Page 34 - Drumul_socialismului_1973_07
P. 34
2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 755 ® JOI 12 IULIE 1973
I
DH
Pînă la începerea din plin a
La fiecare beneficiar
secerişului, praşiiele mecanice
La fiecare constructor
şi manuale să fie încheiate
INVESTIŢIILE - în timp optim, la toate culturile I
la parametrii proiectaţi (Urmare din pag. 1) Saveta Brăilă, Anuţa Moi
sescu, Neţuca Mateşoni, ion
tot de atîtea ori manual. De Baba, Jenica Lucaci, Maria
asemenea, cartofii s-au stro Predoni şi alţii.
cartofi
şi
Culturile
de
pit de 4 ori, iar în aceste sfeclă furajeră, fund prăşite
VALEA JIULUI - zile se face a cincea oară grijite şi la cooperativa agri
de cîte trei ori, sînt bine în
Nu
combaterea
dăunătorilor.
au fost neglijate nici cele
lalte culturi prăşitoare. La colă din Rîu de Mori. O mo
porumb, spre exemplu, s-au bilizare mai susţinută este
necesară însă la prăşitul po
ll fin EXAMENE EXIGENTE aplicat trei praşile mecanice rumbului, cultură la care
manuale.
două
şi
Deoarece
ploile abundente au diminuat praşila a doua mecanică şi
manuală mai trebuie efectu
efectul ierbicidului, la cul ată pe 70 de hectare. Ploile
tura de morcovi cooperatorii
n CARE LE TREC CU SUCCES au făcut două praşile. abundente care au căzut nu
trebuie să constituie un mo
Cunoscînd că nivelul pro
ducţiei şi al cîştigului de tiv de tărăgănare a acestei
pinde nemijlocit de modul lucrări hotărîtoare pentru
Tovarăşul Dumitru Stancu, nuă încă — neajunsuri pri fiecare. Maistrul Ilie Catilina, soarta recoltei, ci, mai de
secretarul comitetului de vind aprovizionarea cu anu care conduce lucrările, ne-a I,a I.P.B. Bîrcea, armăturile metalice pentru stâlpii de Înaltă tensiune se realizează cu ajuto cum sînt îngrijite culturile grabă, să fie un semnal de a-
partid pe Grupul de şantiere mite materiale, îndeosebi ci spus : „Angajamentul con rul modernelor maşini de sudat prin puncte. Iată-1 în timpul lucrului pe vrednicul muncitor R. angajate în acord global, co larmă pentru mobilizarea ma
Plutu l
Foto: I. LEHOCZKY
nr. 2 Valea Jiului, din cadrul ment, lipsa unor meseriaşi cu structorilor este ca ambele operatorii şi mecanizatorii sivă a tuturor forţelor la
Trustului de construcţii Deva, bună pregătire profesională, blocuri să fie terminate în s-au preocupat cu răspunde întreţinerea culturilor.
