Page 37 - Drumul_socialismului_1973_07
P. 37
Proletari din toate fările, unifi-vai SUCCESE DE PRESTIGIU
ALE OAMENILOR MUNCII
________________________________________________________________ .1—
HUNEDORENI
cadrul secţiei de investiţii
al I.M. Barza obţine, zi de
zi, succese deosebite in mun
că. Organizînd mai bine
munca, Mihai Oneacă şi
brigada sa au reuşit să de
păşească planul pe luna iu
nie cu 43 la sută. Echipa lui
Petru Groza execută o gale
rie de acces într-o zonă de
cercetare la puţul Ştefania
Depăşind planul cu 25 la
sută, lucrarea-va fi preda
tă în devans
ANUL XXV Nr. 5 756 VINERI 13 IULIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI
Oţelarli hunedoreni Tot în devans va fi pre
dată şi noua hală pentru
continuă seria secţia de acumulatori- redre
la
executată
sori,
nivelu'
încheierea vizitei preşedinte ■ HUNEDOARA. Corespon orizontului „1 Mai“, de echi
succeselor
pa condusă de Simion Gru-
dentul nostru Vasile Grigo-
raş, de la Combinatul side ber
rurgic Hunedoara, ne-a în forestierii
Marien N’Gouabi în ţara noastră drul secţiei O.S.M. I au e- recuperează
ştiinţat că oţelarii din ca
laborat de la începutul lunii
iulie mai mult de 120 tone
de oţel peste sarcinile de
plan, cantitate ce se adaugă DEVA. In întîmpinarea
celor aproape 2 000 de tone marii sărbători de la 23
realizate suplimentar pe pri August, forestierii din jude
Semnarea Declaraţiei solemne comune mul semestru al anului. In ţul nostru işi sporesc efor
primele rînduri ale întrece
turile
pentru
a
recupera
rii socialiste se situează co
munişti ca : Vaier Lăbuneţ, restanţele la sortimentele
cu rămîneri in urmă. In po
Ioan Dinu. Nicolae F*îritî-
Joi, 12 iulie, la Palatul niştrilor afacerilor externe Constantin Stătescu, secre ne Moutou, preşedinta Uni fida timpului nefavorabil,
Consiliului de Stat, a avut ai celor două ţări — George tarul Consiliului de Stat, unii Revoluţionare a Fe neanu, Petre Ciurdărescu, muncitorii din parchete, de
loc ceremonia semnării De Macovescu şi Charles Da- membri ai guvernului, con meilor Congoleze, Eugene Eugen Petrescu, Ioan Toma la depozite, secţiile de in
claraţiei solemne comune a vid Ganao. ducători ai unor instituţii Germain Mankou, ambasa şi alţii. De remarcat şi fap dustrializare şi transport a-
Republicii Socialiste Ro La ceremonia semnării centrale şi organizaţii ob dorul Republicii Populare tul că, de la începutul anu le I.F.E.T. Deva obţin re
mânia şi a Republicii Declaraţiei solemne comu şteşti, alte persoane oficia Congo la Bucureşti, alte lui şi pînă in prezent, colec zultate meritorii. In prima
Populare Congo. ne au participat tovarăşele le. precum şi Gheorghe oficialităţi congoleze. tivul secţiei O.S.M. I a rea decadă a lunii iulie, planul
Declaraţia solemnă comu Elena Ceauşescu şi Celine Stoian, ambasadorul ţării . In aplauzele celor pre lizat economii suplimentare sortimental a fost depăşit
nă a fost semnată de tova N’Gouabi. noastre la Brazzaville. zenţi, după semnarea De la preţul de cost în valoare substanţial. S-au realizat
răşul Nicolae Ceauşescu, Au fost de faţă tovarăşul Au fost prezenţi tovarăşii claraţiei solemne comune, de peste 1,5 milioane lei, peste prevederi 482 mc buş
iar productivitatea muncii a
preşedintele Consiliului de Ion Gheorghe Maurer şi Charles N’Gouoto, membru tovarăşii Nicolae Ceauşescu fost realizată în proporţie teni, 162 mc lemn pentru
Stat al Republicii Socialis tovarăşa Elena Maurer, al Biroului Politic al C.C. şi Marien N’Gouabi îşi celuloză, 50 mc lemn 'de mi
te România, şi de coman tovarăşii Emil Bodnaraş, al P.C.M., însărcinat cu st ring cu cordialitate mii- de 101,2 la sută. nă şi 75 mc cherestea.
