Page 36 - Drumul_socialismului_1973_07
P. 36
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5755 • JOI 12 IULIE 1973
muMumi in imn iwwn ii
CAPITALA A TOVARĂŞILOR BREVIAR INTERNAŢIONAL telegrame » note * informaţii j
Lucrările celei de-a 55-a sesiuni a
t
Consiliului Economic si Social al O.N.U.
GENEVA 11 — Corespon Cu toate acestea — conti pune o mobilizare sporită a te între anii 1961 şi 1965 şi
(Urmare din pag. 1) ral al Centralei industriei In care regăsim căldura cu Marien N'Gouabi, tovarăşilor dentul Agerpres, Corneliu nuă raportul — „un mare resurselor umane, financiare cu 60 la sută mai mare faţă
confecţiilor — Bucureşti, Io- care colectivul fabricii i-a In- Charles N'Gouo,to, membru al Vlad, transmite: Cea de-a număr de probleme esenţiale şi materiale ale ţărilor în de creditele din 1966—1970.
sif Steinbach, evocă, în faţa tîmpinat pe oaspeţi. Biroului Politic al C.C. al 55-a sesiune a Consiliului ale dezvoltării au rămas ne curs de dezvoltare, de al că In acest context raportul
In secţia de montaj, acolo unei machete, momentele In final, se vizitează expo P.C.M., Anatole Khondo, se Economic şi Social al O.N.U. soluţionate şi, în unele ra ror efort propriu depinde, în menţionează faptul că „In
unde prind contur definitiv mai importante din viaţa în ziţia fabricii, unde sînt în cretar general al Confedera (ECOSOC) acordă o importan muri, evenimentele survenite primul rînd, emanciparea lor cursul ultimilor ani România-
diferitele tipuri de maşini, pre treprinderii, drumul ascen mănuncheate cele mai noi ţiei Sindicale Congoleze, Eu ţă deosebită examinării re în anii ’60 n-au făcut decît economică şi socială. In ace a dezvoltat într-o măsură
şedintele Marien N’Gouabi dent parcurs, în anii socia creaţii de confecţii şi tricota gene Germain Mankou, am zultatelor înregistrate în do să le accentueze”. Intre difi laşi timp, „este necesar ca considerabilă schimburile sa
este invitat să urce în ca lismului, pînă la moderna u- je, după care se asistă la pre basadorul Republicii Populare meniul înfăptuirii obiective cultăţile cu care sînt con statele dezvoltate să adopte, le cu ţările în curs de dez
bina de comandă a unei lo nitate de azi a industriei zentarea unei colecţii de mo Congo la Bucureşti, celorlalţi lor celui de-al doilea Dece fruntate ţările în curs d& în sprijinul acestor ţări, o voltare".
comotive LDH, gata de a ple noastre uşoare, cu linii teh dele — rod al căutărilor cre oaspeţi, insoţindu-i apoi în niu al Naţiunilor Unite pen dezvoltare, documentul citea politică economică şi comer Raportul secretarului gene
ca in prima ei cursă. înal nologice semiautomatizate şi atoare, al’ strădaniei colecti unele din cele 62 de săli un tru dezvoltare. Principalul ză nefolosirea optimă a for cială şi o politică de asisten ral al O.N.U. relevă rezulta
tul oaspete dă o deosebită automatizate, concepute de vului de a aduce un plus de de sînt prezentate peste document consacrat acestei ţei de muncă, situaţia din a- ţă mai favorabilă“. tele pozitive obţinute în do
apreciere caracteristicilor teh specialiştii întreprinderii. Con farmec ţinutei noastre cotidi 50 000 de piese de o nease teme aflat în atenţia sesiunii, gricultură (a cărei producţie Raportul subliniază că „în meniul cooperării industriale
nice ale locomotivei, se inte ducătorul centralei relevă gri ene. muită însemnătate ştiinţifică, raportul secretarului general a crescut, în medie, pe an, în primii doi ani ai Deceniului între ţările socialiste din
resează de posibilităţile de ja permanentă manifestată de ...Vizita la fabrica de con vestigii preţioase ale trecutu al O.N.U. asupra aplicării perioada respectivă, cu nu dezvoltării, ţările socialiste Europa şi Asia şi ţările în
