Page 38 - Drumul_socialismului_1973_07

2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 756 • VINERI 13 IULIE 1973

Jn toate

unităţile

agricole

In acest an avem o mare bogăţie de furaje. Să le strîngem
socialiste

şi să le gospodărim cu toată grija şi răspunderea

FURAJE m DIN BELŞUG. însemnări de la C. A. P.

înfăptuirea sarcinilor care decurg din programul na­ plan pe 1974. Comunele au propriul lor program de dez­
ţional şi cel judeţean de dezvoltare a zootehniei impune voltare a zootehnici. Traducerea în viaţă a obiectivelor Bretea Streiului
ca organele comunale de partid şi de stat, consiliile in-
CUM U KCAUIMT RECOL­ tercooperatiste, conducerile unităţilor agricole socialiste stabilite impune să se acţioneze cu toată răspunderea şi să
so asigure hrana pentru efectivele de animale cu care se
să manifeste toată grija şi preocuparea pentru asigurarea
unei baze furajere corespunzătoare pentru întreg efecti­ va intra în iarnă, precum şi pentru cele cu care vor creş­
te aceste efective în primul semestru al anului 1974.
vul de animale, atît în ce priveşte cantitatea cît şi cali­ Fără furaje nu se pot creşte animale. Acest lucru îl
TAREA Rl CONSERVAREA LOR? tatea nutreţurilor. Acum, la ordinea zilei, între celelalte ştie oricine. Şi judeţul nostru are condiţii pentru dezvol­ justificările, chiar dacă
tarea zootehniei, sector care trebuie să devină preponde­
acţiuni prioritare pe agenda lucrătorilor de pe ogoare, SE
AFLA ŞI RECOLTAREA, STItlNGEREA ŞI DEPOZITA­
REA LA TIMP ŞI FARA PIERDERI A FURAJELOR rent în agricultura socialistă. Avem o mare bogăţie natu­
rală — fînaţurile. Comitetele de partid şi consiliile popu­
CULTIVATE ŞI NATURALE. Cositul trifolienelor s-a ter­ lare — organe care răspund de realizarea sarcinilor de
„Deţinătorii da resurse furajere sint obligaţi să organizeze
recoltarea, conservarea ţi prelucrarea in cele mai bune con­ minat în majoritatea unităţilor agricole socialiste, iar în plan în agricultură — trebuie să ia toate măsurile pen­
diţii a întregii producţii de nutreţuri din toate categoriile". unele a început chiar coasa a doua. Transportul şi depo­ tru buna organizare a recoltării, transportului, însilozării
zitarea nutreţului însă se fac anevoios Este adevărat că şi depozitării furajelor. In această chestiune nu-i loc de
(Din prevederile art. S din Legea nr. 22(1971) ploile au îngreunat transportul, dar nu-i mai puţin ade­ tîrguialâ. Trebuie aplicate cu fermitate şi consecvenţă sint multe şi îndelung
vărat că s-au irosit multe zile bune de lucru ; că nu s-au hotărîrile partidului şi legile statului. Suprafeţele ocupate
In multe comune, tursa demonstrează şi activitatea folosit toate mijloacele de transport şi Ia întreaga lor cu culturi furajere cultivate şi naturale, producţiile de
principală de nutreţuri o cooperativelor agricole din capacitate. nutreţuri ce trebuie realizate, exprimate în tone, consti­
constituie flnaţurile naturale. comunele Lăpugiu de Jos şi La recoltarea fînaţurilor naturale situaţia existentă tuie indicatori ai planului de stat şi realizarea lor este
Cooperativele agricole de Rîu de Mori — insuficienta este cu totul nesatisfăcătoarc. In majoritatea unităţilor obligatorie.
producţie sînt obligate să a- preocupare pentru asigura­ din judeţul nostru, acestea constituie de. fapt principala Intr-o anchetă întreprinsă în mai multe comune şi
sigure, pentru întregul lor rea hranei se repercutează sursă de furaje. Cu atît mai mult trebuie să se acţione­ unităţi agricole socialiste, am desprins din discuţiile pur­ repetate, nu ajută!