dant Marien N’Gouabi, pre Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Departamentul organizato nile, se îmbrăţişează cu
şedintele Republicii Popu Gheorghe Cioară, Janos ric, Justin Lekounzou, mi căldură. Lucrări miniere Realizările atestă hotărt-
lare Congo, şef al statului. Fazekas, Ştefan Voitee, nistrul industriei minelor, In încheierea ceremoniei, rea forestierilor de a înde
Documentul poartă, de a- Cornel Burtică, Ion Ioniţă, însărcinat cu problemele tu cei doi şefi de stat au ros realizate în devans plini şi depăşi sarcinile de
semenea, semnăturile mi- Ion Păţan, Ştefan Andrei, rismului, Josephine Boyon- tit cuvîntări. plan şl angajamentele asu
La ridicarea Fabricii de ipsos din Călan o contribuţie de GURABARZA. Raionul
seami Iţi aduce şl sudorul Dezideriu Dobal, unul dintre cel mal de construcţii miniere dîn mat« pînă le 23 August,
harnici şt conştiincioşi constructori de pe şantier.
Cuvîntarea tovarăşului Cuvîntarea tovarăşului
NICI O ZI PIERDUTA
A/ICOLAE CE MARIE/V A
Stimate tovarăşe preşedinte, se care s-a dezvoltat în ulti Tovarăşe preşedinte, avem relaţii privilegiate. Româ NICI UN BOB RISIPIT
mii ani între popoarele noastre nia este pentru Congo mai
Stimaţi tovarăşi, şi care, totodată, deschide noi înainte de a pleca, împreu mult decit un prieten privile
perspective pentru amplificarea nă cu delegaţia noastră, pen giat ; este un prieten foarte
Aş dori să exprim satisfacţia acestor relaţii, atît in domenii tru a vizita Bulgaria, doresc ca, sincer, un prieten de luptă de
Comitetului Central al Partidu le economic, tehnic, ştiinţific, in numele Partidului Congolez oarece ţara dumneavoastră se
lui Comunist Român, a Consi cultural, cit şi în cel al colabo al Muncii, al poporului nostru, află în fruntea statelor care Timpul disponibil pentru seceriş este scurt. Să folosim
liului de Stat, a guvernului şi rării în lupta pentru lichidarea să vă exprim, incă o dată, ce susţin in mod concret lupta de
a poporului român pentru sem cu desăvîrşire a colonialismului, le mai sincere mulţumiri pen eliberare, pentru decolonizarea
narea, astăzi, împreună cu a politicii imperialiste de forţă tru primirea atit de călduroasă continentului african. intens fiecare oră, fiecare zi bună de lucru in cimp
dumneavoastră, tovarăşe pre şi dictat. împreună cu felicitările pentru In timpul convorbirilor noas
şedinte al Republicii Populare Aş dori, incâ o dată, să fo mobilizarea totală a clasei tre, tovarăşe preşedinte, în
Congo, a Declaraţiei solemne muncitoare române în între declaraţiile oficiale, aţi subli întrecerea care se desfă aii reuşit ca in două zile bu potrivit pentru a se intra cu La cooperativa agricolă de
în care sînt afirmate principiile losesc acest prilej pentru a ura prinderile pe care le-am vizi niat faptul că pentru ţările mici şoară pe ogoare în cinstea ne de lucru în cimp să sece combinele in lanurile de producţie din Geoagiu — ne
de bază ale relaţiilor dintre poporului frate congolez noi şi tat şi unde am putut admira şi mijlocii este deosebit de im zilei de. 23, August în campa re şi să înmagazineze- întrea grîu. relata ing. Emil Chirilă, di
statele noastre, dorinţa reci noi succese în activitatea sa unele din realizările industriale portant să aibă garanţia suve nia de seceriş are drept o- ga producţie de orz. Acest rectorul adjunct la Direcţia
ale ţării dumneavoastră. ranităţii naţionale ; o'umnea
