Page 30 - Drumul_socialismului_1973_07

«M^«E3*5ÎSW!KnRB»^J5TOBaHB3SH7rifflEïS9SE M—HgBWBBMMBM
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 754 @ MIERCURI 11 IULIE 1973
2

La un pătrar du vuar, de la ronstituirca Filtre mai eficiente pentru

primelor şantiere naţionale ale tineretului

AC1IVI1ÀTI CHIME şantierele Hunedoarei. Cu i
Cu prilejul împlinirii u-
nui pătrar de veac dc la
acest prilej, oaspetele le-a I
vorbit celor prezenţi despre j
constituirea primelor şanti­
ere naţionale ale tineretu­ munca lor însufleţită, plină j
lui, la Brad a avut loc o c- dc dăruire la ridicarea no- \ urător, pentru protecţia
Problema principală care ral-cetăţeneşti ; pe teme de Acum, atenţia trebuie în­ ilor obiective ale Huncdoa- j
a făcut obiectul ordinii de educaţie au fost organizate dreptată spre şcolile pro­ moţionantă întîlnire a actu­ rei socialiste, necesitatea :
zi a plenarei Comitetului convorbiri ale agitatorilor, fesionale ; elevii lor să fie alilor brigadieri, elevi, ti­
municipal de partid Deva procese literare, simpozioa­ înconjuraţi cu mai multă neri din instituţii şi unităţi participării mai intense a i
era majoră. Se impunea ana­ ne, mese rotunde, dezbateri căldură în timpul practicii. economice, care In această tinerilor de astăzi la edili- j calităţii apelor I
lizarea preocupării organe­ de caz, acţiuni cu tinerii, — Se simte necesitatea in­ vară participă, prin muncă carca patriei noastre.
Intîlnirea a fost urmată i
voluntar-patriotică, la reali­
lor şi organizaţiilor de cu femeile. tensificării muncii de edu­ de un concurs „Cine ştie, j
partid, de masă şi obşteşti Informarea prezentată şi caţie în rîndul femeilor, în zarea unor importante lu­ cîştigă“, intitulat „File din I Legea privind protecţia me­ pentru combaterea noxelor interes faţă de păstrarea ca­
pentru promovarea princi­ participanţii la dezbateri lumina Hotărîrii plenarei crări de interes local, cu to­ istoria U.T.C.“. In încheie- \ diului înconjurător, recent a- industriale, prcîntîmpinarea lităţii apelor. Asemenea si­
piilor eticii şi echităţii so­ (trecînd mai succint peste C.C. al P.C.R. din 18—19 varăşul Walter Herman, re, a avut loc balul brigadi- \ doptată de Marea Adunare poluării apei şi aerului, pro­ tuaţii se întîlnesc la Prepa-
cialiste, pentru creşterea introduceri şi părţile poziti­ iunie a.c. şi a cuvîntării to­ fost brigadier acum mai bi­ erilor. i Naţională, ce se încadrează tecţia pădurilor, lacurilor, rî- raţia cărbunelui Petrila, Com­
responsabilităţii faţă de în­ ve) s-au oprit asupra unor varăşului Nicolae Ceauşescu ne de douăzeci de ani pc în ansamblul de măsuri sta­ urilor, munţilor, a locurilor binatul siderurgic Hunedoa­
deplinirea sarcinilor profesi­ neajunsuri, stări de lucruri ..................................................................i considerate monumente ale ra, Exploatarea minieră Ani-
onale şi întărirea discipli­ şi a intenţiilor de viitor. — relata tovarăşa Maria bilite de Congresul al X-lea naturii. Este o datorie de o- noasa, Exploatarea minieră