efectiv de animale, nutreţuri­ negativ în producţia anima­ ze cu toate forţele şi mijloacele în vederea accelerării rit­ tate cu factorii de răspundere, din constatările de la faţa
le necesare punerii în valoa­ lieră. Tovarăşul Ioachim Roş­ mului de muncă la cosit, strîns, transport şi depozitat. locului că, pe lîngă rezultatele bune, mai sînt multe de
re a întregului potenţial de ea, primarul comunei Lăpu­ Efectivele de animale şi producţia animalieră — aşa cum făcut, şi trebuie să se acţioneze fără întîrziere Ia trans­
producţie al animalelor, pen­ giu de Jos, ne relata că cele se prevede şl în hotărîrca Conferinţei judeţene de partid portul trifolienelor, pentru cositul şi strîngerea finului
tru întreţinerea şi păstrarea cinci cooperative din locali­ — sporesc de la un an la altul. S-au primit şi cifrele de natural.
sănătăţii acestora, aşa cum tate au îrn proprietatea lor Cînd treburile merg ,,pe verde, S-au prevăzut 200 tone
prevede Legea nr. 22/1971, 1 100 ha ocupate cu fînaţuri dos“ e greu să le dai de capăt, de siloz...
pentru organizarea produce­ naturale — aceasta consti­ să zici: „aici rup cercul vi­ — Şi cu fînurile naturale ?
rii şi folosirii raţionale a re­ tuind, de fapt, principala cios". — S-au cosit 8 ha din 111...
surselor de nutreţuri. sursă de furaje pentru hrana Aşa stau lucrurile la C.A.P. — E cam foarte puţin...
Consiliile populare, condu­ animalelor. Fiecare coopera­ O întrebare de acută actualitate pentru conducerile Bretea Streiului cu sectorul Arătam, la început şi pe
cerile unităţilor agricole so­ tivă are .peste 200 ha fîna­ zootehnic, cu tot ce este le­ parcurs, că există anomalii în
cialiste, organele tehnice de ţuri. Suprafaţa cultivată cu gat de el: efectivul total de a privi realist lucrurile, stă­
specialitate, precum şi toţi trifoi este de numai 32 ha, bovine şi matcă, recrutarea rile existente în această co­
deţinătorii de pajişti natu­ din cşre 20 ha la C.A.P. Teiu cooperativei agricole şi fermei zootehnice din Toteşti de îngrijitori, asigurai'ea ba­ operativă referitoare la sec­
rale şi semănate, au obliga­ şi 12 ha la C.A.P. Lăsăvfr Ca­ lanţei furajere, planificarea torul zootehnic. Adică de a
ţia să ia toate măsurile pen­ re este situaţia recoltării ? producţiei de lapte (că la ne propune ceva ce nu pu­
tru creşterea continuă a pro­ Trifolienele s-au cosit şi carne ce să mai vorbim !), re­ tem să facem sau nu am
ducţiei acestora şi aplicarea nutreţul s-a şi transportat în alizarea producţiei de lapte creat condiţii pentru aceasta.