export ale uzinei în acest tovarăşul Nicolae Ceauşescu fecţii şi tricotaje a luat sfîr- lui patriei, mărturii vii ale strategiei internaţionale a mai 2,7 la sută), sporirea da din Europa şi Asia şi-au a-
domeniu. Gazdele informează faţă de întreprindere, eviden şit. Domneşte aceeaşi atmos civilizaţiei şi culturii strămo dezvoltării, apreciază că „în sumat, faţă de ţările în curs curs de dezvoltare, care „de
că întreprinderea dispune de ţiind însemnătatea deosebită feră însufleţită, entuziastă. şilor noştri. ansamblu, ţările în curs de toriei externe a acestor ţări de dezvoltare, noi angaja vine cu repeziciune o formă
capacitatea de a satisface ce a vizitelor şi indicaţiilor se Tovarăşul Nicolae Ceauşescu Oaspeţii vizitează, de ase dezvoltare au abordat al doi (cu circa 12 la sută), deficitul mente în materie de ajutor importantă a ajutorului de
rinţele ţărilor africane, între cretarului general al partidu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, menea, sala tezaurului, unde lea Deceniu al dezvoltării în balanţei comerciale etc. economic", suma medie anu dezvoltare“, stimulînd diversi
care şi Republica Populară lui pentru perfecţionarea, spo tovarăşul Marien N’Gouabi şi sînt depozitate peste 5 000 de tr-o situaţie mai favorabilă Pentru atingerea obiective ală a noilor credite acordate ficarea producţiei şi a ex
Congo. rirea şi diversificarea produc tovarăşa Celine N’Gouabi răs obiecte de o inestimabilă va decît se aflau în pragul pri lor Deceniului dezvoltării — fiind de peste două ori mai porturilor ţărilor în curs de
Luîndu-şi rămas bun, pre ţiei de bunuri, în raport cu pund cu cordialitate gesturi loare, reprezentînd momente mului Deceniu". apreciază raportul — se im- mare decît creditele furniza- dezvoltare.
şedintele Marien N'Gouabi a cerinţele populaţiei, pentru lor pline de simpatie ale principale ale istoriei poporu
adresat calde mulţumiri co continua îmbunătăţire a con mulţimii. lui român, ale culturii şi ar
lectivului întreprinderii pen diţiilor de muncă şi trai ale Aici,- ca şi în cartierul Ti tei sale
tru primirea făcută şi a no colectivului. Este reafirmată tan sau la uzinele „23 August" Urmează un vast panora geria. In cursul acestei întîl- După tentativa de lovitură
tat apoi în Cartea de onoare hotărîrea celor de aici de a am asistat la o vibrantă ma mic al celor mai semnificai.- niri au fost abordate, printre
a uzinelor : „Transmit, în nu realiza cincinalul în numai nifestare de ataşament şl ve momente din lupta popo altele, probleme ale situaţiei
mele tuturor muncitorilor patru ani, arătîndu-se că în dragoste faţă de conducătorul rului român pentru apărarea Cadran din Orientul Apropiat, pre
congolezi, vii felicitări şi u- acest scop s-a alcătuit un cu partidului şi statului nostru, fiinţei sale naţionale, pentru cum şi aspecte referitoare la de stat din Chile
rez prosperitate şi succese de prinzător program do perfec de stimă şi solidaritate mili libertate, unitate şi indepen evoluţia relaţiilor bilaterale,
pline pentru uzină“. ţionare a tehnologiilor şi a tantă faţă de poporul congo denţă. Istoria României con MOSCOVA. — Din împu care, potrivit aprecierii mi
La Fabrica de confecţii şi tehnicii de producţie, de fo temporane, indisolubil legată ternicirea guvernelor U.R.S.S. nistrului algerian, sint bune SANTIAGO DE CHILE 11 regimentului de blindate nr.
tricotaje Bucureşti, ultimul losire intensivă a capacităţi lez, la o adevărată sărbătoa de bătăliile clasei muncitoa şi Franţei, Nikolai Patolicev, puţind deveni excelente. Şe (Agerpres). — Organizaţia 2, care a atacat palatul gu
obiectiv al vizitei, împreună lor şi a spaţiului industrial. re a prieteniei româno-congo- re, a întregului popor, pentru ministrul comerţului exterior ful diplomaţiei algeriene a profascistă „Patrie şi Liberta vernamental „La Monoda“.
