Page 32 - Drumul_socialismului_1973_07

4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 754 • MIERCURI 11 IULIE 1973
EBQHSR&HnSBHn

Vizita în ţara noastră

------------ ------------ MOSCOVA Naţiunile Unite

a preşedintelui Republicii Populare Conferinţa Comitetului
' H doua intilnire consultativă

internaţională pentru pregătirea Congresului pentru dezarmare

Congo, Marien N’Gouabi mondial al tortelor păcii Vlad, transmite : In şedinţa domeniul interzicerii armelor
GENEVA 10 — Corespon­
chimice.
Corneliu
Agerpres,
dentul
In aceeaşi şedinţă, delega­
ţia Canadei a depus un docu­
de marţi a Conferinţei Comi­
MOSCOVA 10 — Corespon­ care- coexistenţa paşnică şi tetului pentru dezarmare, ca­ ment de lucru privitor la
seismologice,
mijloacele
care
dentul Agerpres, N. Creţu, securitatea internaţională, se­ re îşi continuă lucrările la ar putea fi folosite în elabo­
luat
au
Naţiunilor,
Palatul
transmite: Intre 7 şi 9 iulie, curitatea şi colaborarea în cuvîntul conducătorii delega­ rarea unui sistem de verifi­
Ia Moscova a avut loc cea Europa, dezarmarea, elibera­ ţiilor Poloniei şi Cehoslova­ care a interzicerii experienţe­
de-a doua întîlnire consulta­ rea naţională, lupta împotri­ ciei, care au subliniat impor­ lor subterane cu arme nucle­
tivă internaţională pentru va colonialismului şi rasis­
(Urmare din pag. 1) cu Departamentul organizato­ In continuarea ceremoniei, într-0 maşină deschisă, es­ pregătirea Congresului mon­ mului, dezvoltarea şi inde­ tanţa interzicerii armelor are, iar delegaţia Suediei un
document de lucru cu privire
ric, Charles David Ganao, o gardă militară prezintă o- cortată de motociclişti, în- dial al forţelor păcii, la care pendenţa economică. O aten­ chimice şi caracterul urgent la programul suedez de cer­
ministrul afacerilor externe, norul. Sînt intonate apoi im­ dreptindu-se spre reşedinţa au participat reprezentanţi ai ţie deosebită va fi acordată al desfăşurării unor negocieri cetări ştiinţifice asupra posi­
al(i membri ai guvernului, Justin Lekounzou, ministrul nurile de stat ale Republicii care a fost rezervată înalţilor opiniei publice din 78 de rolului femeilor şi tineretului concrete în acest domeniu. Cei bilităţilor de verificare a in­
conducători ai unor instituţii industriei minelor, însărci­ Populare Congo şi Români­ oaspeţi. ţări, precum şi reprezentanţi în edificarea unei societăţi doi vorbitori au subliniat utili­ terzicerii experienţelor nu­
centrale şi organizaţii ob­ nat cu problemele turismu­ ei. In semn de salut slnt Pe arterele bucureştene, nu­ ai 56 de organizaţii internaţi­ bazate pe principiile păcii şi tatea memorandumului pre­ cleare subterane. Delegaţii ce­
şteşti, generali, ziarişti. lui, Anatole Khondo, secre­ trase 21 de salve de artilerie meroşi locuitori ai Capitalei onale. echităţii. zentat de 10 ţări nealiniate, lor două ţări au subliniat că
Erau prezenţi, de aseme­ tar general al Confederaţiei Cei doi preşedinţi trec in salută cu căldură, cu simpa­ Intr-un comunicat dat pu­ In comunicat se relevă că precum şi a proiectului de respectivele documente de
nea,- Eugene Germain Man- sindicale congoleze, tovarăşa revistă garda de onoare. tie şi cordialitate pe cei doi blicităţii se arată că partici­ regulile de procedură ale convenţie elaborat de ţările lucru au fost prezentate în
kou, ambasadorul Republicii Josephine Bayonne Moutou, Urmează prezentarea şefi­ preşedinţi, îşi exprimă cu en­ panţii la întîlnire au conve­ congresului se bazează pe ur­ socialiste membre ale Comi­ vederea studierii lor în ca­
Populare Congo la Bucureşti, preşedinta Uniunii revoluţio­ lor misiunilor diplomatice a- tuziasm sentimentele de pre­ nit să convoace Congresul mătoarele principii călăuzi­ tetului, care reprezintă o ba­ drul şedinţelor Comitetului,
mondial al forţelor iubitoare
toare : caracterul deschis, li­
şi .Gheorghe Stoian, ambasa­ nare a femeilor congoleze, creditaţi la Bucureşti, precum ţuire şi stimă faţă de condu­ de pace la începutul lunii oc­ bertatea exprimării părerilor, ză concretă pentru activităţi­ cu participarea unor experţi
dorul României la Bazzavi- Jakob Okandza, consilier e- şi a persoanelor oficiale ro­ cătorii de partid şi de stat ai dialogul larg, eforturi perma­ le din cadrul organismului de în domeniul experienţelor nu­
lle. conomic la preşedinţie, şi mâne sosite în Intîmpinare. celor două ţări. Sînt toate tombrie 1973, la Moscova. nente pentru realizarea uni­ negocieri de la Geneva în cleare subterane.