tuturor lucrărilor agro-fito- cea mai mare parte. Din fî- Cum se va acoperi deficitul de peste marfă. Eşalonarea planului la livră­
ameliorative şi de folosire ra­ naţurile naturale s-au cosit Prin plan se prevede ca In rile de lapte pe luni s-a fă­
ţională a cantităţilor de masă 200 ha. Cele mai mari supra­ acest an să se asigure un e- cut — la insistenţele, între­
verde şi fin. Ele trebuie să feţe s-au recoltat la coopera­ fectiv total de bovine de 320 prinderii de industrializare a
controleze modul de realiza­ tivele din Teiu, Ohaba şi Lă- capete, din care 185 vaci şi laptelui (care a promis „ma­
re a producţiei de furaje, de­ său. I 000 tone suculente juninci. Pînă la 10 iulie efec­ rea şi sarea“ : tărîţe,- „Inla-
pozitarea şi folosirea ei. Este ştiut că producţia de tivul total era de 278 capete, vit“ etc) şi cu acceptarea, con­
In discuţiile purtate cu fac­ lapte este direct proporţiona­ iar cel de vaci şi juninci de siliului de conducere — du­
tori de răspundere de la co­ lă cu cantitatea şi calitatea 146. Prin pian s-a stabilit ca pă nişte criterii care nu sînt
mune şi din unităţi agricole nutreţurilor. Iată cum arată De cîţiva ani, aportul sec­ eforturi pentru a asigura în­ sul al 12-lea, cînd se va e- şi a fermei, precum şi a con­ producţia de lapte marfă, de conforme nici pe departe cu
socialiste In legătură cu aces­ realizarea planului la pro­ torului zootehnic la consoli­ treg necesarul pe sortimente puiza stocul propriu de fu­ siliului popular comunal fa­ la 113 vaci, să se ridice la realitatea. Pe ce criterii pre­
te probleme s-au evidenţiat ducţia de lapte pentru fon­ darea economică a C.A.P. To­ din producţie proprie — s-a raje. Inginerul şef al unităţii, ţă de îndeplinirea indicatori­ 482 hl în primul semestru şi vezi, de pildă, 18 hl lapte
atît rezultate bune, cît şi u- dul de stat pe cooperative teşti este departe de a pu­ înrădăcinat puternic în acti­ Visarion Cvaşa, afirma că i lor de plan în sectorul zoo­ s-au realizat 155,8 hl (vaca şi marfă în martie, ca în aprilie
nele aspecte negative. în primul semestru al acestui tea fi considerat ca satisfă- vitatea conducerii unităţii şi „raţiile vor fi completate' cu tehnic, îndeosebi privind rea­ 150 litri în 181 zile!). Indi­ să planifici 132, în mai 155,
întotdeauna — aşa cum o an. cătâr, de a reflecta potenţia­ fermei care sînt gata ori- sfaturi". Curioasă optică la lizarea fondului de stat la caţiile date cu prilejul schim­ iar în iunie (cînd păşunea
lul real existent pentru ob­ cînd să ridice la rangul de un specialist, un om investit producţia de lapte. De ase­ are, totuşi, o productivitate
ţinerea unor producţii şi ve­ cauze obiective lipsa de preo­ cu o mare răspundere I Si­ bului de experienţă între se­ maximă) să scazi planul ia
Unitatea Producţia Producţia U/M nituri mulţumitoare de la fie­ cupare pentru o mai judi­ gur că, văzînd astfel lucru­ menea, pentru producerea cretarii şi primarii de la co­ 150 hl. Există elemente hotâ-
planificată realizată care animal. Cele mai mari cioasă gospodărire a supra - rile, nu se pot rezolva pro- suculentelor s-au însămînţat mune, organizat de biroul Go- rîtoare în eşalonarea planului
1
numai 5 ha cu sfeclă fura­
1
M
C.A.P. Teiu '297 '* ' *'27\ , * , neajunsuri JşL găsesc expJL feţelor afectate producerii fu­ blemele-cheie care privesc jeră, la care se adaugă — mitetului judeţean de partid, la lapte: numărul de vaci