nei în muncă. Din mai Mai întîi s-a căutat să se Mitrofan, preşedinta comite­ Recoltatul furajelor al P.C.R. şi de Conferinţa noare a partidului, a întregu­ Vulcan, I.M.M.R. Simeria, A-
multe motive, dar mai întîi răspundă la întrebarea :■ Ce tului municipal de cultură Naţională din iulie 1972, con­ lui popor să facă totul pen­ utobaza I.T.A. Brad care, de­
pentru faptul că, pe tărî- loc ocupă problemele edu­ şi educaţie socialistă. (Urmare din pag. 1) parte, nu s-a acţionat cu ho­ stituie o nouă dovadă a con­ tru asigurarea cadrului am­ şi aveau obligaţia de a da in
mul educaţiei, ne aflăm în caţiei pe agenda de activi- — Deşi normele eticii şi tărâre pentru înlăturarea secvenţei şi grijii conducerii biant, propice sănătăţii oa­ exploatare în 1972 lucrări de
faza cînd trebuie astfel ac­ echităţii socialiste sînt un Mureşană, Hărău şi altele. In pierderilor. partidului şi statului nostru menilor, pentru păstrarea epurare a apelor, nu s-au
ţionat ca să determinăm oa­ proiect, organizaţiile noastre contrast cu situaţia întîlnită Comitetele comunale de pentru dezvoltarea armonioa­ nealterată a frumuseţilor pa­ preocupat de realizarea lor,
menii să se comporte în de partid, comuniştii au tre­ la Hărău, la C.A.P. Banpo- partid şi consiliile populare să a întregii vieţi social-eco- triei, pentru a transmite ge­ fapt ce conduce în continuare
spiritul normelor vieţii şi Programu! cut la aplicarea lor; acesta toc, deşi nu a plouat mai comunale — organe care răs­ nornice a patriei. neraţiilor viltore darurile cu la impurificarea cursurilor
muncii comuniştilor, ale e- este un fapt deosebit de po­ mult decît in prima unitate pund nemijlocit de modul Cu deosebită pregnanţă a care natura a hărăzit Româ­ de apă, prin aceasta încăl-
ticii şi echităţii socialiste. de educaţie zitiv — sublinia tovarăşul amintită, s-a neglijat trans­ cum se îndeplinesc sarcinile fost subliniată importanţa nia". cîndu-se prevederile legii.
— Organizarea dezbaterii Ştefan Laszlo, maistru mi­ portul furajelor, ceea ce a- de plan în sectorul zooteh­ protejării mediului înconju­ Este suficient să arătăm că
proiectului de norme a fost socialistă în acţiune ner la mina Muncelu Mic. fectează negativ producţia nic în raza lor de activitate In judeţul Hunedoara, ju­ Preparaţia cărbunelui Petri­
lucrul cel mai uşor —• spu­ Probleme importante au coasei a doua şi calitatea fî- — au obligaţia de căpetenie rător, ca problemă de impor­ deţ cu numeroase întreprin­ la evacuează ape uzate cu un
nea în cadrul plenarei to­ abordat şi ceilalţi vorbitori : nurilor. Nici la C.A.P. To- să se preocupe cu întreaga tanţă vitală. Tovarăşul Nicolae deri industriale şi economice, conţinut de suspensii cu mult
varăşul Ieronim Rusan, di­ activitatea „Sfatul omeni­ teşti, unitate unde în iarna răspundere de mobilizarea Ceauşescu, secretarul general cu un grad ridicat de urbani­ peste prevederile avizului de
rectorul I.E.C. Deva. E mai taţi planificate ale organi­ ei", educarea noilor membri trecută s-a simţit acut lipsa cooperatorilor la acţiunile de al partidului, arăta, la Confe­ zare, problemele legate de gospodărire a apelor.
