist Călan sînt cultivate cu succesive să 1 se asigure o de hectare cu plante furaje bilite pentru actuala campa
vă intîmpină pe pămîntul Tovarăşe preşedinte. lor Partidului Comunist ■Brazzaville. Mă bucur, de a- cereale păioase aproape 1 400 temelie trainică. Pentru a ve re in cultură succesivă. nie de seceriş.
Republicii Socialiste Româ Român un mesaj de simpa semenea. să constat că coope hectare. Strîngerea la timp rifica modul de funcţionare
nia. Angajată cu toate forţele tie, de prietenie militantă şi rarea ce s-a legat în mod atît şi fără pierderi a recoltei de a utilajelor s-a stabilit ca
Păstrez cele mai plăcute a- sale în realizarea unui am de solidaritate activă. de fericit intre cele două pe suprafaţa amintită consti toate combinele să fie folo
mintiri despre vizita pe care plu program de construcţie Cuvintele atît de călduroa ţări ale noastre se traduce tuie dezideratul major căruia site la recoltatul orzului — Recoltatul si t transportul
am făcut-o, în primăvara a- paşnică — programul de edi se şi atît de sincere pe care deja prin realizări concrete în îi sînt subordonate toate efor lucrare care, ţinând seama de
nului 1972, in Republica ficare a societăţii socialiste prietenul meu, preşedintele domeniul economic, şi, mai turile cooperatorilor şi meca forţele existente, se poate în
Populară Congo, şi despre în- multilateral dezvoltate — Nicolae Ceauşescu, le-a rostit ales, pe plan cultural. Sînt nizatorilor. In acest scop — cheia la toate unităţile în neîntîrziat al furajelor
tilnirile şi convorbirile noas România manifestă, totodată, la adresa soţiei mele. a dele convins că sîntem încă de ne^spunea directorul S.M.A., tr-o singură zi bună de lu
tre de atunci. Am putut cu o preocupare constantă pen gaţiei mele, faţă de mine, parte de a îl folosit, toate ing. Ioan Cotuţiu — s-au cru în cîmp. Dealtfel, com In condiţiile specifice aces intervenţia cosaşilor, alte su
noaşte nemijlocit, cu acel tru promovarea unei largi primirea entuziastă pe care posibilităţile existente pen stabilit o serie de măsuri ca binele aşteaptă doar sosirea tui anotimp, cu precipitaţii te de tone de nutreţuri re
prilej, unele aspecte din via conlucrări între popoare, în poporul român ne-a rezerva- tru a dezvolta această coo re vizează folosirea judicioa momentului prielnic pentru abundente, o deosebită gri coltate nu au fost încă adu
ţa şi preocupările poporului vederea înfăptuirii unui cli t-o încă de la sosirea noastră perare şi că în diferite do să a utilajelor din dotare. începerea secerişului. Măsu jă se cere să fie acordată se la fermele de animale.