au fost ca să se depună o.pre-,
caţia în modul cum se asi­ rajelor. găsirea unor soluţii eficiente' nu fără semne de întrebare, productive, perioada de lac-
C.A.P. Lăsău 230 226 n gură baza furajeră. An de Din deficienţele manifesta­ pentru gospodărirea judicioa­ ţinînd seama de condiţiile ocupare deosebită pentru a a- taţie în care. se află şi, tot
C.A.P. Ohaba 206 281 ______ a_ an, pentru acoperirea defi­ te nu s-au tras nici un fel să a tuturor resurselor de pedoclimatice ale unităţii — sigura personal corespunzător atît de important, ce avem
unitatea
citului,
cheltuieşte
în zootehnie, care să efectue­
să le dăm să mănînce ! Acest
C.A.P. Fintoag 200 106 w zeci şi chiar sute de mii de de învăţăminte pentru ame­ sporire a producţiei de nu­ porumbul ce se va însămînţa ze toate lucrările, pe baza a- mod de a face eşalonarea
după gx-îu în cultură succe­
liorarea situaţiei în viitoarea
lei în scopul procurării din perioadă de stabulaţie. Nu­ treţuri. In condiţiile cînd — siv. In ceea ce priveşte asi- cordului global (nu numai producţiei de lapte nu osie
Interesant de evidenţiat bază pentru animale finul afară a nutreţurilor nece.sa- mai aşa se explică de ce lip­ pentru un efectiv de 700 bo­ gurax-ea fînurilor naturale, mulsul sap numai îngrijirea), specific numai la C.A.P. Bre­
este faptul că în timp ce la natural, trebuie luate măsuri re hrănirli întregului efectiv sa a peste 1 000 tone sucu­ vine şi 500 ovine —• s-au în- care ocupă 265 hectare, ni cît şi pentru asigurarea de pe tea Streiului, ci mai general
C.A.P. Ohaba, care are un ca recoltarea, uscarea şi de­ de bovine şi ovine pe perioa­ lente şl fibroase este privită sămînţat ou culturi noi de s-a spus că la acestea se ob- acum şi nu la toamnă a ba­ în judeţ (şi la C.A.P. Mărti-
efectiv mai mic de vaci, pro­ pozitarea să se facă la timp da de stabulaţie. • ţine o producţie relativ scă­ lanţei de furaje. Şi, tot pînă neşti, bunăoară).
ducţia planificată pe luna şi în bune condiţiuni pentru Această practică dăunătoa­ cu seninătate, ca ceva firesc. trifoliene numai 35 de hec­ zută, suprafeţele respective la data de 10 iulie, pentru După analiza zootehniei din
martie a fost depăşită cu 478 a nu se deprecia din punct re — de a investi sume apre­ De aceea, nu s-a stabilit nici tare, „deoarece abia pentru de ani de zile nefiind ferti­ ferma din satul Bi-etea Stre­ iunie în comitetul de partid
litri, în aprilie cu 866 litri, de vedere calitativ. In ce pri­ ciabile în vederea echilibră­ o măsură care să vizeze aco­ atît s-a asigui^t sămînţă", lizate. iului, care are vacile cu lap­ — care s-a văzut cu ce ..ur­
în mai cu 2 573 litri, iar în veşte cantitatea nu s-a dus rii cît de cît a balanţei fu­ perirea deficitului, lăsîndu-se este lesne de înţeles preocu­ Intr-o asemenea situaţie se te ale C.A P., s-a găsit şef mări" s-a soldat — problema
iunie cu 3 704 litri, la C.A.P. lipsă. Calitatea a lăsat însă impune să se acorde maxi­ de fermă, dar mulgătorii au furajelor, problemă stringen­
din Teiu, care are un efectiv de dorit. Aşa se explică de rajere, în loc să se depună ca totul să se rezolve în cea­ parea conducerii cooperativei mă atenţie oricăror pierderi rămas aceiaşi crescători de' tă la C.A.P, Bi-etea Streiului,