procă a popoarelor român şi de făurire a unei economii pu biectiv principal strîngerea la succes este rodul conlucrării generală pentru agricultură a
Aş dori să reamintesc, tova voastră aţi evocat principiile Ce poţi face astăzi, nu
congolez de a dezvolta colabo ternice, independente, a unei răşe preşedinte, că aceasta es fundamentale ale Cartei Orga timp şi fără pierderi a recol dintre conducerea cooperati lăsa pe miine judeţului — timpul de lucru
este slab gospodărit. In ziua
rarea dintre ele pe baza depli vieţi mai bune pe calea con te prima noastră vizită oficială nizaţiei Naţiunilor Unite în ce tei. Mecanizatorii şi ţăranii vei şi conducerea S.M.A. O- de 11 iulie în loc să fie bă
răştie, al preocupării pentru
nei egalităţi în drepturi, a res strucţiei socialiste, să urez în in afara Africii ; şi vă rog să ea ce priveşte neamestecul in cooperatori sînt angajaţi cu buna organizare şi desfăşu gate In lanurile de orz toate
fiţi încredinţat că s-intem pe treburile interne ale statelor şi toate forţele şi mijloacele în Cu ziua de azi — spune o
pectului independenţei şi suve tărirea continuă a prieteniei rare a muncii. Directorul combinele acestea stăteau ne
deplin satisfăcuţi de călătoria respectarea suveranităţii fiecă marea bătălie ce se dă acum vorbă din bătrini — nu te
ranităţii naţionale, a neameste dintre partidele şi popoarele noastră, de vizita efectuată in rui stat. Pentru poporul congo pe ogoare pentru ca întreaga S.M.A. Orăştie, ing. Alexan mai întilneşti Aşa că timpul folosite în incinta S.M.A. Ge
cului în treburile interne şi a- noastre, o conlucrare rodnică Republica Socialistă România. lez, aceste principii repre producţie de cereale să ajun dru Roşu, a concentrat la re irosit, irosit rămîne. De aceea oagiu, printre care şi o com
bină Gloria. Or, printr-o mai
vantajului reciproc. intre Republica Socialistă Declaraţia solemnă semnată zintâ un lucru sacru, căci gă pe drumul cel mai scurt coltarea orzului mai multe se impune ca orice oră şi zi strînsă conlucrare între con
acum reprezintă un act de cre noi, ca şi dumneavoastră, a- din lanuri în hambare. Orga combine de la unităţile unde bună de lucru să fie folosită
Declaraţia solemnă, pe care România şi Republica Populară ducerea staţiunii pentru me
dinţă, precum şi voinţa comu vem aceleaşi preocupări. nele şi organizaţiile de partid, orzul nu este copt, iar tova din plin la recoltat. Ploile,
am semnat-o astăzi, este un Congo in lupta pentru o lume nă a celor două popoare de a Aş dori, din nou, in numele organele locale ale puterii de răşii Ilie Turdăşan, preşedin prelungind vegetaţia, au scur canizarea agriculturii şi cea a
rezultat al colaborării fructuoa a colaborării şi păcii. (Aplauze). continua dezvoltarea cooperării, Partidului Congolez al Muncii, stat şi cele agricole, comu te, şi Ioan Iurian au asigurat tat perioada de recoltare. In cooperativei, precum şi o mai
de a intensifica pe mai departe tovarăşe preşedinte, să vă ex niştii, toţi lucrătorii ogoare oamenii pentru deservirea aceste condiţii, pentru evita bună organizare a muncii, pu-
relaţiile atît de strîns statorni prim mulţumirile noastre dum lor au datoria de mare răs combinelor, mijloacelor de’ rea pierderilor, se impune ca
cite de ciţiva ani între Româ neavoastră, Partidului Comunist pundere patriotică şi cetăţe transport şi sacii necesari. A- toate combinele să fie folosi
nia şi Congo. Român, poporului român, soţiei nească de a face totul pentru cum. se aşteaptă momentul te cu randament sporit. (Continuare in pag. a 3-a)