ne-a spus din capul locului: fluctuaţia accentuată a for acest an, deşi termenul lui re de încheierea praşilelor O sarcină de prim ordin
„Nu stăm strălucit cu reali ţei de muncă tinere. „G 1-2“ era prevăzut pentru pînă la începerea secerişului. pentru consiliile populare şi
zările pe primul semestru al in ciuda acestor greutăţi şi trimestrul IV-1973, iar al lui Mecanizatorii Moise Bojin, conducerile unităţilor agrico
anului, deşi nu aş putea spu lipsuri, constructorii ' din Va „G 1-1” pentru trimestrul fJi XpfiTg Un nnivsnnîBil ¡Ann lonaş Opric, Ion Iosivoni şi le este iniţierea de măsuri
ne că nu s-a muncit mult şi lea Jiului muncesc cri multă 1-1974. VBŞII Dun 8 Q6 ia ecmpafui „(oan Cornel Niculeseu şi-au dove energice pentru a asigura în
chiar bine. Este adevărat că dăruire şi abnegaţie, înscriu La „G 1-1" am stat de vor dit hărnicia şi priceperea în cheierea praşilelor mecanice
planul fizic la construcţia de în cronica întrecerii socialiste bă cu Gheorghe Neagoe, şe operativitatea cu care au e- şi manuale pe toate suprafe
locuinţe l-am realizat inte frumoase realizări. Şantierul ful unei echipe de dulgheri, fectuat praşiiele. precum şi ţele pînă la începerea din
gral, fără să Înregistrăm re nr. 1 Petroşani, de exemplu, unul dintre cei mai buni me Corvin“ al pio nierilor hunedoreni ! în calitatea lucrărilor. Dintre plin a secerişului. Finalizarea
cooperatori printre cei care
clamaţii la capitolul „calita care are concentrate lucrări seriaşi în cofraje glisante din s-au situat în fruntea acţiuni- acestui deziderat prezintă
te“. Cele 342 de apartamente, în cartierul Aeroport, a reali Valea Jiului — după aprecie for la întreţinerea culturilor, maximă importanţă, menţine
dintre care 222 sînt construi zat de la începutul anului rile maistrului Ilie Catilina. „Acum ne aflăm în Ceahlău — ne scrie Trecînd prin Stejaru, la Tarcău, ne-am rea terenurilor curate de bu
te din panouri mari prefabri 68 la sută din planul anual, „Ieri (10 iulie — n.n.) am dat pioniera Mărioara Olteanu, secundul e- intîlnit cu vestitul rapsod Andrei Cojo s-au detaşat Fibia Moisescu, ruieni influenţînd hotărîtor
cate, le-am predat la termen, fiind hotărît ca în cinstea jos cofragul şi de azi am în chipajului „loan Corvin" de la Şcoala carii, care ne-a povestit istoria şi legen Lenuţa Bojin, Ilona Angheloni, nivelul producţiei la hectar.
unele chiar Înainte de ter „Zilei constructorului“ şi a ceput turnarea planşeelor — generală nr. 9 din Hunedoara — şi pînă dele locurilor. Foarte frumos a fost la
men, cum a fost blocul H zilei de 23 August să-şi spo ne-a spus Gheorghe Neagoe aici am parcurs un drum foarte intere Bicaz, unde ne-am plimbat cu vaporaşul 1
3-2, cu 60 de apartamente, rească succesele. —, apoi vom monta lemnăria sant. şi am vizitat salba de hidrocentrale de
din cartierul Aeroport — Pe — Coordonez lucrările la (uşi, ferestere etc.). Avem bă Din Piatra Neamţ, punctul de plecare pe Bistriţa".
troşani. De asemenea, am blocurile D 2-2 şi E 2-2, cu ieţi harnici în echipă — Du al expediţiei, am parcurs un traseu ce
predat in termen, sau In de- cîte 60 apartamente, şi S 1-1, mitru Trucan, Ion Popescu, a cuprins localităţile Pingaraţi, Stejarii, De la Ceahlău, echipajul „loan Corvin"
vans, o serie de construcţii cu 30 apartamente, din carti Ion David, Ion Croitorii, Ion 7'arcău, Buhalniţa şi Hangu. In toate a- mai are de străbătut un drum lung ce
social-culturale şi industriale, erul Aeroport — ne-a spus Ebincă — şi vrem să termi ceste locuri am vizitat cele mai impor trece prin localităţile Pipirig, Agapia,
Intre care aş aminti: cantina maistrul Constantin Mihăies- năm lucrările înainte de ter tante obiective istorice şi social-economi- Văralec, Humuleşti şi Tg. Neamţ, con ţ Preferinţe ? ne de urmat pentru toţi coo
cu 216 locuri a E.M. Lupeni cu. Treaba merge bine, avem menul prevăzut, încît blocul ce. De pildă, la Piatra Neamţ am vizitat form traseului stabilit pentru a cincea peratorii.