Congresul este deschis repre­
La coborlrea din avion, celelalte personalităţi congo­ Mii de bucureşteni aflaţi acestea, în acelaşi timp, ma­ zentanţilor tuturor organiza­ tăţii, năzuinţa spre consen­
înalţii oaspeţi sînt salutaţi leze. pe aeroport participă cu în­ nifestări ale înaltei apreci­ ţiilor naţionale şi internaţio­ sul general.
cu deosebită cordialitate de La rîndul, său tovarăşul sufleţire la întîlnirea dintre eri fată de neobosita activi­ nale La întîlnire au fost A fost instituit un comitet
tovarăşul Nicolae Ceauşescu Nicolae Ceauşescu prezintă cei doi şefi de stat, acla- tate a conducătorului parti­ constituite comisii de lucru internaţional de oregătire ; el
şi de tovarăşa Elena şefului statului congolez pe mînd pentru prietenia româ- dului şi statului nostru, puse care vor examina o serie de este deschis aderării unor noi Şedinţa Prezidiului
no-congoleză. Alături de ei
Ceauşescu. Cei doi şefi de conducătorii de partid şi de în slujba promovării în lume * probleme ale păcii, printre participanţi.
stat îşi string mîinile cu căl­ stat români sosiţi în întîm- numeroşi congolezi aflaţi la a unor relaţii noi, a unei noi
dură. pinare. specializare şi la studii în ţa­ politici propice afirmării su­ R.S.F. Iugoslavia
ra noastră au salutat prin verane a naţiunilor, colaboră­
Comandantul Marien N’Go­ Un grup de pionieri oferă tradiţionalul oye-trăiască pe
uabi prezintă conducătorului tovarăşilor Nicolae Ceauşescu tovarăşii Marien N’Gouabi şi rii între ele pe baza deplinei BELGRAD 10 — Corespon­ tru conferinţa ţărilor nean­
egalităţi, pentru ’ consolidarea
partidului şi statului român şi Marien N'Gouabi, tovară­ Nicolae Ceauşescu. păcii şi securităţii internaţio­ Prima reuniune a dentul Agerpres, Simion Mor- gajate de la Alger. Delegaţia
pe tovarăşii Charles N’Gouoto, şelor Elena Ceauşescu şi Ce- P r e ş e d i n t e l e Nicolae nale. covescu, transmite: La Bri- care va reprezenta Iugosla­
membru al Biroului Politic line N'Gouabi buchete de Ceauşescu şi comandantul oni a avut loc, sub conduce­
al C.C. al P.C.M., însărcinat flori. Marien N'Gouabi iau apoi loc * (Agerpres) rea lui Iosip Broz Tito, pre­ via la respectiva conferinţă
va fi condusă de preşedintele
şedintele
şedinţa
Iugoslaviei,
nouiui cabinet libanez Prezidiului R.S.F, Iugoslavia. Tito. continuarea lucrărilor,
In
A fost ales un nou vicepre­
şedinte al prezidiului, în per­ Miloş Minici, vicepreşedinte
al Consiliului Executiv Fede­
Mitia
Ribicici.