Semnarea documentului Noi sîntem fericiţi să reafir dumneavoastră, pentru primirea ca sarcinile ce le stau în fa
măm că am ales calea unei in caldă ce ne-a fost rezervată. ţă în campania agricolă de
dependenţe reale. Noi ştim că Vă asigurăm că plecăm cu vară să fie finalizate în mod
cu privire Ia cooperarea in realizarea obiectivelor pro inima fericită că, in decurs de exemplar. Eficienţa muncii
cale trebuie
pus«
48 de ore, am putut vizita o
pe această
să contăm pe forţele noastre ţară pe care o cunoaştem ca tuturor factorilor de răspun
dere, a tuturor celor ce lu
economica proprii. Noi ştim, totodată, că şi chiar mai mult, ţinînd seama crează în agricultură trebuie
şi cum am fi stat 100 de ani
există şi un cuvint care se în
să se concretizeze în execu
scrie în litere de aur şi care de tot ceea ce am avut ocazia tarea exemplară a recoltării
se numeşte cooperare. Poporul să vedem, şi pentru sincerita păioaselor, în cantităţile de
Joi dimineaţa, a fost în de Ion Păţan, vicepreşedinte nostru contează, de asemenea, tea care a caracterizat convor cereale strinse şi depozitat?
cheiat, la Bucureşti, Aide- al Consiliului de Miniştri, pe cooperarea cu prietenii săi, birile noastre şi pentru senti la timp şi fără pierderi.
Memoire-ul cu privire la coo ministrul comerţului exteri indiferent de opţiunile lor po mentele călduroase exprimate
perarea economică între Re or, şi de Justin Lekounzou, litice, dar aş vrea să spun, în de către dumneavoastră faţă
publica Socialistă România ministrul industriei minelor, numele poporului meu, că pen de poporul nostru. Cooperatorii din Căstău
şi Republica Populară Con însărcinat cu problemele tu tru noi Republica Socialistă Pentru toate acestea, ţin să au terminat secerişul
go. rismului. România este nu numai o ţa vă mulţumesc încă o dată, to
Documentul a fost semnat (Agerpres) ră socialistă prietenă cu care varăşe preşedinte. (Aplauze). orzului
Acţionînd cu toate forţele
Ceremonia plecării oaspeţilor şi mijloacele, cooperatorii din
Căstău au încheiat secerişul
orzului pe întreaga suprafaţă
Joi dimineaţa s-a încheiat Maurer, tovarăşii Gheorghe Nicolae Ceauşescu şi Marien tre poporul român şi poporul de 30 ha cultivată. Aici strîn
vizita oficială de partid şi de Pană, Gheorghe Cioară, Ja- N’Gouabi, exprimîndu-şi sa congolez !“. gerea la timp şi fără pier
stat pe care a întreprins-o nos Fazekas, Cornel Burtică, tisfacţia, deplina aprobare O gardă militară prezintă deri a recoltei s-a transfor
in ţara noastră comandant Ion Ioniţă, Ion Păţan, Ştefan pentru fructuoasele rezultate onorul. Fanfara intonează Im mat dintr-o lozinca mobiliza
Marien N’Gouabi, preşedintele Andrei, Constantin Stătescu, ale întâlnirilor şi convorbiri nurile de Stat ale Republicii toare, însufleţitoare într-o ac
Comitetului Central al Parti secretarul Consiliului de Stat, lor dintre cei doi conducători Populare Congo şi Republicii ţiune practică. Lucrînd sub
dului Congolez al Muncii, George Macovescu, ministrul de partid şi de stat, care în Socialiste România. In semn deviza : „Nici o zi pierdută, I.a ferma din Unirea a I.A.S. Haţeg, primul care a Intrat cu combina ia rtcoltaliil orzului
nici un bob risipit", ţăranii
preşedintele Republicii Popu afacerilor externe, şi alţi tăresc, o dată mai mult, re de salut se trag 21 salve do cooperatori şi mecanizatorii este mecanizatorul loslf Groşan.