mai mare, producţia planifi­ ce prevederile de plan la din recolta de nutreţuri a a- animale... de ocazie, iar la fu­ s-a planificat a mai fi dezbă­
cată a fost mai mică în a- producţia de lapte şi venitu­ eestui an. Transportul fînu­ rajele semisiloz realizările tută în septembrie. Cu ce . se
prilie cu 829 litri, în mai cu rile planificate din zootehnie, rilor s-a făcut însă cu „înce­ sînt doar în intenţie. mai poate interveni atunci, în
2 034 litri şi în iunie cu 733 nu s-au realizat în primul tinitorul". Pentru însilozarea Purtăm o discuţie cu tova­ afară de insilozări de masă
litri. Cauza ? Primarul co­ semestru al acestui an. In timpurie de nutreţuri — me­ răşa Aurora Barbu, noua pre­ verde ? Şi aceasta dacă se
munei spunea că cei din O- luna mal se ajunsese la o todă aplicată cu succes de şedintă a C.A.P., şi pînă zi­ respectă planul de culturi
haba au avut furaje mal producţie zilnică de 200 li­ unele cooperative agricole — lele acestea şi secretara co­ succesive. Dar dacă acestea
multe şi mai bune. Anima­ tri lapte, iar în iunie a „săl­ nu s-a iniţiat nici o acţiune. mitetului de partid al coope­ nu pot fi însămînţate la
lele au fost mai bine hrănite tat" la 300. Inginerul şef era Anemic se desfăşoară şi pre­ rativei. Este o tovarăşă apre­ timpul optim ? De aceea, fi­
şi îngrijite. La Teiu, furajele oarecum mulţumit de „sal­ gătirile pentru amenajarea ciată de conducătorii din co­ nind^ seama de situaţia bazei
au fost de mai slabă calita­ tul" realizat. Dar obţinerea bucătăriilor furajere, ceea mună, cu iniţiativă, poate în­ furajere precare a cooperati­
te şi nici hrănirea şi îngri­ a numai 2 litri de lapte de ce denotă că preocuparea fa­ să ca secretară (pe atunci vei este bine ca analiza res­
jirea animalelor nu s-a fă­ la o vacă nu poate mulţumi ţă de ridicarea rentabilităţii brigadieră) a dovedit mai pu­ pectivă să fie devansată şi
cut în mod corespunzător, pe nimeni. Tocmai de aceea activităţii sectorului zooteh- ţină combativitate faţă de
nefiind asiguraţi îngrijitori am şi întrebat: Dumneavoas­ nio nu este privită cu răspun­ multiplele şi îndelungatele urmată de măsuri foarte fer­
permanenţi. Acum se depun tră aţi ţine in gospodăria derea cuvenită. Dealtfel, în justificări ale consiliului de me Să fie amenajat ca semi­
eforturi pentru recuperarea personală o vacă care ar da condiţiile cînd producţia me­ conducere. Promovată în siloz tot ce se poate recolta
pierderilor înregistrate in numai doi litri de lapte pe die zilnică de lapte marfă nu fruntea lui va trebui să pună în această lună (buruienile
primele luni ale anului. Toc­ zi 7 Răspunsul a fost: Nu. depăşeşte 2,5—3 1 pe cap de piciorul în prag şi să facă sînt de aproape un stat de
mai pentru a nu se mai re­ Trebuie să facem totul pen­ vacă, este evident că poten­ mai multă ordine. om în unele culturi), să fie
peta o asemenea situaţie tre­ tru ca vacile cooperativei să ţialul fermei nu se valorifi­ gospodărite paiele, pleava,
buie depuse acum toate efor­ dea lapte cît mai mult, în că pe deplin, că producţia se — Cînd s-a analizat, ulti­ cocenii, să se ia toate măsu­
turile pentru recoltarea, raport cu potenţialul lor bio­ ma dată, activitatea sectoru­ rile pentru prepararea nutre­
strângerea şi depozitarea fi­ logic. Dar pentru aceasta tre­ realizează cu cheltuieli ridi­ lui zootehnic de către comi­ ţurilor !
cate.