soana
lui
Toastul tovarăşului Toastul tovarăşului dentul Agerpres, Crăciun Io- premierul Takieddine Solh a membru al Prezidiului din ral, secretar federal pentru
La
reuniunii,
BEIRUT 10 — Corespon­
încheierea
afacerile externe, a prezentai,
partea R.S. Slovenia, al că­
nescu, transmite : La Beirut declarat că guvernul său va rui mandat va intra în vi­ o Informare privind lucrările
a avut loc, marţi, prima re­ acorda o atenţie prioritară goare de la 1 august. Prezi­ Conferinţei de la Helsinki
mouf cmşiscu mufa ireomi uniune a noului cabinet liba­ ria, graniţa dintre cele două diul a examinat şi aprobat pentru securitate şi cooperare
normalizării relaţiilor cu Si­
desfăşurarea pregătirilor pen­
In Europa
nez, desfăşurată sub condu­
cerea preşedintelui ţării, Su­ ţări fiind închisă, după cum
se ştie, ca urmare a'inciden­
leiman Frangieh.
Luînd cuvintul cu acest telor din luna mai dintre ar­
(Urmare din pag. 1) tru asigurarea păcii şi securi­ (Urmare din pag. 1) stituit de către organizaţiile mata libaneză şi unităţile pa­
tăţii în Europa şi în întreaga de masă, sub înalta condu­ prilej, şeful statului libanez lestiniene. Premierul a su­ Plenara C.C. al P.C. din
lume. România şi-a adus dumneavoastră aţi efectuat-o, cere a Partidului Congolez al s-a referit la o serie de as­ bliniat, totodată, că noul ca­
pă activ la lupta forţelor contribuţia activă la pregă­ în ’Congo, am vrut, desigur, Muncii. Intr-adevăr, parti­ pecte ale situaţiei interne, binet va urmări consolidarea
progresiste, antiimperialiste tirea conferinţei general-eu­ să mă achit de o ' în­ dul nostru, Partidul Congo­ subliniind necesitatea ca gu­ acordului realizat cu rezisten­ Venezuela
din întreaga lume pentru li­ ropene de la Helsinki şi la datorire protocolară, dar, lez al Muncii, partid marxist- vernul să acţioneze unit în ţa palestiniană după aceste
chidarea cît mai rapidă a ul­ lucrările primei faze, şi este de asemenea, şi mai a- leninist, este nucleul condu­ vederea d.-zvoltării ţării şi a incidente.
timelor vestigii ale colonia­ hotărită să acţioneze şi în les, să-mi ofer ocazia de a cător, organizator şi educa­ menţinerii unităţii naţionale. CARACAS 10 (Agerpres). — te probleme internaţionale.
lismului şi neocolonialismu- viitor pentru ca realmente pe cunoaşte mai bine experien­ tor al poporului. Este singu­ El a abordat, de asemenea, Intr-o altă declaraţie făcu­ La Caracas a avut loc Ple­ Plenara s-a pronunţat pen­
lui, sprijinind activ lupta de continentul european să fie ţa dumneavoastră din care rul stat major al revoluţiei, relaţiile dintre autorităţi şi tă presei. Takieddine Solh a nara C.C. al Partidului Co­ tru restabilirea, cît mai cu­
eliberare naţională a popoa­ instaurat un climat durabil putem şi trebuie să extra­ care este absolut sigur că va subliniat că guvernul va ac­ munist din Venezuela, în ca­ rînd posibil, a relaţiilor din­
relor din Angola, Mozambic, de pace şi securitate, care să gem învăţăminte utile. Noi conduce poporul congolez la 8 rezistenţa palestiniană, men- ţiona pentru rezolvarea ac­ drul căreia s-a procedat la o tre Venezuela şi Cuba, cxprl-
Guineea-Bissau, Namibia ; ne dea garanţie fiecărui popor am cunoscut, ca şi dumnea­ victoria totală. Pentru a a- I ţionînd că palestinienii ,,se tualelor probleme economice analiză a situaţiei din ţară mînd. totodată, solidaritatea
pronunţăm cu hotărire împo­ că se va putea dezvolta li­ voastră, un trecut identic de tinge aceste obiective pe care bucură, în Liban, de aceleaşi şi şi-a exprimat încrederea în legătură cu alegerile ge­ comuniştilor venezueleni cu
triva regimurilor rasiste din ber şi nestingherit, la adă­ dominaţie şi exploata're*-stră­ şi le-a propus, poporul con­ drepturi cu libanezii şi se că acesta va reuşi să asigure nerale care urmează să aibă
Rhodesia şi Africa de Sud. post de orice agresiune din ină ; am dus aceeaşi luptă golez ştie că poate conta pe supun aceloraşi legi cu aceş­ stabilitatea, securitatea şi loc în luna decembrie, pre­ guvernul Unităţii Populare
Ştim că una din probleme­ partea altor state, că se va pu­ pentru libertate naţională; experienţa, sprijinul şi ajuto­ tia". dezvoltarea ţării. cum şi a celor mai importan­ din Chile.