— din cartierul „Vlscoza" —, materiale, avem oameni buni, să poată fi predat înainte de Turnul lui Ştefan, casa memorială Ca- ediţie a expediţiilor „Cutezătorii". între | In spatele gării C.F.R. Si-
cantina şi spălătoria de la cu experienţă, care-şi fac cu 1 septembrie“. listrat Hogaş şi am rămas impresionaţi de prinzătorii pionieri hunedoreni, fără îndo Biscuiţi nu avem...
Liceul industrial Petroşani, cinste datoria. Aşa sînt: şe Toţi constructorii sînt însă frumuseţea noilor construcţii ale oraşu ială (după cum reiese din optimismul ) meria, unde opresc autobu-
se află In aşteptarea recepţiei fii de echipă Dumitru Posto- conştienţi de importanţa sar lui. Pe tot parcursul expediţiei, ne-au scrisorii), vor încheia cu bine această ţ zele I.T.A., funcţionează un
podul rulant de la F.S.H. lache şi Dumitru Roşu — la cinilor pe care le au, hotă- întimpinat frumuseţile plaiurilor moldove temerară expediţie. Pledează în favoarea 1 fel de agenţie, care elibe- — Sîntem turişti. Ce ne
rează
bilete
călătorie,
de
Vulcan, In aceste zile vom zidari, Ion Tobă — tîmplari, rîţi. să înlăture neajunsurile, neşti. La Pingaraţi am poposit la frumoa reuşitei două argumente convingătoare ’ ţ Călătorii îşi aduc aminte că puteţi oferi pentru mîncore ?
— Nişte conserve de peş
termina lucrările de construc Gheorghe Beţivu şi Dumitru să recupereze rămînerile în sa mănăstire precum şi la Staţiunea „Ste din palmaresul echipajului: în ediţia a ţ o bună perioadă de timp te şi carne, Avem şi băuturi.
ţie la atelierul de ttmplărîo Negoiţă — mozaicari, Severi- urmă, să se încadreze rigu jarul", de cercetări geologice, biologice şi treia au străbătut cărările Apusenilor pe ghişeul pentru bilete a fost Cam atîta am acum, se
de la Livezeni — al F.I.L. că Olărea — izolatori. ros în termenele de execuţie. geografice. Totodată am cules folclor lo urmele lui Horia, Cloşca, Crişan şi Avram ) închis „pe caz de boală“, „scuza" gestionarul de la ,
Petroşani —, slnt în devans Am intrat la „D 2-2". Du Deosebit de important este cal, obiecte de artă populară necesare Iancu, iar în ediţia a patra, cărările Se- i oamenii plătind costul trans- magazinul din Costeşti ai j
faţă de grafice lucrările la mitru Postolache, împreună însă ca şi beneficiarii de in întocmirii monografiei comunei. 1 portului direct în autobuze, cooperaţiei de consum.
spălătoria-boiangeria din Li cu alţi trei Postolache — Ion vestiţii să-i sprijine efectiv menicului. I fără ca prin aceasta să se...
vezeni, precum şi finisajele I şi Nicolae (fraţi) şi Ion II pe constructori, în măsura ţ răstoarne pămîntul ! Nu pu- — Biscuiţi nu aveţi ?
la hotelul turistic de la „Va (văr), cu ceilalţi 12 membri posibilităţilor, iar cei care V i nem în discuţie utilitatea in- — Nu.