greu de a face ca oamenii zaţiilor de partid ? Un loc de partid în spiritul norme­ nutreţurilor şi s-au făcut strîngere şi depozitare fără rinţa Naţională a P.C.R. din protejarea mediului înconju­
să se comporte realmente in încă secundar. Cele 267 de lor vieţii şi muncii comu­ cheltuieli însemnate pentru pierderi a tuturor resurselor iulie 1972, că; „Este necesar rător şi de măsurile ce se Alte unităţi produc schim­
spiritul acestor norme. organizaţii de bază de pe niştilor, promovarea eticii procurarea acestora din altă de nutreţuri. să luăm măsuri riguroase impun pe viitor în acest do­ bări în procesul tehnologic,
Era oportună o asemenea raza municipiului au dezbă­ muncii (de a înţelege să ac­ meniu prezintă o importanţă fără însă a asigura şi con­
dezbatere — precedată în tut, în 5 luni, numai în 143 ţioneze ca proprietar şi pro­ deosebită ştiut fiind faptul diţii corespunzătoare de epu­
studii, controale şi analize de adunări generale proble­ ducător), cum se ocupă con­ că apa constituie un element rare a apelor. Aşa, de exem­
în organizaţiile de partid, me de comportament în ducătorii de problemele de indispensabil vieţii şi activi­ plu, I.A.S. „Avicola" Mintia,
de masă şi obşteşti, în între­ producţie, familie şi socie­ educaţie din întreprinderi tăţii economicé. Trebuie în­ prin trecerea la evacuarea u-
prinderile şi instituţiile muni­ tate. Deşi s-a indicat — fi­ sau instituţii, cum sînt folo­ să avut în vedere faptul că re­ medă a dejecţiilor şi nelua-
cipiului — pentru că devine nind seama de anumite rea­ siţi intelectualii în această sursele de apă sînt limitate rea măsurilor corespunzătoa­
tot mai evidentă necesitatea lităţi din întreprinderi, şan­ activitate (dar nu numai de şi că e nm sar să fie judici­ re de amplificare a instalaţii­
de a căuta stăruitor şi a tiere şi instituţii •— ca în a-1 trimite, aici sau dinco­ os pospodărite îneît să satis­ lor de epurare, provoacă seri­
găsi forme mai eficiente de lunile aprilie şi mai organi­ lo, să ţină o conferinţă). facă atit în prezent cît şi în oase deranjamente în alimen­
educaţie, de a elimina for­ zaţiile de bază să facă dez­ Printre măsurile adoptate viitor necesităţile mereu cres- tarea cu apă a Termocentralei
malismul şi rigiditatea care bateri pe tema atitudinii de plenară se înscriu ex­ oînde ale economiei naţiona­ Mintia, prin depunerea pene­
mai dăinuie în această acti­ socialiste faţă de muncă nu­ tinderea cursurilor de edu­ le. lor şi reziduurilor la casa site­
vitate în unele organizaţii. mai în 48 s-a dezbătut o a- caţie moral-cetăţencască în Pentru edificare este im­ lor şi bilele condensatorilor.
In condiţiile actuale, se ce­ semenea problemă (cu toa­ noul an de învăţămînt de portant să arătăm că nece­ In acelaşi timp, la Fabrica
re o preocupare individuală, te că în semestrul I s-au partid, a dezbaterilor de sarul de apă pe total judeţ „Vidra" Orăştie, unde încă
distinctă cu oamenii ; mun­ înregistrat mai multe mii caz, organizarea cu regula­ va înregistra în anii urmă- din 1965 a început construcţia
cind global nu facem edu­ om-oro de absenţe nemoti­ ritate de dezbateri în orga­ tori_ o creştere substanţială. unei staţii de epurare, lucră­
caţie, nu putem să modelăm vate ne municipiu). nizaţiile de partid şi de ma­ Faţă de 1,3 miliarde mc/an rile, din cauza constructoru­
caractere individualizate. — Trebuie să ne ocupăm să pe teme de etica muncii, în 1972, se prevede o creştere lui, a beneficiarului şi pro­
Analiza a evidenţiat că, mai mult de salariaţii din intensificarea activităţii edu­ mm a consumului la 3,4 miliarde iectantului, nu sînt terminate,
sub puternicul impuls im­ construcţii —arăta tovarăşul cative în rîndurile tineretu­ ■> <r .. .... ; yi) mc/an în anul 2 000. Conco­ apele uzate neepurate conti-
primat de programul educa­ Florin Niculescu, preşedin­ lui. mitent va avea loc evacuarea nuînd să polueze apa Bcriu-
ţional adoptat de plenara tele consiliului municipal al Tot ce se întreprinde să unor cantităţi la fel de mari lui şi să afecteze o zonă li­
C.C. al P.C.R. din noiembrie sindicatelor. Iniţiativa „Pri­ urmărească un scop bine de ape uzate în rîuri, care mitrofă în ce priveşte alimen­
1971 şi aprobat de Conferin­ etenii noilor angajaţi", a- definit: dezvoltarea gradu­ vor trebui epurate corespun­ tarea cu apă potabilă din
ţa Naţională a partidului ca plicată pe şantierul de con­ lui de conştiinţă al oame­ zător. fîntîni a locuitorilor.