le care preocupă astăzi cel tea realiza o largă colaborare urmărim astăzi aceleaşi obi­ rul ţărilor* socialiste, pe care
mai mult popoarele Africii în toate domeniile de activita­ ective şi avem in faţa noas­ Programul. Partidului. ..Congo­
— ca de altfel zeci de state te între popoarele continentu­ tră duşmani comuni şi, ală­ lez al Muncii le consideră
de pe toate continentele — lui. ceea ce corespunde intere­ turi de noi, pe aceiaşi fraţi •ca parteneri privilegiaţi în BRUXELLES. — Biroul Po­ care au luat parte membri ai mai tinâr stat independent. prezentată de guvern prin
este aceea a • lichidării sub­ selor fiecărei naţiuni de pe de luptă. cadrul cooperării internaţio­ litic al C.C. al Partidului Co­ conducerii P.C. German şi se­ Ceremonia, care a marcat, care acesta cerea imputerni- j
dezvoltării. România, ea în­ continent cit şi cauzei păcii nale. .Această cooperare noi o munist din Belgia a adresat cretari ai organizaţiilor din formal, sfirşitul dominaţiei bri­ ciri speciale pentru recunoaş- j
săşi ţară care face eforturi în lume. Tovarăşe preşedinte. dorim în toate domeniile şi un apel forţelor progresiste şi landuri. Sarcina comuniştilor tanice de 300 de ani, s-a terea de jure a Republicii j
deosebite pentru a recupera In ultimii ani, în lume s-au sîntem fericiţi să constatăm democratice ale ţării să-şi in­ vest-germani, se arată în do­ desfăşurat pe stadionul din Bangladesh, relatează agen­
distanţele care o mai despart produs profunde mutaţii po­ Din 1963 poporul congolez. perfecta identitate de vederi tensifice lupta pentru apăra­ cument, este ca la viitoarele Nassau, capitala ţârii cu ţia Reuter. Rezoluţia adoptată
de ţările puternic industriali­ litice şi sociale, au avut loc s-a angajat într-o luptă re­ care există între ţările noas­ rea intereselor clasei munci­ alegeri să cucerească noi po­ participarea a peste 15 000 autorizează guvernul să re­
zate, ştie că adevărata inde­ mari schimbări în raportul voluţionară implacabilă şi tre cu privire la marile pro­ toare. Intr-un comunicat dat ziţii, in interesul clasei mun­ de persoane cunoască Republica Bangla­
pendenţă naţională, adevă­ mondial de forţe, care au im­ ireversibilă pentru eliberarea bleme internaţionale actuale, publicităţii la Bruxelles, con­ desh „în momentul in care
rata viaţă liberă nu poate fi primat un curs nou spre des­ sa totală şi pentru construi­ cu privire la necesitatea de a ducerea P.C. din Belgia a- această acţiune va fi în folo- j
pe deplin realizată decît o tindere şi colaborare în via­ rea unei societăţi noi, socia­ instaura o pace mondială prcciază că „hotărirea luată Cadran m Cadran i Cadran sul ţării”. Rezoluţia arată,
dată cu formarea unei eco­ ţa internaţională. Doresc să liste. Aceşti zece ani de lup­ trainică 'şi justă. de guvern cu privire Ia spo­ totodată, că normalizarea re­
nomii puternice, de-sine-slă- relev că una din aceste tă, în condiţii extrem de di­ Convorbirile pe care le a- rirea preţurilor ca urmare a laţiilor bilaterale presupune j
tătoare. Din experienţa pro­ schimbări importante pe­ ficile, constituie continuarea vem ne vor permite să ela­ crizei monetare internaţionale îndeplinirea prevederilor Re- j