congolez, lupta sa pentru mat trainic de pace şi secu la Bucureşti, se adresează, menii multe lucruri pot şi Sarcinile cu care sînt con rile organizatorice luate per Strîngerii pînă la ultimul fir Evident, o asemenea situaţie
dezvoltarea economiei şi ritate internaţională. Ne pre prin intermediul modestelor trebuie să fie încă realizate. fruntaţi mecanizatorii în ac mit ca lucrările să se desfă a întregii cantităţi de furaje. nu poate fi sub nici un mo
culturii, pentru a-şi făuri o ocupăm de dezvoltarea conti noastre persoane, întregului In această privinţă, de alt tuala campanie de seceriş şoare in flux, să fie folosite Acţiunea amintită nu s-a or tiv îngăduită, ţinînd seama
patrie liberă şi independentă. nuă a colaborării şi priete popor congolez şi Partidului fel, modul nostru de a ve sînt însă mult mai mari, da cu randament sporit toate ganizat însă temeinic în toa eă unele unităţi au balanţa
Poporul român, care cunoaşte niei cu toate ţările socialiste, Congolez al Muncii. dea este identic cu al dumnea că se are în vedere că pe a- utilajele. te cooperativele agricole. furajeră deficitară. Ploi au
din propria sa experienţă ce acordăm o atenţie deosebită Vă rog să fiţi încredinţat, voastră, ceea ce reprezintă proape 500 de hectare tre La materializarea acestui ..Motivind” că timpul este căzut peste tot, dar în coo
a însemnat dominaţia străi intensificării relaţiilor cu ţă tovarăşe preşedinte, că vom manifestarea concretă a vo buie însămînţate culturi suc obiectiv o contribuţie de sea ploios, intr-o serie de C.A.P. perativele unde consiliile de
nă. înţelege şi preţuieşte rile care au păşit pe calea a- face o dare de seamă cit mai cesive, iar pe aproape 1000 mă sînt chemate să şi-o a- furajele sînt lăsate să se de conducere au dat dovadă de
cum se cuvine lupta poporu firmării independente, acţio inţei noastre comune de a hectare se vor efectua arături ducă şi conducerile unităţi precieze pe cimp, Snregistrîn- iniţiativă şi spirit gospodă
lui congolez — ca şi a ce năm în spiritul principiilor completă şi cit mai fidelă merge mereu înainte. de vară. lor agricole. In ceea ce ne du-se pierderi apreciabile din resc, strîngerea furajelor nu
lorlalte popoare africane care coexistenţei paşnice, pentru cu putinţă poporului şi Venind în România, în ur Cu cele 29 de combine, 8 priveşte — ne relata Eugen producţie. La cooperativele a- ridică probleme. Exemple
s-au eliberat de sub colonia lărgirea relaţiilor noastre cu partidului nostru. ma vizitei de neuitat pe care prese de balotat, 29 de re Cepălău, preşedintele C.A.P. grlcole din Orăştioara de demne de urmat in această
lism — de a lichida urmările toate statele lumii, fără deo Fie-ne îngăduit să expri morci, 8 semănători şi cu alte Bretea Română — putem ter Jos, Căstău, Beriu şi altele, privinţă oferă C.A.P. Bretea
mina secerişul griului în cel
trecutului de asuprire şi ex sebire de orînduire socială. măm, aici, conducătorilor şi utilaje, este posibil ca în mult 12 zile. Avem stabilite în timp ce sute de hectare
ploatare, de a-şi apăra şi Considerăm că în lumea de (Continuare in pag. a 4-a) treaga recoltă să ajungă în- ocupate cu finuri aşteaptă (Continuare în pag. a 2-a)
consolida independenţa eco azi toate statele — fie ele
nomică şi politică, de a se mari, mijlocii sau mici _ —
afirma de-sine-stâtător în trebuie să ia parte activă la
voluntar-pa-
va, va avea loc vernisa
riadul naţiunilor hunii. Sa viaţa internaţională, să con DETALIU DE jul expoziţiei artistului OLIMPIADA prin muncă către elevii CURS DE DEZBATERE
de
triotică,
lutăm din loatcă inima succe tribuie nemijlocit, pe baza SISTEMATIZARE plastic Vasile Năstăsescu STRUNGARILOR şcolii amintite. El cu PERFECŢIONARE A
_ .Mobilizarea mai intensă a
sele pe care le obţineţi — şi deplinei egalităţi în drepturi, Comisia de sistematizare din Bucureşti. Expoziţia, In cadrul I.U.M. Petro prinde bazinul proprlu-zls, OFICIANTELOR DE tinerilor la realizarea sar
solarii,
duşuri.
umbrare.