leze.
cu tovarăşii Nicolae Ceauşescu Se parcurg, apoi, cîteva eliberare socială şi naţională, al U.R.S.S., şi Valery Gis- avut, de asemenea, o între te“ din Chile a recunoscut Agenţiile de presă infor
şi Marien N'Gouabi au venit sectoare de bază ale între * pentru înaltele 'idealuri ale card d'Estaing, ministrul e- vedere cu primul ministru participarea membrilor săi la mează că faţă de această no
tovarăşele Elena Ceauşescu prinderii, care ilustrează de socialismului, organizate şl conomiei şi finanţelor al Pierre Messmer, consacrată, tentativa de lovitură militară uă provocare a reacţiunii şl
Conducătorul
şi Celine N’Gouabi. opotrivă nivelul tehnic înalt statului congolez, partidului şi conduse de partidul comuniş Franţei, au semnat, marţi, la în principal, — potrivit agen de stat, eşuată, de la 29 iu în urma descoperirii, în ca
comandant
agenţiile
informează
nie
—
La sosire, oaspeţii sînt in- al fabricii, precum şi preo Marien N’Gouabi, a vizitat, tilor, este urmărită cu deo Moscova, un program de co ţiei France Presse — discu Prensa Latina şi Interpress drul unor percheziţii efectu
tîmpinaţi de Ion Crăciun, mi cuparea de a răspunde într-o miercuri după-amiază, Muze sebit interes de înalţii oas laborare in domeniul econo tării problemelor vizînd rela Service. Intr-un comunicat o- ate recent — la membrii or
nistrul industriei uşoare, de măsură tot mai mare cerin ul de Istorie al Republicii peţi a căror ţară a cunoscut, miei şi industriei pe o peri ţiile bilaterale şi unor as ganizaţiei „Patrie şi Libertate“
membrii conducerii întreprin ţelor şi exigenţelor cumpără la rîndul el, un trecut simi oadă de zece ani — men pecte de interes comun din ficial — reluat de ziarul „Ul — a unor depozite de arme
tima Hora" — semnat de
derii şi ai comitetului de di torilor. Socialiste România, prestigios lar de luptă pentru libertate, ţionează agenţia TASS. Se sfera politicii internaţionale. şi muniţii, numeroase orga
recţie. Mai multe muncitoare se a- lăcaş de cultură, o adevărată dreptate şi progres. prevăd, între altele, construi ISLAMABAD. — In cadrul conducătorul organizaţiei pro nizaţii progresiste şi persona
Muncitorii, tehnicienii şi propie de tovarăşul Nicolae carte de aur unde se deapă Şeful statului congolez şi-a rea unor complexe industria alegerilor pentru desemnarea fasciste, Pablo Rodriguez, şi lităţi ale vieţii politice chiliţ-
inginerii fabricii trăiesc cu Ceauşescu şi tovarăşa Elena nă firul istoriei patriei noas exprimat, în încheierea vizi le in U.R.S.S. şi Franţa, membrilor Senatului, încheiate de alţi cinci membri ai con ene au cerut autorităţilor
ducerii aflaţi, actualmente, în
deosebită bucurie reîntîlni- Ceauşescu, de tovarăşul Ma tre, cu momentele sale de res tei, sentimentele sale de res HANOI. — Agenţia VNA marţi, Partidul Poporului din „dezarmarea grupărilor fas
rea cu tovarăşul Nicolae rien N’Gouabi şi tovarăşa Co trişte şi jertfe, dar şi cu îm pect şi apreciere faţă de anunţă că, la invitaţia C.C. Pakistan — de guvernămint exil. se relevă că această ac ciste", denunţînd activitatea
Ceauşescu, adresează căldu line N’Gouabi, oferindu-le cu plinirile şi realizările sale. trecutul României, faţă de al P.M.S.U. şi a guvernului — a ciştigat 29 din cele 45 ţiune sediţioasă a fost pregă lor duşmănoasă îndreptată