prie ştim că făurirea unei e- trecute în această perioadă a aproape un secol de acţiu­ borăm ¿in document în care demonstrează odată în plus citoare, să contribuie la creş­ BERLIN. — Delegaţia Mi­ zoluţiei Consiliului de Securi- |
conomii independente trebuie este creşterea voinţei şi hotă- ne împotriva ocupaţiei şi va fi consemnată perfecta necesitatea şi urgenţa unor terea in continuare a autori­ nisterului Educaţiei şi Invăţă- tate din decembrie 1971, în­
să aibă în primul rînd la rîrii popoarelor de a pune opresiunii coloniale, care a noastră identitate de vederi măsuri concrete pentru apă­ tăţii şi influenţei P.C. Ger­ mintului din România, condu­ tre care eliberarea imediată a
bază munca, eforturile po­ capăt vechii politici, de a-şi dus ţifra noastră la o inde­ cu privire la problemele pe rarea salariilor oamenilor man. să de Traian Pop, ministru prizonierilor de război şi a •
porului din propria ţară. afirma cu fermitate dorinţa pendenţă nominală în 1960. care le-am evocat. muncii". adjunct, şi-a încheiat vizita persoanelor civile pakista­
Pentru că numai astfel el va de a trăi libere, de a dispu­ Mişcarea populară revoluţio­ Ingăduiţi-mi, acum, să ri­ TIRANA. — Cu prilejul ce­ efectuată in R.D. Germană la neze.
putea fi cu adevărat liber. ne ele însele de destinele nară, declanşată la 15 au­ dic paharul în sănătatea BONN. — Partidul Comu­ lei de-a 30-a aniversări a Ar­ invitaţia ministrului învăţă-
In acelaşi timp, însă este ne­ lor. Apare tot mai evident, gust 1963, se găseşte astăzi nist German intenţionează să matei Populare a R.P. Alba­ mintului public, Margot Ho- MOSCOVA. — Agenţia j
cesar ca popoarele din aceste în condiţiile de azi, că solu­ in faza revoluţiei naţional- dumneavoastră, tovarăşe pre­ participe la toate alegerile nia, la Tirana a avut loc o necker. S-a procedat la un TASS anunţă că la invitaţia i
şedinte :
democrate şi populare, care
ţări să-şi unească eforturile, ţionarea durabilă şi echita­ din Landtaguri (parlamentele adunare solemnă, la care au schimb de păreri pe proble­ lui Fidel Castro, prim-secretar j
să colaboreze cît mai strîns bilă a problemelor interna­ urmăreşte să elibereze din în sănătatea mult onoratei landurilor), precum şi la ce­ participat Enver Hodja, prim- me de interes comun privind al C.C. al P.C. din Cuba, \
de
economic
vedere
punct
intre ele, precum şi cu ţionale nu mai poate fi con­ ţara noastră de dominaţia dumneavoastră. soţii ; le comunale, care se vor des­ secretar al C.C. al P.M.A., şi dezvoltarea invăţămintului în prim-ministru al Guvernului ■
statele socialiste, cu celelalte cepută fără participarea acti­ neocolonială şi să pună ba­ în sănătatea tovarăşilor făşura in perioada 1974—1975 alţi conducători de partid şi cele două ţări. revoluţionar al Cubei, Leonid :
state, în condiţiile deplinei e- vă a tuturor ţărilor, indife­ zele construirii unei societăţi români prezenţi la acest di­ — se arată intr-o declaraţie de stat. Brejnev, secretar general al
galităţi în drepturi, ale avan­ rent de mărimea lor. Un rol socialiste. Această fază — neu de gală ; ISLAMABAD. — Adunarea C.C. al P.C.U.S., va face o
tajului reciproc. Considerăm deosebit de important au, noi am înţeles acest lucru — pentru dezvoltarea coope­ dată publicităţii după reuni­ NASSAU. — Arhipelagul Naţională a Pakistanului a a- vizită în Cuba in decembrie !