lare Congo, şef al statului, membri ai guvernului, condu laţiile de prietenie dintre ţă artilerie.
împreună cu tovarăşa Celine cători de instituţii centrale rile, partidele şi popoarele Tovarăşii Nicolae Ceauşescu r*~-
N'Gouabi, la invitaţia tova şi organizaţii obşteşti, gene noastre, deschid noi căi de şi Marien N’Gouabi trec în
răşului Nicolae Ceauşescu, rali, alte persoane oficiale. extindere şi adîncire a cola revistă garda de onoare. P A G I N_A_ A II - A
secretar general al Partidului Erau prezenţi Eugene Ger borării multilaterale româno- Şeful partidului şi statului
Comunist Român, preşedinte main Mankou, ambasadorul congoleze. congolez şi soţia sa sînt sa
le Consiliului de Stat al Re Republicii Populare Congo la La aeroportul Olopeni erau lutaţi de şefii misiunilor di în toate unităţile agricole socialiste:
publicii Socialiste România, Bucureşti, şi Gheorghe Sto arborate drapelele de stat plomatice acreditaţi la Bucu
şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. ian, ambasadorul Republicii ale Republicii Socialiste Ro reşti, de persoanele oficiale
De la reşedinţa oficială pî- Socialiste România la Brazza mânia şi Republicii Populare române care i-au condus ia Eforturi susţinute pentru practicarea unei agriculturi
nă la aeroport, comandant ville. Congo ; pe frontispiciul salo plecare, de membrii Ambasa
Marien N’Gouabi şi tovarăşa Ceremonia plecării a avut nului oficial se aflau portre dei Republicii Populare Con
Celine N’Gouabi au fost con loc sub semnul aceloraşi sen tele celor doi conducători de go şi tinerii congolezi aflaţi moderne, intensive, de mare randament
duşi de tovarăşul Nicolae timente prieteneşti şi de so partid şi de stat, iar pe mari la studii şi specializare în ţa
Ceauşescu si tovarăşa Elena lidaritate cu care poporul ro pancarte erau înscrise urări ra noastră.
Ceauşescu. mân i-a înconjurat pe solii le : „Trăiască pacea şi prie Cei doi şefi de partid şi de DIN CUPRINS : H Cum se va acoperi deficitul de peste 1 000 tone
La plecarea distinşilor oas congolezi în tot timpul şede tenia între popoare !“, „Să se stat răspund cu multă pri suculente şi finuri î
peţi au fost, de asemenea, de rii lor în ţara noastră. etenie aclamaţiilor mulţimii, ■ Furaje sînt din belşug. Cum s-a organizat recol ■ In I.A.S. se impune o mai judicioasă gospodărire
faţă tovarăşul Ion Gheorghe Mii de bucureştenl au salu dezvolte şi să se întărească tarea şi conservarea lor ? a tuturor resurselor.