roase urări de bun venit dis dragoste florile cu care îşi înaltul oaspete a fost înso gloriosul său prezent, faţă de ungar, o delegaţie de partid de mandate. tită cu minuţiozitate, din împotriva intereselor popo
tinşilor soli ai poporului con împodobiseră în această zi ţit în această vizită de tova perspectivele sale luminoase. şi guvernamentală a R.D. Partidelor de opoziţie le-au timp, şi condusă de un grup rului chilian
gelez prieten. sărbătorească locurile 4« răşii Gheorghe Pană, membru Sintetizînd aceste sentimente, Vietnam, condusă de Fam revenit 11 mandate, dintre de persoane, incluzînd şi li
„Patrie
La Santiago de Chile s-a a-
organizaţiei
şi
derii
La început, directorul gene- muncă. Sînt gesturi simple, al Comitetului Executiv, al comandant Marien N'Gouabi Van Dong, membru al Birou care 7 au fost ocupate de re Libertate“. Intre aceştia se nunţat în mod oficial că şap
Prezidiului Permanent, secre a notat în Cartea de onoare lui Politic al C.C. al Partidu prezentanţii Partidului Liga
tar al C.C. al P.C.R., Constan a muzeului : „Vizitînd acest lui Celor ce Muncesc din Viet Awami, iar restul de 5 man afla şi Patricio Souper On- te ofiţeri participanţi la ten
tin Stătescu, secretarul Con muzeu pe parcursul unei ore, nam, prim-ministru al Guver date au fost cîştigate de in fray,.membru activ al organi tativa de lovitură militară de
stat vor fi judecaţi de către
zaţiei,
şi
colonelului
fratele
Intilnire la C.C. al P.C.R. siliului de Stat, general-loco- am străbătut, de fapt, secole o vizită oficială de prietenie dependenţi. Souper Onfray, comandantul o instanţă militară
nului R.D. Vietnam, va face
tenent Constantin Popa, loc
ţiitor al şefului Marelui Stat ale istoriei României. Muzeul in Republica Populară Unga DELHI. — Guvernul Indiei
Major, Gheorghe Stoian, am constituie o vastă avuţie care a remis guvernului pakistanez
Miercuri după-amiază, to ne, care însoţesc pe coman basadorul României la Bra- merită să o revezi căci nu vei ră, intr-un viitor apropiat. un mesaj în care işi manifes
varăşul Gheorghe Pană, dantul Marien N’Gouabi, pre zzaville. fi obosit vizitînd-o de o sută PARIS. — In cea de a doua tă dorinţa ca întilnirea repre Conferinţa de presă a
membru al Comitetului Exe şedintele Comitetului Central şi chiar de o mie de ori! zi a vizitei sale oficiale in zentanţilor oficiali ai celor
cutiv, al Prezidiului Perma al Partidului Congolez al Prof. dr. Florian Georges- Mulţumim responsabililor a- Franţa, Abdelaziz Bouteflika, două ţări să aibă loc la 24
nent, secretar al Comitetului Muncii, preşedintele Republi cu, directorul muzeului, urea cestui meritoriu muzeu şi-t ministrul afacerilor externe al iulie, la Delhi, precizează un ministrului muncii
bun venit
Central al Partidului Comu cii Populare Congo, şef al ză un călduros partidului şl felicităm pentru modul cum Algeriei, a remis preşedinte comunicat difuzat de Ministe
conducătorului
nist Român, s-a întîlnit la statului, în vizita oficială de statului congolez, comandant ne-au prezentat marile etape lui Pompidou, invitaţia de a rul Afacerilor Externe al In din Chile
sediul Comitetului Central cu partid şi de stat pe care a- ale naţiunii române". face o vizită oficială in Al diei.