că este o datorie morală şi după părerea noastră, ţările are nevoie, pentru a trium­ rării dintre ţările noastre ; unea de la Dusseldorf, la Bahamas a devenit, marţi, cel probat luni seara moţiunea 1973 — ianuarie 1974.
o obligaţie a statelor a- mici şi mijlocii, care în ma­ fa, de. mobilizarea maselor pentru prietenia dintre po­
vansate de a acorda un rea lor majoritate şi-au cu­ populare şi progresiste, în poarele român şi congolez !
sprijin mai activ efortu­ cerit de curînd independenţa cadrul unui larg front, con- (Aplauze).
rilor acestor popoare pentru şi luptă pentru dezvoltarea
lichidarea intr-un timp cit lor liberă, pentru a fi cu a-
de
Buletin
15,00
opere;
din
mai scurt a subdezvoltării. devărat stăpîne la ele acasă. ştiri; 15,05 Fişier editorial; 15,15
România se pronunţă pen­ Soluţionarea marilor pro­ Cinema Muzică populară interpretată Anunţ important !
tru soluţionarea pe cale paş­ bleme ale vieţii contempo­ Vizită protocolară la nai şi la ţambal; 15,30 Pie­
se de estradă; 16.00 Radiojur­
nică a tuturor conflictelor şi rane, ale păcii şi progresului D.. v.-.: Ucideţi oaia neagră nal; 16,15 E ţara mea; 16,30
stărilor de încordare, pentru umanităţii cer mai mult ca („Patria"); Vacanţă la Roma Ştiinţa la zi; 16,35 Melodii de I.J.G.C.L. Deva anunţă locuitorii municipiului că
Sile
Deda
Dinicu:
şi
Edmond
(„Arta“); SIMERIA: Misiunea
17,00
radio;
renunţarea la forţă şi la a- oricînd unirea eforturilor tu­ Preşedintele Comitetului nistrul comerţului exterior, sublocotenentului Sipoş („Mu­ 16,50 Publicitate puţin cunoscute în ziua de 12 iulie 1973. alimentarea cu apă a ora­
Simfonii
mai
reşul“); HUNEDOARA:
Cînd
meninţarea cu folosirea for­ turor popoarelor, a forţelor Central al Partidului Congo­ George Macovescu, ministrul legendele mor („Siderurgis- de Christian Cannabich; 17,30
Concert
populară
de
muzică
pentru
iubită
Colier
;
ţei în rezolvarea problemelor antiimperialiste, a tuturor a- lez al Muncii, preşedintele afacerilor externe, Suzana tul“) („Constructorul“); CĂLAN: susţinut de orchestra şi solişti şului va fi insuficientă ca urmare a executării unor
mea
ai
dintre state. Apreciem că tre­ celora care se pronunţă pen­ Republicii Populare Congo, Gâdea. preşedinta Consiliului Prizoniera din Caucaz („11 na“ ansamblului folcloric „Doi­ lucrări de racordare pe conducta Batiz — Deva.
18.00
din
Orele
Capitală;
Naţional al Femeilor, Gheor­
Să
Iunie“);
cumpă­
buie să se acţioneze cu mai tru pace şi colaborare în lu­ şef al statului, comandant răm o TELIUC: de pompieri serii ; 20,00 Zece melodii prefe­ (209)
maşină
Marien N’Gouabi, împreună ghe Stoian, ambasadorul rate; 20.45 Consemnări de Ni­
multă energie pentru rezol­ me. cu tovarăşa Celine N’Gouabi, României la Brazzaville. („Minerul“); GHELAR: Elibera­ colae Barbu; 20.50 Cintă Mia
I-II
(„Minerul“);
seriile
rea,
varea pe cale politică a con­ au făcut, marţi seara, o vizi­ înaltul oaspete a fost în­ PETROŞANI: Ce se intîmplă. Dan; 21,00 Revista şlagărelor;
Tovarăşe preşedinte, doctore ? („7 Noiembrie“): Dra­ 21,25 Moment poetic. Poeme de­
flictului din Orientul Apro­ tă protocolară tovarăşului soţit de tovarăşii Charles goste şi amenzi („Republica“); spre constructori; 21.30 Bijute­
Nicolae Ceauşescu, secretar N’Gouoto, membru al Birou­ LUPENI: O anchetă dificilă rii muzicale; 22,00 Radiojurnal;
piat — pe baza rezoluţiei Cu convingerea că vizita general al Partidului Comu­ lui Politic al C.C. al P.C.M., („Cultural“); E o poveste veche 22,30 Concert de seară; 24.00
Consiliului de Securitate din pe care o faceţi în ţara noas­ nist Român, preşedintele însărcinat cu Departamentul („Muncitoresc“); LONEA: Gen­ Buletin de ştiri; 0.03—5.00 Es­
trada nocturnă.