parte constitutivă a progra­ strucţii nr. 1, îşi găseşte o- nilor, a răspunderii lor faţă Asigurarea unor cantităţi Conducerile unităţilor men­
mului de edificare a socie­ portunitatea si pe şantierul de producţie, faţă de socie­ de apă din ce în ce mai ţionate, precum şi altele la
tăţii socialiste multilateral de la Chişcădaga. unde se tate, faţă de familie. Şi, s-a mari ^ şi de o calitate cores­ care problema epurării ape­
dezvoltate, munca politică şi duce lipsă de efective. relevat pregnant în cadrul punzătoare pentru satisface­ lor nu este încă rezolvată, au
cultural-educ'îtivă de forma­ — înainte, aveam mai plenarei, nu acţiunile globa­ rea cerinţelor economiei na­ datoria să analizeze cu în­
re a omului nou a cunoscut multe probleme de educaţie le, cu o mare mobilizare de ţionale şi ale populaţiei con­ treaga răspundere deficienţele
o continuă ascendenţă în cu elevii din licee — snunea public, ci munca individu­ stituie una din problemele existente, să stabilească şi fi­
cadrul municipiului. S-au tovarăşul Octavian Mireş- ală cu omul are eficienţă. de cea mai stringentă actu­ nalizeze măsuri concrete de
extins formele de studiere a tean. prim-secretar al co­ Ferma din Călan a I.A.S. Haţeg. Mecanizatorul Mtmi Klprios, lucrează cu multă price­ alitate. După adoptarea Legii remediere, neadmiţîndu-se ni­
problemelor educaţiei mo- mitetului municipal al U.T.C. I. M1RZA pere la recoltarea mazărel masă verde, care se administrează acum zilnic tn hrana vacilor. privind protecţia mediului mănui să încalce prevederile
înconjurător — act ce regle­ legii. In acest sens este nece­
mentează şi problemele re­ sar ca, în lumina noilor pre­
vederi, toate unităţile şi în­
(Urmare din pag. 1) cioasă a tuturor rezervelor biectivi, cum ar fi, de pildă, a timpului de lucru din se­ tenţi, inclusiv a organizaţii­ 171 milioane lei avînd la ba­ feritoare la amenajarea, folo­ treprinderile care au surse de
sirea şi protecţia apelor —,
materiale şi reducerea con­ concediile de boală, conce­ mestrul I al anului trecut lor orăşeneşti şi municipale ză ceilalţi factori economici poluare a apelor de supra­
cii planificate cu 4 561 lei sumurilor specifice, normarea diile pre şi postnatale, dife­ s-au situat în acest an şi u- de partid, stare de fapt ce pe care i-am amintit. Toc­ acţiunile menite să concure faţă şi subterane să-şi nomi­
pe salariat, „Vidra" Orăştie muncii şi cointeresarea ma­ ritele obligaţii cetăţeneşti, niţăţjjg_...(iparjjnătoare C. M. trebuie grabnic reconside­ mai de aceea, am accentuat la evitarea impurificării aces­ nalizeze cerinţele de lucrări
(+ 6028 lei pe salaria), I.M.C. terială a salariaţilor, promo­ constatăm că gradul redus Deva, C.S. Hunedoara, I.V. rată. asupra necesităţii întăririi tei importante avuţii naţiona­ pentru epurarea apelor uzate
Deva (+ 1 936 lei), I.C. Orăştie varea ■ experienţei pozitive şi de utilizare a timpului de lu- Călan, ...I.Q,, Orăştie, I.F.E.T. O situaţie nesatisfăcătoare disciplinei de producţie, a le s-au intensificat, la ele în prevederile de plan pe
1
(+ 1 231 lei), I.M.M.R. Sime- a tehnologiilor moderne de cru a fost favorizat în mod Deva, „Vidra" Orăştie şi al­ pe linia folosirii forţei de- luării unor măsuri concrete, participind nu numai unită­ 1974-1975. solicitînd de la fo­
ria (+ 507 lei). Şirul exem­ lucru, înzestrarea tehnică su­ substanţial de numărul încă tele, chiar dacă rezultatele muncă s-a înregistrat şi la operative şi eficiente de re­ ţile economice, ci şi un mare rurile tutelare fonduri pentru
plelor pozitive ar putea con­ perioară a unităţilor — prin mare de absenţe nemotivate. de ansamblu ale unora dintre întreprinderea judeţeană de ducere a absenţelor nemoti­ număr de cetăţeni. realizarea lor. Astfel de pro­