tovarăşii Charles N’Gouoto, cesta o efectuează în Repu
membru al Biroului Politic blica Socialistă România. SANTIAGO DE CHILE II absolut legitimă pentru apă
al Comitetului Central al C onvorbsr! economice (Agerpres). — Ministrul mun rarea guvernului de Unitate
întrevederea", care a prile Acţiuni ale patrioţilor mozambicani cii. Jorge Godoy, a declarat, Populară. In ce priveşte ac
Partidului Congolez al Mun juit un schimb reciproc de
cii,. însărcinat cu Departa • • - .< «. *». M.> W ■!•»•>» J* wiV«! • > ia ' : * « -V «"W* i * ’*' •> * •*_* .*■■■* y * într-o conferinţă de presă,, că ţiunile întreprinse împotriva
mentul organizatoric, Jean Pie- informaţii cu privire la acti împotriva colonialiştilor portughezi planul economic de urgenţă, bursei negre şi acaparării co
, re Mboumbou, secretar geríerál vitatea şi preocupările actu româno-congoleze elaborat de guvernul A-llen- mercializării de bunuri de
la Preşedinţie, şl Rigobert ale ale celor două partide, de, trebuie să constituie o primă necesitate Jorge Godoy
Edzata, ataşat de cabinet la s-a desfăşurat într-o atmos DAR ES SALAAM 11 (Ager zilor. In prezent se desfă sarcină fundamentală, de fie a subliniat necesitatea accele
’ Ministerul Afacerilor Exter- feră caldă, prietenească. La Ministerul Comerţului goleză au luat parte Justin pres). -- Luptătorii din ar şoară lupte în apropierea căii care zi. Numai repurtînd un rării procesului de formare a
Exterior au avut loc miercuri Lekounzou, ministrul indus mata de eliberare a Mozam- ferate care leagă Umtala succes deplin în domeniul e- ramurilor economice, acordîn-
după-amiază convorbiri eco triei minelor şi Jacob Okan- (Zimbabwe) de portul Beira conomic, actualul cabinet va du-se prioritate sectorului dp
A nomice. româno-congoleze. dza, consilier economic la bicului desfăşoară acţiuni pe coasta Oceanului Indian, obţine, implicit, succesul în proprietate socială.
largi împotriva poziţiilor tru
întrevedere intre miniştrii afacerilor externe cipat Ion Păţan, vicepreşedin preşedinţie. pelor portugheze în provincii arteră de comunicaţie de o soluţionarea problemelor care sale, ministrul chilian al
Din partea română au parti
Tn
încheierea
declaraţiei
grevează, în prezent, aprovi
te al Consiliului de Miniştri, Intr-o atmosferă prieteneas le Monica şi Sofala, înscriind deosebită importanţă strate zionarea — a arătat el. muncii a menţionat faptul că
noi şi importante succese, se
gică. In cursul ultimelor o-
In aceeaşi zi, ministrul a- Ies David Ganao, au avut o ministrul comerţului exteri că au fost abordate probleme precizează într-un comunicat peraţiuni, desfăşurate pe Referindu-se la ocuparea guvernul Allende are în ve
privind relaţiile economice şi
facerilor externe al Republi întrevedere, în cadrul căreia or, Gheorghe Oprea, consilier a! FrontuUVi de Eliberare din fabricilor, ordonată de CUT dere studierea unui nou sis
cii Socialiste România, Geor au fost abordate probleme al preşedintelui Consiliului de perspectivele de dezvoltare a Mozambic (FRELIMO). Au scară largă, au fost scoşi din în urma incidentelor antrena tem de remunerare, funda
ge Macovescu, şi ministrul de interes comun ale raportu Stat, Constantin Stanciu şi acestora între Republica So fost afectate linii de teleco luptă 100 de militari şi dis te de tentativa de lovitură mentat pe principiul acordă
afacerilor externe al Repu rilor dintre cele două ţări şi Gheorghe Lazăr, adjuncţi ai cialistă România şi Republi municaţie şi au fost distruse truse 80 d" mijloace de trans de stat. ministrul chilian a rii salariilor după calitatea
blicii Populare Congo, Char- ale vieţii internaţionale. ministrului. Din partea con- ca Populară Congo. puncte întărite ale portughe port inamice. calificat această măsură ca muncii prestate
■ubulK.1 tr:nii’jw»«iainri—np—w———t—»n——w———■—n———ai—r-
Note de călătorie din R.D.G. haria Stancu; 21,30 din Bijuterii întreprinderea comerţului cu
opera
Fragmente
muzicale.