nului. Experienţa, dovada buie îndeplinită una din con­ tetul de partid ? Mai multă energie se cere
bunei organizări şi gospodă­ diţiile fundamentale pentru Restanţele înregistrate pî- — In ziua de 19 iunie s-au din partea comitetului de
riri a producţiei de furaje, obţinerea unor producţii spo­ nă acum la producţia de lap­ dezbătut în comitetul de partid, a consiliului de con­
nu trebuie căutată în altă rite de lapte — asigurarea te marfă reprezintă un se­ partid pe C.A.P probleme le­ ducere, pentru că, cu justifi­
parte. Există în comună, la unei hrane consistente. Aici, rios motiv de reflecţii, pen­ gate de realizarea efectivelor cări — „oamenii sînt anga­
cooperativa din Ohaba. din cele 38 ha cultivate cu în zootehnie şi a producţiilor jaţi în industrie", „la o fa­
Cooperativele din Ostrov trifoi s-au recoltat 35. Trans­ tru iniţierea de măsuri ener­ animaliere,.. milie revine o suprafaţă mare.
şi Rîu de Mori sînt vecine. portul însă bate pasul pe gice în scopul acoperirii in­ — Şi ce s-a stabilit ? de culturi prăşitoare“, „n-a­
Situaţia recoltării şi strînge- loc. In şire s-au depozitat tegrale, pînă la trecerea ani­ — înlocuirea , vacilor bă- vem bani, pentru că n-avem
I.a
din
rezultat
de
agricolă
cooperativa
Toteşti,
majoritatea
producţie
din
de
trifoi
finului
rii furajelor nu-i însă de na­ doar 25 tone din 76. Fînaţu- prima coasă se află încă pe cîmp. Aici, aşa cum se vede din fotografie, s-au pus de-abia doar malelor în stabulaţie, a defi­ trfne sau cu o producţie ce vinde“ sau că plouă şi iar
tură să mulţumească pe ni­ rile naturale ocupă o supra­ „bazele" primei şire. Cît s-a transportat, se vede şl poate aprecia oricine. slabă pînă la 30 iunie... plouă— nu se poate ieşi la
meni. Noi — ne spuneau to­ faţă de 634 ha şi s-a cosit citului de nutreţuri. liman. Sînt oameni buni la
varăşii Cornel Lepădătoni, finul de pe 125 ha. Este foar­ Această prevedere nu s-a C.A.P. Bretea Streiului, ca
preşedinte, şi Gheorghe Da- te puţin. Inginerul şef al u- realizat. Există şi o justifi­
vid, inginer-şef — aici la Os­ nităţii spunea că baza fura­ care obiectivă. Dar, se poate Aurel Frenţoni, loan Crişan,
trov, de mai bine de 10 ani jeră se asigură. Se pune în­ stabili intr-un plan de mă­ Ioana Cocioabă, loan Luţi,
n-am mai dus lipsă de fu­ trebarea-cînd şi de ce calita­ in I. A. S. se impune o mai judicioasă suri un termen atît de scurt, Aron Zaizon, Teodora Sîrbu,
raje, Trifolienele — 70 ha — te ? Trăgînd învăţăminte din Tiberiu Cimponier, Elisabeta
au fost recoltate şi s-au propria experienţă, pentru că de II zile, pentru a înlocui nu
transportat şi depozitat peste nerealizarea producţiei de una-două, ci o duzină sau do­ Păun, Maria Tănăsoiu, Elisa­
50 tone din cele 210 tone, lapte, carne şi a veniturilor uă de vaci care nu-şi justifi­ beta Bretean şi mulţi, mulţi
cît a rezultat la prima coasă. din zootehnie în prima ju­ gospodărire a tuturor resurselor că existenţa In efectiv ? Este alţii din satele Bretea Streiu­
Din cele 217 ha fînaţuri na­ mătate a acestui an se dato- lui, Măceu şi Plopi, membri
turale, s-a cosit fînul de pe reşte tocmai calităţii neco­ o prevedere care nu ţine sea­
mai bine de 70 ha. Toată su­ respunzătoare a nutreţului ma, în primul şi cel mai e- şi nemembri de partid. Cu ei
prafaţa ocupată cu fînaţuri administrat în hrana anima-, Bilanţul activităţii desfăşu­ conduse de ing. Soos Ludovic senţial rînd, de situaţia eco­ se pot urni lucrurile din loc.