6e
lucrări
vă urăm, dragi prieteni, i}oi a respectului suveranităţii şi a oraşului Simeria a avi însumează (lemn. pialră, şani s-a desfăşurat faza Poate fi folosită, de ase POŞTĂ cinilor de producţie şi în
sculptură
şi noi realizări pe acest drum! independenţei naţionale, a zat detaliul de sistemati bronz) şi ceramică. finală a olimpiadei strun menea, baza sportivă a special a anca ‘ameme'itr
Mă bucur, tovarăşe pre neamestecului în treburile zare întitulat „Intrare in garilor, organizată de co scolii. La Direcţia judeţeană dp asumate în întrecerea so-
cialistă în acest an dotă
dinspre
oraş
municipiul
şedinte, că avem ocazia de interne şi avantajului reci Deva“ care cuprinde 2 000 PROTECŢIA CABLULUI mitetul municipal al U.T.C., poştă şi telecomunicaţii rilor al e.inclnalulut gă
Deva s-a deschis un curs
calificat
pentru
care
s-au
a relua dialogul atît de utik proc, la soluţionarea tuturor de apartamente, o grădi TELEFONIC E GATA ie tineri. După disputa APLAUZE PENTRU de perfecţionare a 28 de sirea unor modn'ităti rial
în
punere
început cu un an în urmă niţă, un complex comer rea probei practice şi a ACTORII CRAIOVENI oficiante de poştă din ju eficiente a de resurselor in
valoare
cial, un punct de orien
deţele Hunedoara, Alba şi
din
la Brazzaville, de a aborda problemelor de care depind tare asupra bogăţiei turis S-au terminat in între celei teoretice primele con Sibiu. terne. a gindirii creatoa
curs.
pe
trei
Ieri, pe scena Casei de
împreună căile şi posibilită pacea şi progresul omenirii. tice şi forţei economice gime lucrările pentru locuri s-au clasat în ordi cultură din Hunedoara, un Faptul că ministerul dc re a acestora a constituit
Detaliul
cablului
ţile de a dezvolta în conti România s-a pronunţat şi a oraşului face ş.a. parte din- protecţia automată de te ne : Ionel Bodea, Carol colectiv al Teatrului Na resort a încredinţat a- obiectul dezbaterii activu
respectiv
lefonie
de
pe
nuare colaborarea româno- se pronunţă cu toată hotărî- tr-un plan de perspectivă traseul Livezeni — Subce- Fantini, Andrei Ungur, tional din Craiova a pre ceastă sarcină direcţiei lui U.T.c. din cadrul I.C.
congoleză. Desigur, în ulti rea împotriva politicii impe în sistematizarea oraşului, tate — Simeria — Mintia. toţi de la I.U.M.P. zentat. în matineu şl sale dp pc teritoriul jude Orăştie t.a dezbatere au
seara, piesa lui Aurel Ba-
mii ani s-a ajuns la o serie rialiste de forţă şi dictat, de plan care oferă în între Terminarea lucrărilor de ranga. „Interesul gene ţului nostru e o dovadă participai cadre de con
gul său imaginea modernă
de înţelegeri şi s-au înregis amestec în treburile interne a viitorului oraş de pe protecţie va permite re UN NOU ŞTRAND AL ral“. Avînd în distribuţie că aici calitatea învăţă- ducere ale unităţii, secre
trat o serie de progrese în ale altor state, a oricăror Strei. intrarea în circuitul tele TINERETULUI LA LUPENI pe cunoscuţii actori Amza mintului profesional orga tari ai organizaţiilor dc
Ghcorghlu,
Elena
Pellea,
dezvoltarea relaţiilor dintre forme de dominaţie şi asu VERNISAJ fonic a abonaţilor suspen Vladimir Juraveli, N. Gh. nizat în baza Legii nr. 2/ partid. Au fost invitaţi,
ţările noastre, dar consider prire. Consecventă acestei daţi sau izolaţi cu oca La Lupeni. în Incinta Mazilu ş.a., iu regla ar 1971 privind perfecţiona de asemenea, să participe
Astă seară, orele 19,08, grupului şcolar minier, tistică a Georgetei To-
că putem face mult mai mult politici, ţara noastră partici- la Galeriile de artă ale zia efectuării lucrărilor s-a dat în folosinţă ştran mescu, spectacolele s-au rea pregătirii cadrelor e tineri fruntaşi în produc
Fondului plastic din De respective. dul tineretului construit, bucurat dc mare succes. bună. ţie.
pentru a pune în valoare po
sibilităţile mari care există (Continuare in pag. a 4-a) J