tinua chiar dacă unităţile nu acţiunea de autoutilare şi au- Un calcul sumar ne arată că, ele au fost bune şi foarte industrie locală, unde indi­ vate la toate locurile de In cadrul judeţului nostru, bleme se impune să fie re­
sînt , de importanţa şi-anver­ todotare — iată tot atîtea căi dacă absenţele nemotivate ar bune. cele de utilizare a fondului muncă. Stă în puterea orga­ în ultimii ani s-au realizat şi zolvate şi la noile obiective
gura celor amintite. şi mijloace prin care a cres- fi fost cu jumătate mai pu- De menţionat că, la ex- de timp maxim disponibil nizaţiilor de partid, de sin­ pus în funcţiune ample lu­ ce se vor pune In funcţiune,
De bună seamă, succesele dicat şi a comitetelor oame­ crări de gospodărire a apelor, menţionînd printre acestea :
n-au venit din senin, nu le-a nilor muncii, a tuturor facto­ în scopul satisfacerii cerin­ complexul I.S.C.I.P. Orăştie,
trimis cineva cadou. Ele în­ rilor răspunzători de soarta ţelor de apă industrială şi
mănunchează hărnicia şi pri­ producţiei, de a desfăşura o apă potabilă, s-au pus în Fabrica de ciment Chişcăda­
ceperea oamenilor muncii hu- mai intensă muncă de edu­ exploatare staţii şi instalaţii ga, Fabrica de ipsos Călan,
nedoreni, responsabilitatea caţie în rîndul salariaţilor, de epurare, menite să redu­ complexul avicol Mintia ş.a.,
patriotică a majorităţii co­ de a aplica principial norme­ că gradul de poluare. unde odată cu intrarea în
lectivelor de muncă, îndru­ le şi mijloacele de cointere­ Printre realizările impor­ producţie se cere să se reali­
mate cu competenţă de orga­ sare materială, de a asigura tante putem aminti termina­ zeze şi dea în exploatare şi
nizaţiile de partid ; ele sînt o programare şi urmărire ju­ rea barajului de acumulare instalaţiile de epurare a ape­
substanţa voinţei şi hotărîrii cut productivitatea muncii, ţine, s-ar fi realizat un spor ploatările miniere din Valea marchează o scădere faţă de dicioasă, exigentă, a produc­ Valea de Peşti, care va în­ lor uzate.
nestrămutate a oamenilor de implicit producţia materială al producţiei globale de pe­ Jiului, numărul absenţelor cel realizat în semestrul I ţiei materiale, de a milita magazina în final 4,5 mili­ In vederea protecţiei calită­
a devansa acest cincinal al şi eficienţa economică. ste 20 milioane lei pe ansam­ nemotivate reprezintă 12,9 la al anului trecut, respectiv de consecvent pentru perfecţio­ oane mc apă necesară ali­ ţii apelor, sarcini de mare
calităţii şi eficienţei econo­ Ne vom referi, în continua­ blul economiei judeţului, ca­ sută din totalul timpului ne­ la 95,2 la sută la 93,9 la sută narea activităţii economice. mentării cu apă potabilă a răspundere au fost stabilite
mice. Sînt, în principal, rodul re, la un singur aspect al ac­ re, trebuie să recunoaştem, lucrat, la unităţile C.M. Deva de la începutul acestui an. Creşterea productivităţii localităţilor din Valea Jiului, şi de Consiliul popular jude­
unui complex de măsuri teh- tivităţii economice din pri­ nu-i puţin. — 15,1 la sută, la I.M. Hune­ Făcînd din nou o paralelă muncii impune, în primul asigurînd permanent un debit ţean în sesiunea de a-
nico-economice şi organizato­ mul semestru al anului, as­ Nesatisfăcătoare în această doara — 9,3 la sută, la I.M.C. între productivitatea muncii rind, o organizare ireproşa­ de 700 1/s, după o prealabilă doptare a planului pe a-
rice, in care se regăseşte cu pect care a cauzat serios pro­ privinţă se prezintă situaţia Deva — 14,9 la sută. Se pu­ înregistrată la finele primu­ bilă a producţiei şi a muncii nul 1973. Finalizarea exem­
pregnanţă rezultatul noii ducţiei : disciplina muncii, în de la exploatările miniere ne, în mod firesc, întreba­ lui semestru al anului trecut — capitol în cadrul căruia tratare intr-o staţie de filtre. plară a acestora consti­