lea de Peşti" şi de la noul ai echipei, lucrau de zor la răspund de întocmirea docu 1 certă a ghişeului respectiv, Intr-adevăr, aceasta era si
bloc turn, cu 66 de aparta finisaje. mentaţiilor şi deschiderea fi ţ ci atitudinea de neînţeles a tuaţia. Gestionarul ne spu
mente. din cartierul „VTsco- La cîţiva metri de blocurile nanţărilor să se achite în mod Concursul de admitere in invăţămîntul superior • „personalului de bord” de nea că din sortimentele de
za"-Lupeni amintite se înalţă două „tur conştiincios de sarcini. ţ pe unele autobuze, care produse alimentare solicitate
Aceste rezultate nu au însă nuri", cu cîte 11 nivele şi 63 E practică jocul... preferinţelor: (biscuiţi, napolitane, rahat,
darul să mulţumească pe de de apartamente, confort I, DUMITRU GHEONEA , unora le vinde bilete în au- gemuri, compoturi etc.), cu l
plin, după cum remarca in Sute de tineri bat la I tobuz, iar pe alţii îi îndru- nota de comandă nr. 1026
terlocutorul. Şantierul se con ţ mă la ghişeu ! Aşa s-a în- din 28 iunie a.c., nu s-a a-
fruntă cu o serie de lipsuri şi i tîmplat, recent, cu un bătrîn dus la magazin nici unul. ţ
greutăţi, care au cauzat rea J care dorea să meargă cu Cum notele de comandă se i
lizarea planului valoric pe poarta vieţii universitare \ autobuzul 31-HD-1468 (tra- fac la două săptămîni, se i
prima jumătate a anului doar 1 seul Deva — Jeledinţi). Ta- desprinde limpede cum sînt ţ
în proporţie de 48 la sută din / xatoarea Doina Doagă, deşi satisfăcute cerinţele consu- 1
. planul anual şi doar de 95,4 ■ ţ a eliberat bilete şi în auto- matorilor prin unele magazi- ’
la,,sută din planul aferent pri In aceşte zile, la' fel ca şi tare eveniment. Accesul şi -ţii lor din aceste zile. Ie l buz, iar timpul era scurt, l-a ne săteşti, aflate pe trasee \
mului semestru al acestui "ân. în alte cetitre universitare ale deplasarea în institut sînt su şind din săli li se risipeau şi , trimis pe bătrîn să-şi cumpe- turistice. ^
Deoarece anul trecut nu au ţării, la Institutul de mine puse în aceste zile unui re emoţiile inerente acestui e- 1 re bilet de la casă. Auto-
fost întocmite la timp o se din Petroşani şi la Institutul gim sever: liniştea din săli veniment; cu toţii vizează la \ buzul a plecat fără un călă- După numărătoare
rie de documentaţii şi nu de subingineri din Hunedoa şi amfiteatre este deplină: viaţa studenţească şi la pre ( tor. „Joaca“ aceasta nu tre-
s-au deschis finanţările pen ra sute de tineri se află în candidaţii au nevoie de liniş gătirea lor viitoare. 1 buie să ţină mult ! Cu prilejul reviziei de fond !
tru unele lucrări, nu s-a pu tr-o perioadă de emoţie şi te pentru rezolvarea temelor. Dezvoltarea industrială a efectuate la C.A.P. Zam, la '
tut crea frontul de lucru ne maximă concentrare: a înce Marţi şi miercuri au avut Hunedoarei, cerinţele de ca Unde este nevoie, ei efectivul de ovine s-a găsit ţ
cesar pentru primul semestru put concursul de admitere în loc probele scrise la mate dre superioare pentru marele o lipsă de 10 miei. Cum au i