naturale a fost curăţată, iar lelor, trebuie transportată de rate în primul semestru în şi respectiv de ing. Vaier ce impune ca şi conducerea ca acţiunea să fie grabnic fi­ nomică a cooperativei, de Şi se poate lua, cîte ceva,
pe 120 ha s-au aplicat îngră­ urgenţă întreaga cantitate de I.A.S. să se preocupe îndea­ nalizată pe întreaga suprafa­ cu discernămînt — pentru că
şăminte chimice, fapt ce a trifoi. Cu cît fînul stă mai sectorul zootehnic al între­ Lungu. De asemenea, la fer­ proape de soluţionarea lor. ţă planificată. In acelaşi timp, „paritatea" schimbului care
contribuit la sporirea pro­ mult pe cîmp, cu atît se de- prinderilor agricole de stat ma nr. 2 din Bîrcea a I.A.S. Nerealizarea cu peste 100 1 a se impune impulsionarea rit­ poate avea între ea şi între­ nici aici problemele zootehni­
ducţiei de fîn cu 500 kg la preciază din punct de vede­ reflectă o situaţie nefavorabi­ Simeria, inginerul cu baza producţiilor medii prevăzute mului de lucru la realizarea prinderea de industrializare a ei nu sînt rezolvate la nive­
furajeră, Iustin Vasiu, se pre­
pe cap de vacă la I.A.S. Ha­
lă. Producţia de lapte marfă,
hectar. Tocmai pentru că s-au re calitativ. Eforturi susţinu­ spre exemplu, pe total trust ocupă cu răspundere de strîn­ ţeg şi Simeria ridică nume­ coasei a doua la trifoliene, la cărnii cu livrări reciproce. lul cerinţelor, deşi tovarăşul
asigurat în fiecare an fura­ te trebuie depuse, asigurîn- terminarea primei coase la preşedinte Eugen Cepălău este
jele necesare, s-au gospodă­ du-se o mobilizare şi parti­ se află sub prevederi cu pes­ gerea şi depozitarea furajelor. roase semne de întrebare în fînurile naturale şi la trans­ De cumpărat juninci sau vi­
Nu acelaşi lucru se poate
te 150 000 1. Restanţele înre­
rit cu grijă şi au fost admi­ faţa şefilor de ferme, a con­ portul şi depozitai-ea fără ţele de pe piaţă sau din alte optimist în privinţa balanţei
nistrate în hrana animalelor cipare activă a tuturor coo­ gistrate la producţie şi nive­ spune despre situaţia întîlni- ducerilor unităţilor şi Trus­ pierderi a tuturor resurselor cooperative nu poate fi vor­ de furaje — din experienţa
tă la ferma nr. 3 din Bîrcea
în stare preparată, s-a reuşit peratorilor, pentru cositul lul ridicat al cheltuielilor re­ tului I.A.S., care au datoria de nutreţuri. In condiţiile ba pentru că nu sînt fonduri... cooperativei agricole de pro­
să se realizeze şi producţiile fînaţurilor naturale. Trebuie alizate pe unitatea de produs a I.A.S. Simeria, unde ingine­ ă asigure o furajare raţio- specifice acestui an cînd
şi veniturile planificate. A- să se înţeleagă că recoltarea se datoresc în mai-e măsură rul cu baza furajeră, Nicolae mlă a efectivelor in vederea există furaje din abundenţă, — Ce întreprindeţi pentru ducţie Bretea Română, da
peste Strei.