„Othello" de Verdi; 22,00 Ra
diojurnal; 22,30 Concert de sea
O cooperativă agricolă în care hărnicia ră; 24,00 Buletin de ştiri; 0.03— ridicata pentru produse metalo-
5.00 Estrada nocturnă.
iA.. A. Cinci lc-rt„.,ueie li.or
.(„Patria“); Aventurile lui Ba-
buşcă („Arta“); SIMERIA: Eu chimice şi materiale de
şi priceperea se află la ele acasă nu văd, tu nu vorbeşti, el nu
aude
(„Mureşul“);
HUNEDOA
RA. Adio, Petersburg („Side-
rurgistul“); CÄLAN: Prizoniera IN JURUL OREI 9.00 transmi construcfii Deva 4
din Caucaz („11 Iunie“); GHE- siune directă de Ia Pala
O discuţie cu Herbert a tuturor lucrărilor se aco măreşte cu atenţie eficienţa productiv fiind cerealele pă LAR: Eliberarea, seriile I-II tul Consiliului de Stat a
Sehmidt, preşedintele coope peră însă deficitul aparent produselor, reducerea chel ioase, sfecla de zahăr, pro („Minerul“); PETROŞANI: Te- ceremoniei semnării De ANGAJEAZĂ
claraţiei Solemne a Repu
Sece
Noiembrie“);
rativei agricole din Nane- de forţă de muncă. Şi, In tuielilor prin gospodărirea ducerea furajelor şi creşte cumseh („7 sălbatic („Republi blicii Socialiste România
ră
vîntul
dorf, regiunea Haile — R.D. plus, ca o încununare a pri judicioasă a bazei tehnico- rea animalelor Una din ca“) ; LUPENI : Ţara sălbatică şi Republicii Populare pe o perioadă determinată 2 contabili principali.
Germană, este interesantă şi ceperii şi hărniciei, se rea materiale existente. Condu primele investiţii de interes („Cultural“) ; LONEA : Qu- Congo ;
eimada
plăcută în acelaşi timp. In lizează randamente superi cerea întregului proces de comun va fi construcţia u- NOASA : („Minerul“) ; ANI- 9,20 Muzică şi dansuri popu Condiţiile de angajare să corespundă Legii nr.
lare ;
Se întîmplă nu
terlocutorul — bărbat care oare atît în sectorul vegetal producţie este asigurată de nor adăposturi pentru 2 000 mai duminica („Muncito 9,30 Prietenii lui Aşchiuţă ;
de 21 de ani, din cei 46 oît şi în zootehnie. Produc 18 cadre cu studii de speci vaci cu lapte şi tineret bo resc“) ; PETRILA : Războiul 10.00 Telex ; 12/1971.
(„Muncitoresc“);
cîţi are, se află în fruntea ţiile medii anuale de peste alitate şi de 15 maiştri. vin. execuţia fiind prevăzu subteran Fata care vinde VUL 10.05 Steaua polară — emisiune
şcolară
CAN:
ş
orientare
flori
de
acestei unităţi agricole — 4 400 kg grîu şi 36 000 kg In legătură cu dezvolta tă pentru anul 1975. („Muncitoresc“); URICANI: Jo profesională ;
ne-a evocat o serie de mo sfeclă de zahăr la hectar Bun cunoscător al proble cul de-a moartea („7 Noiem 10.35 Muzică populară ;
Ceaţa
ORAŞTIE:
mente semnificative din sînt o dovadă cit se poate rea în perspectivă, interlo melor 'organizatorice şi teh brie“); Dacă e marţi, e („Pa IN JURUL OREI 10,45 trans
Bel
tria“);
viaţa cooperativei, ne-a vor de elocventă în acest sens. cutorul ne-a făcut preciza nice — expresia concretă gia („Flacăra“); GEOAGIU-BÄI: misiune directă de la ae
cere
Otopeni
a
Ion;
bit despre perspectiva ei de De asemenea, de la vacile rea că în acest an se vor reprezentînd-o producţiile Săgeata căpitanului spre Vest HA roportul plecării preşedinte
moniei
ŢEG:
Drumul
dezvoltare în lumina sarci cu lapte se realizează în strînge în comun roadele obţinute de unitatea în („Popular“); BRAD: Ce se în- lui Comitetului Central In Aprinderea judeţeană de
nilor stabilite de Congresul medie cîte 4 200 1 pe cap de muncii, pentru prima dată timpiă, doctore ? („Steaua ro al Partidului Congolez Re al