tlemenii
(„Minerul“);
norocului
1967 — care să ducă la re­ tră va deschide noi posibili­ Consiliului de Stat al Repu­ organizatoric, Justin Lekoun­ FETRILA: Războiul subteran I. R. E. Deva
A-
tragerea trupelor israeliene tăţi pentru dezvoltarea cola­ blicii Socialiste România, şi zou, ministrul industriei mi­ („Muncitoresc“); VULCAN: liber Televiziune
leargă
aleargă
repede,
din teritoriile arabe ocupate, tovarăşei Elena Ceauşescu. („Muncitoresc“); URICANI: Jo­ Centrul de distribuire a
borării multilaterale dintre La întîlnire au participat nelor, însărcinat cu proble­ cul de-a moartea („7 Noiem­
la asigurarea independenţei tovarăşul Ion Gheorghe mele turismului, Anatole brie“); ORAŞTIE: Cupa gloriei
ţările noastre, doresc să to­
şi integrităţii teritoriale a astez în sănătatea dumnea­ Maurer, membru al Comite­ Khondo, secretar general al („Patria“); 19 fete şi un mari­ 9.00 Curs dc limbă engleză. Re­
GEOAGIU-
nar
(„Flacăra“);
capitulare (2) ;
fiecărui stat din această zo­ voastră, a stimatei doamne tului Executiv, al Prezidiu­ Confederaţiei Sindicale Con­ BAl: Săgeata căpitanului Ion; 9,50 Parada sporturilor ; energiei electrice Hunedoara
goleze,
Josephine
Bayonne
al
lui
Permanent
C.C.
I-1I
Directorul,
seriile
HAŢEG:
al
nă, la soluţionarea problemei N'Gouabi; P.C.R., preşedintele Consiliu­ Moutou, preşedinta Uniunii („Popular“); BRAD: Ce se în- 10.00 Telex ;
10.05 Ancheta TV ; „Perseve­
populaţiei palestiniene, în pentru prietenia şi colabo­ lui de Miniştri, şi tovarăşa Revoluţionare a Femeilor Con­ tîmplă, doctore ? („Steaua ro­ renţa alergătorului de ANUNJA
şie“); GURABARZA: Lupul ne­
cursă lungă“ ;
concordanţă cu interesele sa­ rarea dintre Republica Socia­ Elena Maurer, tovarăşii goleze, Eugene Germain gru („Minerul“); ILIA: Cowboy 19.45 Desene animate ;
(„Lumina“).
le naţionale. listă România şi Republica Gheorghe Pană, membru al Mankou, ambasadorul Repu­ 10.55 Film serial : „Oraşul Ne­ Incepind cu data de 15 iulie a.c., ghişeul pentru
gru“. Episodul VI — „O
Comitetului Executiv, al Pre­ blicii Populare Congo la
floare rară“ ;
Desfăşurarea cu succes a Populară Congo, dintre Parti­ zidiului Permanent, secretar Bucureşti, Jacob Okandza, 11.55 La ordinea zilei. Azi, ju­
primei faze a lucrărilor Con­ dul Comunist Român şi al C.C. al P.C.R., Ion Pă- consilier economic la pre­ deţul Caraş-Severin ; plata consumului de energie electrică, din oraşul Hu­
ferinţei general-europene la Partidul Congolez al Mun­ ţan, membru supleant al Co­ şedinţie. 12,10 TV ; Revista literar-artistică
Vizita protocolară a decurs 13.00 Telejurnal ; nedoara, str. Dr. P. Groza, 35, va funcţiona după ur­
nivelul miniştrilor de exter­ cii ; mitetului Executiv al C.C. al PROGRAMUL I: 5.00 Buletin
într-o atmosferă de caldă de ştiri; 5,05 Melodii în zori 17.30 Curs de limbă germană.