din 1973, astfel că eşalonarea invăţămîntul superior ! Mo matică şi fizică. „Candidaţii combinat siderurgic şi alte sînt prezenţi „dispărut“ este o enigmă. )
sarcinilor de plan pe trimes mentul selecţiei universitare noştri — ne spune tovarăşul asemenea întreprinderi dm Fiind evidentă paguba în ţ
tre a avut de suferit. Un are loc după un eveniment cu prof. dr. ing. Ilie Constanti- ţară au făcut ca la Institutul Nu se poate spune că dauna avutului obştesc, s-a l
singur exemplu : din planul largi şi profunde semnificaţii nescu, prorectorul Institutului de subingineri din Hunedoa fermei legumicole a C.A.P. dispus recuperarea prejudi- |
anual de 1311 apartamente, pentru viaţa şi progresul şco de mine — sînt absolvenţi ai ra, 265 de candidaţi să fie Deva îi prisoseşte forţa de ciului. Astfel, turma a fost \
în primele 6 luni s-a prevă lii româneşti : Hotărîrea Ple liceelor teoretice şi industria prezenţi la examenul de ad muncă. Ba, dimpotrivă. Sînt reîntregită cu 10 miei din E
zut realizarea doar a 342, adi narei C.C al P.C.R. din 18-19 le, precum şi tineri care au mitere în institut, vizînd o- totuşi unii oameni de o hăr efectivul de ovine proprieta- F
că abia un sfert, deşi condi iunie 1973 cu privire la dez lucrat o perioadă de timp în cuparea celor 170 de locuri. nicie exemplară, care sînt te a îngrijitorului I. Cioro- l
ţiile climatice nu au fost vi producţie, muiţi chiar în in „După prima zi — ne spune ţ totdeauna prezenţi acolo un garu, care s-a făcut vinovat 1
trege în acest an nici în Va voltarea şi perfecţionarea în- dustria extractivă şi au, deci, lectorul univ. loan Sîrbu — de este nevoie să fie efec de lipsa amintită. Este un 1
lea Jiului. Există însă certi văţămîntului. o bază de cunoştinţe practice. s-au evidenţiat printr-o bună tuate lucrări urgente. Aşa se caz care îndeamnă la reflec- ţ
tudinea şi hotărîrea unanimă De la Petroşani aflăm cîte- Sînt tineri din Valea Jiului, pregătire absolvenţii liceelor explică faptul că producţia ţii, la o bună pază şi res- i
că planul anual de locuinţe va amănunte tipice unui a- care continuă tradiţia mine industriale şi cei de ia cursu are asigurate temelii traini ponsabiiitate sporită faţă de >
va fi realizat integral şi chiar rească a acestor locuri — rile serale ale liceelor teo ce. In dialogul despre hăr avuţia obştească. \
devansat. Această stare de r dar la o distanţă calitativ su retice. Cei mai mulţi candi nicie, secretarul comitetului
fapt — neîntocmirea docu perioară — exprimînd con daţi provin din localităţi hu- i de partid şi şeful fermei le- Claxonînd în ploaie \
mentaţiilor şi nedeschiderea O contribuţie centrat, simbolic, însuşi - pro nedorene: Simeria, Călan, ’ gumicole au ţinut să eviden
la timp a finanţării unor lu gresul învăţămîntului româ Hunedoara şi din zona Poia ţieze pe cooperatorii Rozalia Deşi în municipiul Deva \
crări, precum şi întîrzierea nesc" na Ruscăi. Se observă vădit Angliei, Valeria Jula, Lina claxonatul este interzis, to- E
exproprierii unor terenuri — Şeful echipei de montorl panouri prefabricate, Ktspal Zol de valoare tendinţa tinerilor de a se în Lucaci, Kiss Veronica, Mar- tuşi, în ziua de 5 iulie 1973, !