structuri a unităţilor econo­ mod deosebit utilizarea fon­ din Valea Jiului, unde indi­ rea : cum au acţionat comi­ şi cea obţinută de la începu­ utilizarea integrală a fondu­ De asemenea, în curs de exe­ tuie o obligaţie de prim or­
mice, aplicate prin Decretul dului de timp maxim dispo­ cele de utilizare a fondului tetele de partid, comitetele tul acestui an, precum şi în­ lui de timp maxim disponi­ cuţie se află complexul lu­ din a conducerilor unităţilor
162. nibil — factor hotărîtor al de timp maxim disponibil a de sindicat şi comitetele oa­ tre indicele de utilizare a bil se situează pe primul loc. crărilor de alimentare cu apă economice vizate, cunoseînd
Utilizarea raţională şi de­ creşterii productivităţii mun­ fost de 92,1 la sută faţă de menilor muncii pe linia ridi­ fondului de timp maxim dis­ Semestrul II al acestui an potabilă şi industrială a o- că asigurarea apei în canti­
plină a capacităţilor de pro­ cii. In perioada la care ne 93 la sută, cît s-a înregistrat cării nivelului de conştiinţă ponibil din cele două peri­ trebuie abordat cu forţe spo­ raşelor Călan, Deva, Simeria
ducţie, a forţei de muncă şi referim, indicele de utiliza­ in semestrul I al anului 1972. al salariaţilor, a asigurării oade, constatăm că producti­ rite de către toţi oamenii şi a întreprinderii „Victoria" tăţi şi de calitate coren ' in-
a timpului de lucru, gene­ re a fondului de timp maxim De asemenea, la I.M. Barza unor condiţii optime de mun­ vitatea muncii a înregistrat muncii hunedoreni, cu aten­ Călan. In ecoa ce priveşte zătoare este una din prooie-
ralizarea schimbului II şi ex­ disponibil a fost de numai (93,3 faţă de 95,5), la I.M. că şi de viaţă, a cointeresării o apreciabilă creştere, deşi ţia aţintită asupra lipsurilor protecţia apelor, s-au dat în mele vitale ale întregii noas­
tinderea schimbului III. acor­ 94,1 la sută, în scădere faţă Hunedoara (94,7 faţă de 96,3), materiale a muncitorilor ? Se a fost influenţată negativ de din semestrul I, pentru lichi­ exploatare lucrări importante, tre naţiuni.
darea unei asistenţe tehnice de etapa similară din anul la „Vîscoza" Lupeni (91,5 fa­ pare că în această privinţă indicatorul de utilizare a darea lor grabnică, pentru îndeosebi în Valea Jiului, la
corespunzătoare, pe fiecare 1972, cînd a înregistrat 95 la ţă de 92,9), la „Marmura“ Si- există nu numai neajunsuri, fondului de timp care s-a realizarea integrală, de cali­ mina De.va şi altele. Ing. PAVEL BORA
schimb, la fiecare loc de sută. Dacă facem abstracţie niei'ia (91,8 faţă de 96). Sub dar şi o slabă preocupare situat la un nivel inferior, tate, înainte de termen, a Există însă şi o serie de directorul Oficiului judeţean
muncă, valorificarea judi­ de influenţa unor factori o- nivelul indicelui de folosire din partea factorilor compe- sporul producţiei globale de sarcinilor şi angajamentelor. cazuri care denotă lipsă de de gospodărire a apelor

r
la pompe, Ioan Murareţ, su­ meseriaş — aveţi un model
(find te cunoşti dor, Barbu Oprea, frezor, în muncă ?
Js Friederich Matyaş — Za — Meşterul meu mi-a fost
Diesele. Nicolae Laurenţiu, şi îmi este cel mai bun
I.ăban
Aurel
Sau
alţii.
şi
pe tine însuţi Gheorghe Tefeleş, şef de e- model. El ne învaţă să
muncim şi să trăim in chip
tru că aici este secretul — chipă la sectorul compresoa- comunist, să ne încadrăm
ca un agregat să dea ran­ re. Uitaţi-l! Acela e. Puteţi cu întreaga fiinţă în normele
prin ei să mă cunosc pe mi­
damentul cerut trebuie să ai vorbi cu el. eticii şi echităţii socialiste,
ne însumi, să-mi stabilesc
grijă de el. Comunist fiind, Rămîn în compania noului să fim, la rîndul nostru,
acel fir roşu al vieţii pe interlocutor — un moldo­ modele pentru colegii mai
care îl numim destin. a înţeles întotdeauna să se I mensa hală a secţiei mersul, opresc, introduc ma­ centrale Petroşani), in aceas­ vean simpatic, meseriaş de tineri.