ne reprezintă un eveniment pentru pace şi prietenie în­ P.C.R., vicepreşedinte al prietenie. de zi; 5,20 Dragi mi-s cîntecul Recapitulare (1) ; mătorul program :
de însemnătate istorică pen- tre popoare ! (Aplauze). Consiliului de Miniştri, mi- (Agerpres) şi Jocul; 5,40 Jurnal agrar; 5,50 18.00 Telex ;
18.05 Tragerea pronoexpres ;
Muzică uşoară; 6,00—8,08 Radio-
programul dimineţii; 8,08 Mati­ 18.15 Semnificaţii. Democraţia — dimineaţa; zilnic între orele 7,30 - 11,15
neu muzical. Dansuri din ope- socialistă şi eficienţa ac­
r- 8,25 Moment poetic — ţiunii sociale ; — după masă : luni, miercuri şi vineri între orele
S, nler Ferenc; 8,30 La micro­ 18,40 Muzica — emisiune de ac­
fon melodia preferată; 9,00 tualitate muzicală :
Buletin de ştiri; 9,30 Viaţa căr­ 19.00 Timp şi anotimp în agri­
Depunerea unei coroane de flori ţilor; 9,50 Muzică uşoară; 10,00 19,20 1001 de seri ;
cultură ;
de
Buletin
ştiri;
10,05
Solişti
şi formaţii artistice de ama­ 19.30 Telejurnal. Cincinalul îna­
tori; 10,25 Vreau să ştiu; 10,50 inte de termen : 1973 —
Piese de virtuozitate: 11,00 Bu­ an hotărîtor ;
După-amiază, preşedintele împreună cu conducătorul lae Ghenea, adjunct al mi­ După depunerea coroanei letin de ştiri; 11,05 Muzică u- 20.00 Cîntecul săptămînii : „Grî-
uşor din Bărăgan“ ;
Comitetului Central al Parti­ partidului şi statului congo­ nistrului afacerilor externe, de flori, s-a păstrat un mo­ şoară; 11,15 Litera şi spiritul 20.05 Teleobiectiv ;
legii: 11,30 Suita „Holberg“ de
dului Congolez al Muncii, lez s-au aflat persoanele ofi­ membrii misiunii române ata­ ment de reculegere. Solii po­ Grieg; 12,00 Discul zilei — Mar­ 20,25 Telecinemateca : Ciclul
preşedintele Republicii Popu­ ciale care îl însoţesc în vizi­ şate pe lingă înaltul oaspete, porului congolez au vizitat gareta Pîslaru; 12,15 Recital de Zbigniew Cybulskv. „To­
lare Congo, şef al statului, ta întreprinsă in ţara noastră. generali şi ofiţeri superiori. apoi rotonda monumentului. operă Iuri Mazurok; 12.30 Intîl- iul de vînzare“. Cu : Da­
OlbrvschUi,
niei
şi
Bea<a
cu
nire
melodia
populară
comandant Marien N’Gouabi, La solemnitate au participat La sosire, o gardă militară In încheierea ceremoniei a interpretul preferat; 13,00 Ra­ Tyszkovicz :
a depus o coroană de flori tovarăşii Gheorghe Pană, a prezentat onorul. Au fost diojurnal; 13,15 Avanpremieră 22.15 24 de ore. România în
de
lume ;
cotidiană;
la Monumentul eroilor luptei Gheorghe Cioară, Ion Ioniţă, avut loc defilarea gărzii de prînz; 14,00 13,30 Concert săp- 22.45 Stadion — emisiune dc re­
Compozitorul
pentru libertatea poporului intonate imnurile de stat ale onoare. tămînii: Marţian Negrea; 14,40 portaje, anchete, opinii
şi a patriei, pentru socia­ Constantin Stătescu, secreta­ României şi Republicii Popu­ Valsuri vocale şi orchestrale din lumea sportului.
lism. rul Consiliului de Stat, Nico- lare Congo. (Agerpres)
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, ar. 85. Telefoane: 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social-audienţe-scrisori), 12317 (cultură-sport) — Tiparul I. P. Deva.