se menţine, anunţînd în con tán, Împreună cu maistrul constructor Francisc Filipescu, con In acest an, o particularita ton Tocaci, Loghin Dănilă şi
sultă planul de montare a panourilor la parterul noului bloc te a concursului de admitere drepta spre siderurgia hune- autoturismul 1-HD-1453 sco- i
tinuare greutăţi în activitatea de locuinţe, cu 4 etaje, din cartierul Corocşti-Vulcan, care se a viitorilor faţă de anul trecut este fap doreană". Este o mare deose alţii. Să scrieţi neapărat şi tea sunete stridente intre ţ
extinde continuu. Foto: ION LICIU ţ despre pensionarul Vichente
constructorilor. De asemenea, tul că în urma recentei Hotă- bire — remarcă asist. ing. blocurile M 2 şi M 3 din caiv i
s-au întimpinat — şi conti muncitori rîri a Plenarei C.C. al P.C.R., Gheorghe Baboiu, după exa Lugojan — remarcau inter tierui „Gojdu“. Era amiază '
locutorii. Să ştiţi că el (la 68
s-a mărit cifra de şcolarizare menul scris ia matematică — de ani) se simte „bolnav" şi ploua cu găleata. Dar, ni- ţ
la invăţămîntul seral. Pe lin între pregătirea absolvenţilor dacă stă într-o zi acasă. In mic nu îl poate scuza pe -t
In perioada 23 iunie — gă alte avantaje aceasta va de la liceele industriale şi cei cei 4 ani, de cind a venit omul de la volanul acestei ;
| Rămînerile în urmă Fonduri Fixe puse in funcţiune 7 iulie a.c., organizaţi în crea posibilităţi mai mari pen care au absolvit liceul teore la C.A.P., pot fi numărate tea zecilor de locatari. Cei 1
maşini, care conturba liniş- ţ
tic, secţia umană, şi care s-au
detaşamente şi brigăzi de
| trebuie recuperate muncă voluntar-patriotică, tru oamenii muncii de a-şi prezentat la acest examen“. pe deqete zilele cînd nu a care vor lua măsurile de ri- 1
lucrat la fermă.
perfecţiona pregătirea profe
peste 500 de elevi ai Gru sională. Candidaţii Nicolae Crăciu- Cu aceşti oameni inimoşi goare trebuie să ţină cont '
pului şcolar metalurgic nescu din Alexandria şi loan că în locul acela, asemenea i
Bilanţul activităţii de investiţii pc pri- Tinerii care ieşeau din să şi harnici ferma se mîndreş-
Hunedoara, sub conduce
; mul semestru al anului nu anunţă cifre în- In fer men... rea cadrelor lor didactice lile de examen (repede în Iovan din Brad au terminat te, ei oferind exemple dem „gesturi" se cam repetă ! ^
I tru totul mulţumitoare: 48,2 la sută realizat şi a specialiştilor din uni liceul la secţia reală şi după t.
i Ia total investiţii şi numai 47,7 la sută la ES I.A.S. Simeria şi-a realizat, în primele tăţile beneficiare, au efec conjuraţi de părinţi sau prie cum afirmau la terminarea
! lucrările de construcţli-montaj. Timpul de fi luni, 152,5 la sută din planul punerilor în tuat lucrări de construcţii teni) sînt veniţi din Baia Ma lucrării scrise de matematică
; lucru nu le-a fost prea potrivnic constructo- funcţiune. Procentul bun se cere menţinut şi întreţineri la 6 puncte re, Tirgovişte, Valea Jiului, speră că au făcut lucrări bu
j rilor. odată cu intensificarea lucrărilor la noua de lucru din municipiul Rovinari, Motru sau Cluj, din Perforatoare silenţioase
I Rezultate nesatisfăcătoare în domeniul in- cultură de hamei. Hunedoara şi Deva. Mun întreaga ţară. Adunaţi în ne. „Subiectele au fost la ni
I vestiţiilor pe primele 6 luni ale anului s-au*' cind cu interes, brigăzile velul pregătirii noastre şi fi In vederea combaterii tru protecţia muncii, în co
| înregistrat la Grupul şcolar al C.S. Hune- dc la Baza floricolă Hăşdat, grupuri, comentau cu aprin gurau în programa şcolară“. zgomotului şi a vibraţiilor laborare cu uzina sibiană
j doara, la noua capacitate de producţie de ...şi în c®nfrafump Baza de agrement de la dere problemele şi soluţiile Concursul de admitere în care se produc în subteran, „Independenţa", a realizat
! la cocseria I.V. Călan, la E.M. Ţebea, „Vîs- Chizid şi Valea Seacă, din date — evenimentul admite institutele hunedorene de 5n- de curînd, au fost experi prototipurile a două perfo
j coza" Lupeni, I.M.M.R. Sinieria, I.T.A. Deva, Hunedoara, cit şi cele de rii eclipsînd toate celelalte mentate perforatoare silenţi ratoare uşoare „P-58 S“ şi
| Direcţia judeţeană de drumuri şt poduri S Realizări la I.A.S. Mintia: 86,7 la sută pe şantierul fabricii de văţămînt superior continuă oase de marcă românească.