La cuptoarele de var din achite cu cinste de sarcinile reparaţii mecanice de teriale ori scot piese finite; tă secţie (reparaţii mecani­ mîna întîi — după cum a-
Peştiş am auzit mimai cu­ La rîndul său, „meşterul"
de producţie ce le are de la întreprinderea de şi lucrul continuă normal, ce), ce să spun... Erau doar veam să aflu pînă la urmă
vinte de laudă la adresa a- Petru Voina ini-a spus că
înfăptuit. Munca sa este dă­ utilaj minier Petroşani. Ma- într-o perfectă simbioză om- citeva maşini rudimentare, —, angajat de peste două
cestui tînăr muncitor. Ca el şini-unelte puternice, de ma­ maşină. Maistrul principal, cîţiva oameni — cei mai decenii aici, la I.U.M. Pe­ şeful de echipă Gheorghe
mai sînt mulţi, dar fiecare ruită colectivităţii, pentru ca Tefeleş este el însuşi un
re complexitate tehnică, sînt Petru Voina, zăboveşte pe mulţi necalificaţi —, o du­ troşani. Discutăm despre
din ei are ceva particular treburile în secţie să mear­ rind lingă maşini, discută ceam greu... muncă, despre meseria lui de model pentru oamenii din
în felul de a trăi şi mun­ gă cît mai bine. in plin exerciţiu de funcţi­ cu oamenii, îşi notează ci­ lăcătuş, despre pasiunea echipa sa, că lucrează cu ei
ci. onare. Alături, veghează oa­ le ceva în nelipsitu-i carnet, — Azi... pentru motoare, care-l înso­ în perfectă armonie, că lu­
— Am reţinut din discu­ CORNEL DUMITRU meni tineri; le urmăresc rezolvă operativ problemele — Azi... se vede. Maşini ţeşte din copilărie. crările ce le sînt încredin­
ţiile avute cu tovarăşul la nivelul tehnicii moderne, ţate poartă întotdeauna gi­
ce apar şi-i reclamă compe­ — Cum aţi învăţat mese­
Ghenrghe Ardeleanu, secre­ oameni care ştiu să le stă- rul calitativ de foarte bine,
tenţa.
tarul organizaţiei de partid pinească. Noi furam mese­ ria, tovarăşe Tefeleş ? că minerii nu au ce recla­
pe secţie, că aveţi preocu­ A doua profesiune a Lingă o raboteză puterni­ ria, ei o învaţă. Şi fac a- — Teoretic în şcoala pro­ ma de pe urma lor.
pări multiple pe linia îm­ că, al cărei cuţit muşcă ne­ cest lucru cu pasiune. Noi, fesională, dar adevărata me­ — Şi a repara compresoa-
bunătăţirii proceselor tehno­ săţios dintr-o bucată de cei mai în vlrstă, avem da­ serie am dobîndit-o aici, în re de aer pentru subteran
logice. care să asigure o minerului Ştefan fărău metal, legăm un scurt dia­ toria să le spunem că n-a atelier, lucrînd, confruntîn- nu e un lucru simplu; în­
Are 27 de ani şi se nu­ funcţionare bună a maşini­ log : fost întotdeauna aşa, iar ei du-mă cu probleme dintre seamnă a asigura energic oa­
meşte Vasile Rusu. A venit lor şi utilajelor. Printre cei care îşi desfă­ — Precum se vede, în a- înţeleg, sînt copii ascultători. cele mai diverse, la care a menilor din abataje, în­
la Hunedoara cu 10 ani în — Producţia ridică mereu şoară activitatea în mod per­ maiele ce le are in îngrijire ceastă secţie lucrează foar­ Noi lucram şi ne comportam trebuit să le caut şi să le seamnă mai mult cărbune
urmă, de prin părţile Mol­ probleme, care trebuie re­ manent în cadrul sectorului sint atributele muncii sale. te mulţi tineri — începem care cum găsea de cuviinţă, dau răspuns. Cu forţa nu te pentru ţară — a conchis
VASILE RUDA
dovei. Aflase de la alţi con­ zolvate la timp, în bune zootehnic de la C.A.P. Zdrapţi noi discuţia. ei au în faţă un cod — Pro­ învaţă nimeni meserie. Tre­ maistrul Petru Voina.