ceste prevederi ale planului furajelor nu poate fi lăsată carenţelor existente în asigu- Gheorghiu, dovedeşte lipsă de ecuperării restanţelor. La a- este o situaţie intolerabilă ca asigurarea balanţei furajere,
de producţie au fost îndepli­ la bunăvoinţa cooperatorilor. rai-ea unei baze furajere co­ interes şi răspundere faţă de eastă dată nu se găseşte in- în vreo fermă sau întreprin­ pentru că aici este punctul cel Consemnăm preocuparea
nite şi în primul trimestru al Munca de recoltare, nefiind respunzătoare. rezolvarea problemelor care ă depozitată nici 50 la sută dere agricolă de stat să nu mai atacabil al cercului vi­ mai deosebită acum a tova­
acestui an. Cu toate aceste temeinic organizată şi coor­ întreprinderile agricole de an de an influenţează nega­ din cantitatea necesară de fî- se_ asigure din producţie pro­ cios ? răşilor Emilian Dobîrcău, se
rezultate, se impune şi aici donată, se întîlnesc coopera­ stat dispun de suficiente su­ tiv creşterea producţiei ani­ nuri; iar în privinţa asigurării prie toate sortimentele de nu- ci etanii Comitetului comuna)/
intensificarea ritmului de tori care au cosit şi strîns prafeţe ocupate cu furaje maliere şi a rentabilităţii a- suculentelor acţiunile 'sînt ti-eţuri, cu excepţia concen­ — Am recoltat trifoiul de
muncă la cositul, strînsul şi trifoiul şi fînul natural, iar cultivate şi naturale pentru cesteia- La ferma amintită destul de palide, din planul tratelor. Este de aşteptat ca pe 35 ha şi este în cea mai de partid Bretea Română, şi
depozitatul. fînaţurilor natu­ alţii, oare nici nu s-au apu­ a-şi asigura din producţie s-au desfăşurat inexplicabil de 18 900 tone fiind realizate eficienţa acţiunilor pe care mare parte transportat şi Pantele Bretean, primarul co­
rale. cat de coasă. Organele loca­ proprie întreg necesarul pe de anevoios acţiunile de strîn- doar simbolic 467 tone semisi- Ie întreprind conducerile trus­ pus în şire la Plopi şi Măceu, munei, pentru sprijinirea or­
O situaţie mai puţin satis­ le de partid şi de stat tre­ sortimente, cu excepţia con­ gere a nutreţurilor şi însă- loz (!). tului, fiecărei I.A.S. şi fer­ ganizaţiei de partid şi a con­
mînţarea în cultură succesivă
făcătoare se întîlneşte la buie să intervină pentru res­ centratelor şi al 000 tone Este un fapt pozitiv că s-a melor să se concretizeze în precum şi 5 ha lucernă. Vom
C.A.P. Rîu de Mori. Este a- pectarea legii şi să oblige grosiere. Un exemplu demn a plantelor furajere, fapt trecut la însămînţarea cultu­ îndeplinirea exemplară a in­ începe să facem ceva semi­ siliului de conducere al C.A.P
devărat — aşa cum spunea la recoltarea la timp a în­ de urmat privind gospodări­ pentru care inginerul a fost rilor furajere succesive, lu­ dicatorilor de plan în secto­ siloz din nişte ierburi de ro­ din Bretea Şiroiului, cu coc
inginerul Gheorghe Gheor- tregii producţii de nutreţuri rea resurselor de nutreţuri îl sancţionat. Asigurarea furaje­ crare efectuată pe 112 ha din rul zootehnic, in reducei'ea vină. Vor fi însămânţate du­ vingerea că va fi insistentă ş
ghiu — că nu se cumpără fu­ cultivate şi naturale, la buna oferă I.A.S. Mintia, respectiv lor în cadrul fermei continuă cele 374 stabilite. Pentru reu­ continuă a preţului de cost pă păioase 25 ha cu porumb fructuoasă
raje. Dar avînd ca hrană de lor conservare şi păstrare. fermele din Lăpuşnic şi Brad însă să ridice probleme, ceea şita deplină, important este pe unitatea de produs. siloz şi 25 ha cu cereale masă I. MIR2A