i Deva, Institutul judeţean de proiectare De- din planul perioadei! (Ne-arft cam obişnuit mătase din Deva, au dat probleme şi aspecte ale vle- la cea mai înaltă tensiune ! Institutul de cercetări pen „P-60 S", care produc • zgo
j va, tronsonul de electrificare Filiaşi—Min- cu promisiunile beneficiarului!). lucrări de calitate, contri mote şi vibraţii reduse.
| tia. S S.M.A. Baia de Criş are realizat doar buind la dezvoltarea şi
: Se impune din partea tuturor constructo- 46,4 la sută din plan fiindcă... un buldoze conturarea acestor obiec
I rilor şi a unităţilor beneficiare de investiţii rist nu se prea ţine de treabă. (Pe scama tive.
i să depună eforturi susţinute, să colaboreze lui s-a discutat pînă şi într-o şedinţă de co Valoarea totală a lucră Jiul a început pregătirea..,
j mai mult pentru recuperarea restanţelor, mandament). Conducerea S.M.A. şi-a propus rilor efectuate de harnicii
! pentru punerea în funcţiune ia timp a noi- să-l critice. Că restanţele din vina ei...
j lor obiective prevăzute în acest an hotărîtor n Haţeg. Fabrica dc nutreţuri combinate. viitori muncitori se cifrea
1 pentru îndeplinirea cincinalului înainte de Realizări ? Cam 80 la sută. Vacile ce vor ză la peste 80 000 lei. campaniei de toamnă
i termen. mînca la iarnă ?
Cele' 18 divizionare „A", ţin două campionate. Sau — De ce a fost aşa ? — Dintre jucători, cine a
care, în august, vor lua star poate patru. — Din pricina returului plecat ?
tul competiţional al celui — Care a fost anul cel mai slab, cauzat la rîndul lui de — Szabados — la armată,
de-al 56-lea campionat al rodnic de cînd activaţi la automulţumirea după înche Onuţan s-a reîntors la Tg.
României, şi-au început pre Jiul ? ierea turului, de supraapre Mureş, de unde venise la
ADUNĂRILE 6ENERALE ALE OAMENILOR MUNCII gătirile. Echipierii Jiului Pe — Campionatul 1967—1968, Jiul numai pentru un an.
troşani s-au reîntilnit la cînd Jiul a ocupat locul 6 în cierea valorilor echipei, de
(Urmare din pag. 1) se va insista în principal pe: a mijloacelor de transpoi-t, zaţiilor de masă şi alte ca primul antrenament marţi, clasament, iar eu am fost se neîncadrarea perfectă în an — Prezenţe moi ?
îmbunătăţirea ritmicităţii e- reducerea substanţială a con dre cu munci de răspundere 10 iulie. N-am scăpat prile lecţionat în echipa olimpică grenajul formaţiei şi în dis- — Deocamdată doar Gra-
şi neajunsurilor ce persistă xecuţiei lucrărilor, asigura sumului de carburanţi şi lu- care să sprijine pregătirea jul pentru o scurtă discuţie ma de la Progresul Bucu
încă în aprovizionarea locu rea studiilor tehnico-econo- brifianţi, extinderea mecani din timp a adunărilor gene cu veteranul formaţiei — in reşti.