săteni că aici se poate învă­ condiţii. Aşa. de exemplu, se află şi îngrijitorul de ani­ — Da, foarte mulţi şi iectul de norme ale vieţii şi buie să-ţi placă ţie, s-o faci De bună seamă, acest me­
ţa o meserie şi că se cişti- m-am ocupat de mecaniza­ male Ştefan Fărău. foarte buni; tineri bine pre­ muncii comuniştilor, ale eti­ din inimă. seriaş vrednic şi comunist
gă bine. Lucrează la înce­ rea descărcării jgheaburilor gătiţi profesional, discipli­ cii şi echităţii socialiste —, — Dar cultul pentru mun­ înaintat poate fi luat ca mo­
put ca muncilor necalificat de var. Noul sistem aplicat Pînă în urmă cu 6 ani cînd naţi, conştiincioşi în muncă; pe care îl urmează cu devo­ că trebuie imprimat, ali­ del de toţi muncitorii din
pe un şantier de construcţii. permite o creştere a produc­ s-a pensionat pentru limită de tineri crescuţi şi educaţi de tament, cu elanul specific mentat, stimulat. Un mon-
După cîtva timp se califică tivităţii muncii la descărca­ vîrstă conducea o echipă frun­ virstei. Ei intră în şcoală tor trebuie să existe... secţia reparaţii mecanice a
în meseria de electrician. re, paralel cu uşurarea efor­ taşă la sectorul Musariu II al partid în spiritul respectu­ şi apoi in producţie avînd — De bună seamă. Totul I.U.M. Petroşani.
— Unde lucraţi in pre­ tului fizic al oamenilor care I.M. Barza. De patru ani se lui faţă de muncă, al eticii Şi este — după cum ne-au
zent ? lucrează în mediu cu praf. ocupă de creşterea şi îngriji­ şi echităţii socialiste. deja format cultul pentru porneşte din familie, de la confirmat toţi cei cu care
— Din 1965 la cuploarele Automatizarea sertarelor cu rea viţeilor unde a obţinut Maistrul, face o scurtă muncă, noi nu facem decît părinţi, se continuă şi se
de var din Peştiş ale C.S. disc de la cuptoarele de ar­ rezultate frumoase. Astfel, în pauză. Parcă pentru a-şi a- să )i-l dezvoltăm şi stimu­ amplifică în şcoală, iar pro­ am stal de vorbă, şi care.
Hunedoara ca electrician. dere a găsit o aplicabilitate cursul acestei luni au fost pre­ lăm. ducţia confirmă rezultatele, la rîndul lor, îşi doresc să
Munca în acest colectiv m-a directă în secţie. daţi din lotul său pe care îl duna gîndurile. Apoi conti­ devină modele pentru cole­
format ca om, am reuşit să Simţul de răspundere, ca­ îngrijeşte 6 viţei cu o depăşi­ nuă pe un ton de aducere — Deci, băieţi buni... adaugă noi carate dragostei gii lor mai tineri — cum a
înţeleg sensul vieţii cu greu­ racteristică majoră a aces­ re de 41 kg faţă de greutatea aminte : Da, majoritatea. Aş putea pentru meserie, prin multi­
tăţile şi satisfacţiile ei. Oa­ tui tînăr, este zi de zi vi­ stabilită. — In 1936, cînd am In­ chiar să numesc cîţiva; tudinea de situaţii pe care devenit, spre exemplu —lă­
menii alături de care lucrez zibil. Atunci cînd un utilaj trat cu în clmpul muncii, a- Ion Fănic, şef de echipă la le pune în faţa individului. cătuşul compresorist Gheor­
I zi de zi mi-au fost întotdea­ stă. el intervine cu promp­ Conştiinciozitatea, punctuali­ ghe Tefeleş.
una un exemplu. De Za ei titudine şi ajută la repu­ tatea şi dragostea pentru ani- ici, in această întreprinde­ reparat locomotive electrice. — Dumneavoastră — de­
am învăţat multe, am. ajuns nerea lui în producţie. Pen­ re (pe atunci Atelierele Petru Farcaş, şef de echipă şi aţi ajuns un foarte bun GH. DINU