Maurer şi tovarăşa Elena tat cu entuziasm pe tovarăşii prietenia şi colaborarea din (Continuare în pag. a 4-a)
CONSFĂTUIRE PE... nale din flora spontană. ţat o unitate de prestări calul să fie terminat. A- sporită cu numeroase a- VREMEA
In mal puţin de o săptă- de servicii la domiciliu cum se lucrează la ten- paralc noi de Joc, cum
în pagina a IV-a OPT LUNGIMI DE UNDA! 2 400 kg frunză de potbal, pentru cetăţeni. diversificării terioare. Interioare şl ex sînt : leagănele, roatele Pentru 24 ore
cuielile
rnînă, ei au adunat peste
Pe
linia
„ameţitoare“, gropi cil ni
Astăzi, la Casa de cul 12!) kg pătlagină şi 236 kg produselor, în cursul lunii sip auriu şi altele. Vreme relativ caldă şi
tură din Haţeg are loc sulfină, in valoare dc Iunie, secţiile de încălţă O NOUA UNITATE Instabilă, favorabilă aver
consfătuirea responsabili 1 625 lei. Cantităţi impor minte, confecţii, tricotaje „BIJUTERIA" DUMINICA selor de ploaie, însoţite
lor celor opt centre de tante dc asemenea produ şi mobilă, ale unor coo de descărcări electrice, cu
cursul
în
radloflcare din judeţul se au fost strinse şl de perative meşteşugăreşti, au La Lupenl s-a deschis o CULTURAL-SPORTIVĂ deosebire Temperatura după*
realizat peste 70 de mo
mi
către elevii Liceului nr.
amiezii
1 Declaraţia solemnă nostru. de In experienţă, schim 2 Hunedoara şi al Liceu dele noi. nouă strada Tudor „Bijuteria“, Lr clubul sindicatelor şl nimă va fi cuprin?A îwrp
programul
de
unitate
expuneri,
lucru:
Vladimi-
pe
13 şl 17 grade, iar cea
lui din Ghelar.
buri
apli
Simeria
caţii practice, dezbateri rescu, nr. 34. Aici pot fi pe stadionul din duminică, maximă între 24 şi 2R
organizează,
se
şl
confecţionalc
reparate
şl audiţii (ale programelor DIVERSIFICAREA IN CONSTRUCŢIE — o amplă manifestare cul- de. Vînt slab din nonî-
proprii, fireşte). SERVICIILOR UN NOU CĂMIN obiecte din aur. cu Unitatea tural-sportivă. Se vor des vest.
mate
lucrează
numai
Eficienţa consfătuirii o CULTURAL rialul clientului. făşura întreceri la şah, I Pentru următoarele
comună vom „audia“ curtnd... Şl A PRODUCŢIEI tenis de masă şi de cimp, doua zile
Venind în întîmpinarea In satul Poieni, comu LOC DE JOACA volei. Fotbalul va fi pre
amica
în
ELEVI LA STRÎNGEREA cerinţelor populaţiei, coo na Densuş, se află în con zent dintre întîlnirea Simeria, Vremea se menţine fn
C.F.R.
lă
PLANTELOR MEDICINALE peraţia meşteşugărească strucţie un nou cămin Pe strada Decebal din din divizia C, şi proas general călduroasă, cu u-
in
instabilitate
din judeţ diversifică ser cultural. Locuitorii aces Slmeria. în apropierea păta divizionară B — Mu şoară după - amiezelor,
cursul
Sub conducerea cadre viciile pe care le face tui sat, hotărînd într-o a- cvartalului de blocuri „30 reşul Deva. Manifestările cînd izolat vor cădea a-
diversifică
îşi
să
b Comunicat comun lor didactice, peste 80 de acesteia. cooperativa meş dunare populară lăcaş con Decembrie“, a fost amena prinde muzică de vor prome verse slabe de ploaie. în
cu
cultural-artisticc
elevi de la Liceul nr. 1
producţia.
acest
struiască
jat un loc de joacă pen
de
de
descărcări
e’ec-
soţite
din
cultură, au trecut la fap
parti
Hunedoara
au
Astfel,
şi
populară
cipat la acţiunea de strln- teşugărească „Drum nou“ te. Datorită eforturilor tru copii. Prin grija con nadă, bogat program uşoară, triee. Temperatura slab - sta
artis
siliului
orăşenesc,
popular
un
din
Vînt
ţionară.
gere a plantelor medicl- din Hunedoara a înfiln- depuse, s-a reuşit ca lo bucuria copiilor a fost tic. I vest.
V>_____ ________