preşedintele
Muncii,
al VlII-lea al P.S.U.G. şi de animal, ceea ce permite co la cerealele păioase, de pe fruntea căreia se află, — şie“); GURABARZA: Lupul ne publicii Populare Congo,
ILIA:
gru
(„Minerul“);
Cowboy
Congresul al Xl-lea al ţăra operativei să livreze anual 6000 hectare. In contextul Herbert Sehmidt se bucură („Lumina“). şef al statului, comandant gospodărie comunală şi
şi de satisfacţia morală de
nilor cooperatori. Relatîn- pentru consum 12 500 hl acţiunii respective am des a fi distins cu „Drapelul Marien N’Gouabi, şi a to
Celine
varăşei
N’Gouabi,
du-ne despre succesele obţi lapte In profilul de produc prins că se urmăreşte orga muncii" şi ales vicepreşedin care la invitaţia secreta
nute îi) creşterea producţiei ţie al unităţii este cuprinsă, nizarea de unităţi agricole te al Sfatului ţărănesc din rului general ai Partidu locativă Deva
lui Comunist Român, pre
agricolfe, a căror recunoaşte de asemenea, creşterea por puternic consolidate, capa R.D.G. Sentimentul de satis şedintele Consiliului de
re este atestată de acorda cinelor — specie la care se bile să asigure valorificarea ■ PROGRAMUL I: 5,00 Buletin Stat al Republicii Socia
Nicolae
rea cooperativei agricole a realizează peste 18 purcei cît mai deplină a potenţia facţie pe care-1 împărtăşeş de ştiri; 5,05 Melodii în zori de liste România, a tovarăşei str. Lenin, nr. 6
şi
Ceauşescu,
Drapelului Consiliului de lului uman şi material de te" l-am remarcat şi din fe zi; 5,20 Dragi mi-s cîntecul şi Elena Ceauşescu, au făcut
de la fiecare scroafă. Re lul în care ne-a prezentat jocul; 5,40 Jurnal agrar; 5,50
o vizită oficială de partid
Miniştri al R.D.G., preşedin zultatele amintite — subli care dispune agricultura Muzică uşoară; 6,00—8,08 Radio- şi de stat in ţara noas
tele afirma că : „Totul se nia preşedintele — nu re R.D.G. Unitatea — constitu eforturile stăruitoare ale lu programul dimineţii; 8,08 Mati tră ; ANGAJEAZĂ
datoreşte eforturilor întregu prezintă limita maximă a ită prin cooperarea între 6 crătorilor din agricultura a- neu muzical — dansuri şi ca- 11.05 Teleobiectiv ;
lui colectiv de muncă“. A posibilităţilor. Tehnologiile cooperative agricole şl o ceste' ţări prietene, pentru vatine din opere; 8,25 Moment 11,25 Telecincmateca. Ciclul pentru Deva de urgenţă :
poetic. Damian Ureche; 8,30 La
ţinut în acelaşi timp să re de producţie sînt susceptibi gospodărie de stat — are a acoperi necesarul de pro microfon, melodia preferată; Zbigniew Cybuiski — fil
duse agroalimentare al în
mul „Totul de vînzare“ ;
9,00 Buletin de ştiri; 9,30 Odă
marce onoarea de care se le încă de perfecţionări în stabilit un program concret tregii populaţii. limbii române; 9,50 Muzică u- 13.00 Telejurnal ; — sudori
bucură unitatea avînd între toate sectoarele de activi de dezvoltare pînă în 1980, şoară; 10,00 Buletin de ştiri ; 15.30 — 17,00 Matineu de vacan
membrii săi un Erou al tate. In acelaşi timp se ur dominante în profilul său N. TIRCOB 10,05 Cîntece şi jocuri gorje- tă — „Serenada din Va — zidari
lea Soarelui“ — Cu : Son-
Muncii Socialiste — pe bri neşti; 10,30 Efigie de sărbătoa ja Ilenie, John Payne ;
Piese
re;
10,45
instrumentale
gadiera Maria Linck. din culegerea „Profesorul de 17.30 Emisiune în limba ma — muncitori necalificaţi — chiar şi elevi pe tim
ghiară ;
Din discuţie am reţinut muzică“ de Telemann; 11,00 18.30 Telex ;
că unitatea are în gospodă Buletin de ştiri; 11,05 Muzică 18.35 Publicitate ; pul vacanţei.