rilor de muncă, plasarea şi mice, proiectelor de execuţie, zării operaţiilor de încărcare rale şi să soluţioneze proble ginerul Petre Libardi —, ju Jiul Petroşani, reprezen
folosirea eficientă a efecti eliberarea amplasamentelor şi descărcare etc. Aspectele me de care depinde realiza cătorul cel mai complot şi tanta minerilor ţării în pri
velor, folosirea integrală a şi contractarea utilajelor; esenţiale ale muncii trebuie rea şi depăşirea planului pjc mai statornic al echipei din 10 „pase“ cu Petre Libardi mul eşalon al'fotbalului ro
celor 6 ore de lucru în sub respectarea termenelor de dezbătute pe larg şi în uni 1973, precum şi pregătirea Petroşani, care a cunoscut mânesc, care nu şi-a mulţu
teran etc. La Centrala minie punere în funcţiune la toate tăţile de comerţ, alimentaţie condiţiilor necesare realiză aici consacrarea ca sportiv, mit deplin suporterii în cam
ră Deva trebuie să se stabil obiectivele; aplicarea de so publică, turism şi prestatoa rii planului pe 1974. împlinirea profesională şi so pionatul 1972—1973, se află
lească măsuri organizatorice luţii constructive şi tehnolo re de servicii. întreaga desfăşurare a a- cială. şi în lotul < naţional al ţării. ciplina de joc a unor echi în faţa unui. nou sezon com
şi tehnice care să conducă gii de execuţie perfecţionate, Pentru buna desfăşurare a dunărilor generale trebuie să — Aşadar, aţi încheiat în Atunci, un cronicar sportiv pieri mai tiheri. petiţional, mai lung şi mai
la recuperarea restanţelor la organizarea mai liună a mun adunărilor generale ale oa constituie o puternică mani- că un campionat la Jiul Pe scria despre „dansatorii fre — Cîţi antrenori „aţi dificil decît precedentul.
cupru şi zinc în cursul tri cii, extinderea ' programului menilor muncii, comitetele festare\ a ho-tărîrii colective troşani. Al cîtelea ? netici" din înaintarea Jiului schimbat" la Jiul în cei 9 Deocamdată, echipa a înce
mestrului III al acestui an. de lucru ,în trei schimburi, municipale şi orăşeneşti de lor din judeţul nostru de a Petroşani. Frumoase amin ani ? put antrenamentele fără an
In sectoarele forestier şi a acordului global, întărirea partid, împreună cu condu îndeplini cincinalul înainte — Al 9-lea. In august plec tiri... — Opt... Urmează al nouă trenor, fără întărituri prin
materialelor de construcţii, ordinii şi disciplinei pe şan cerile întreprinderilor şi uni de termen, de a traduce e- pe-al 10-lea. — Cum apreciaţi campio lea... „părţile esenţiale", pe unde
este necesâră o abordare tiere, înlătura’rea risipei. tăţilor economice şi consilii xemplar în viaţă sarcini — Adică, Libardi infirmă natul recent încheiat şi locul — Aţi început antrenamen se simte o nevoie acută. Cei
responsabilă a problemelor In unităţile de transpor le locale ale sindicatelor vor le de mare răspundere ce ştirile că ar abandona acti 10, ocupat în clasament ? tele fără antrenor. Unde-i ce se ocupă de soarta fotba
. specifice, stabilirea de măsuri turi şi telecomunicaţii, se Va întocmi graficele privind pro ne revin din programul vitatea de jucător în favoa — Nesatisfăcătoare: sub Ştefan Coidum ? lului de Ia C.S. Jiul, au cu-
care să conducă la buna des avea în vedere utilizarea ju gramarea- acestor adunări şi partidului, de înflorire mul rea celei de antrenor ? nivelul valorii generale a — A plecat... vîntul...
făşurare a producţiei. dicioasă a capacităţilor, eli vor repartiza membrii orga tilaterală a României socia — Da, voi mai juca în e- echipei şi a potenţialului ei — Cine va veni în loc ?
La şantierele de construcţii minarea folosirii neraţionale nelor de partid, ai organi liste. chipă, mai pot juca. Cel pu de joc. — Nu ştiu nimic.
GH. DINU