uşoară; 11,15 Din ţările socia 18,40 Univers beethovenian. Con
rire — şi gospodăreşte cu liste; 11,30 Imnuri închinate certul nr. 4 pentru pian
eficienţă ridicată — o su muncii; 12,00 Discul zilei — şi orchestră ; Condiţii de încadrare şi salarizare conform Legii
de
prafaţă de 1600 hectare, Dan Spăţaru; 12,15 Recital 12,30 19.05 Artă plastică. Complexul
operă
Graziella
Sciutti;
de
ponderea in structura cultu Intilnire cu melodia populară neşti ; artă modernă Costi- 12/1971 şi H.C.M. 914/1968.
rilor deţinînd-o cerealele şi interpretul preferat; 13,00 19,20 1001 de seri ; (210)
păioase. sfecla de zahăr şi Radiojurnal; 13,15 Avanpremie 19.30 Telejurnal. Cincinalul îna
ră cotidiană; 13,30 Concert de
culturile furajere, îndeosebi prînz; 14,00 Compozitorul săp- inte de termen. 1973 — an
hotărîtor ;
lucerna — plantă care asi tămînil — Marţian Negrea. 20.00 Cîntecul săptămînii : „Gri-
„Simfonia
14,40
primăverii“;
gură obţinerea unor canti Nestemate folclorice; 15,00 Bu 20.05 uşor din Bărăgan“ ;
— 21.59 Seară pentru tine
tăţi sporite de proteine la letin de ştiri; 15,05 Tribuna ra ret :
hectar. In afară de aceste dio. Sociologia sociologiei — H. 22.00 24 de ore. Din ţările so
H. Stahl; 15,15 Muzică de es cialiste ;
culturi, pe suprafeţe mai tradă; 15,40 Aspecte de la con 22.30 Lumea de mîlne.
restrînse cooperativa are cursul coral „Cintare patriei“;
plantaţie de meri, precum şi 10,15 Formaţii artistice studen VlND CASA. dependinţe şi VlND FIAT 830. Deva. Petru
sere pentru flori şi căpşuni. ţeşti: orchestra de muzică Cluj; grădină, Brad, Cloşca 1 B. Groza, 9 Bloc F. ap. 19.
populară
„Mugurelul"
din
Lucrările cuprinse în teh 16,30 Ştiinţa la zi; 16,35 Melodii Pronoexpres VlND CASA Simeria, Ştefan . VlND FIAT 1300 ŞI STUPI.
nologia fiecărei culturi şi de Gherase Dendrino; 16,50 Pu cei Mare, 15—28. Deva, str. Emincscu. 39.
blicitate radio; 17,00 Antena ti Rezultatele concursului din VlND LOCURI CASA, cu li
cele din zootehnie sînt efec neretului; 17,25 Cvartetul de 11 iulie 1973 : vadă şi vie. Informaţii Deva, VlND GARAJ centru Deva,
tuate de către 280 coopera coarde în Mi bemol major de EXTRAGEREA I : 32, 29, 31, Aurei Vlaicu, 35. telefon 13051 ore 7—15.
tori. Evident, suprafaţa ce Franz Berwald; 17,45 Vechi me 24, 19. 13. VlND CASA 5 cămere, de PIERDUT FOAIE DE PAR
lodii populare; 18,00 Orele se
revine pe un braţ de muncă rii; 20,00 Zece melodii prefe Fond de premii : 849 835 Iei. pendinţe. Hunedoara, str. Sar- CURS seria Rc, Nr. 390536/1$.
mizegetusa, 47.
depăşeşte 5,5 ha. Printr-un In tehnologia obţinerii furajelor, mecanizarea recoltatului ocupă un loc de seamă Sn cadrul rate; 20,45 Consemnări de Ilarie EXTRAGEREA A II-A : 44, VI. 1973 pentru autocamion nr.
convena
preţ
urgent,
VlND
grad ridicat de mecanizare cooperativelor agricole din regiunea Halle. Hinoveanu; 20,50 Cîntă Ana 27, 18, 6, 21. bil, SKODA 1000 MB. Deva, te 21 B 5558, şofer Gogîia Dumi
Munteanu; 21,00 Revista şlagă
relor; 21,25 Moment poetic. Za- Fond de premii : 536 2Î7 lei. lefon 11277. tru. O declar nulă.
Redacţia si administraţia ziarului; Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane; T2138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (soclal-audienţe-scrisori). 12317 (cultură-sport) — Tiparul I. P. Deva.