Page 39 - Drumul_socialismului_1973_07
P. 39
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 756 O VINERI 13 IULIE 1973
Sartlaîî« WâWl In marea intreceire In NICI 0 ZI PIERDUTĂ.
«ate intepU RITMICITATE i® CALITATE ■ llaainte 4 ferpal Informare politică
Producţia pentru export — la timp, NICI UN BOB RISIPIT li zi, Iiî forme variate
ss accesibile
cu înalte performanţe calitative 9
Ce poţi face astăzi, Stănuţ, locţiitorul secretarului Comitetului comunal de
In discuţiile purtate, zilele trecute, cu tovarăşul Aurel
partid Geoagiu, despre modul cum se desfăşoară activita
nu lăsa pe mîine tea de propagandă în organizaţiile de partid din comuna
Intensificarea activităţii de acest an o constituie con amintită, ca un laitmotiv revenea frecvent noţiunea de
export şi realizarea unui cit Bilanţul rodnic încheiat la semestru tractarea urgentă a întregii „informare politică“.
mai mare aport la creşterea producţii planificate şi gă „In ultimul timp — ne relata interlocutorul nostru —
resurselor valutare ale ţării sirea de noi plasamente ale (Urmare din pag. 1) strîns recolta de orz decît de pe am organizat mai bine informarea politică a comunişti
constituie pentru colectivele în domeniul exportului impune produselor în exterior, în spe 27 ha din 90, cînd de fapt a- lor, a celorlalţi oameni ai muncii, accentul principal pu-
de muncă şi organizaţiile de cial pe relaţia devize libere. teau fi folosite un număr ceastâ lucrare putea fi a- nîndu-se pe popularizarea documentelor de partid şi de
partid din economia hunedo- Faptul că pînă la ora actua sporit de combine, mai ales proapo terminată. De aseme stat, a sarcinilor economice şi sociale. Nu muncim la în-
reană un obiectiv major al lă pe ansamblul judeţului că C.A.P are doi tractorişti nea, în loc ca orzul să fi fost tîmplare, ci pe baza unui plan comun al comitetului co
întrecerii ce se desfăşoară in Derularea optimă este contractată peste planul care ştiu să lucreze cu com recoltat cînd avea 14—15 la munal de partid şi al organizaţiilor de masă şi obşteşti,
cinstea zilei de 23 August, anual de export o producţie binele şi deci motivul că nu sută umiditate, înaintea ploi urmărindu-se cuprinderea tuturor categoriilor de cetăţeni.
pentru îndeplinirea exempla mai mare cu 11,2 la sută sînt suficienţi mecanizatori lor, se strîngea acum, după O activitate ‘ fructuoasă se desfăşoară în această di
ră a planului şi angajamen constituie o garanţie de suc calificaţi nu rezistă. Dar pu ploi cu o umiditate de 18—19 recţie în organizaţiile U.T.C. şi de femei,_ precum şi _în
telor pe acest an hotărîtor al a produselor spre ces. In acest cadru, este de teau să fie puşi să lucreze la sută. Trebuie luate măsuri şcoli Aş sublinia, de asemenea, şi faptul ca s-a împămîn-
cincinalului. menţionat că la C.S. Hune pe combine şi şeful secţiei de ca timpul şi maşinile să fie tenit de mai multă vreme obiceiul ca, la fiecare adunare
Este un prilej de justifica doara contractele încheiate mecanizare şi mecanicul, aşa folosite la maximum. Orice de partid, indiferent de ordinea de zi, să se prezinte o
tă satisfacţie pentru colecti beneficiarii externi pînă acum depăşesc prevede .cum se procedează în alte întîrziere se soldează numai scurtă informare cu privire la principalele evenimente
vele muncitoreşti din judeţ rile anuale cu 26,7 la sută staţiuni Aşa stînd lucrurile petrecute pe plan intern şi internaţional. De regulă, acest
că sarcinile in domeniul ex la total export şi cu 125,8 în această unitate nu s-a şi numai cu pierderi lucru se face de către unul dintre membrii biroului or
portului, ce revin judeţului, la sută la devize libere. Sînt ganizaţiei de bază. Astfel de informări s-au făcut şi la
în lumina hotărîrilor Plena laţia devize libere o depă tivele din judeţ care au sar însă în judeţ şi cazuri de activităţi din cadrul învăţămîntului de partid, iar te
rei C.C. al P.C.R. din februa şire de 2,6 ori a prevederilor. cini de export. In primul neacoperire integrală cu co Acţiunile sînt organizate matica de pregătire a cursanţilor a fost legată, de ase
rie—martie a.c., se îndepli Rezultate meritorii au dobîn- rînd se impune o sporire menzi a prevederilor. In spe menea, de evenimentele interne şi externe.
nesc cu succes. Depăşirea dit colectivele I. C. Orăştie, substanţială a volumului cial la I.M.C. Deva, „Marmu Se organizează cu mai multă regularitate şi şezătorile
prevederilor semestriale cu „Vidra" Orăştie, I.M.C. De produselor livrate în exte ra" Simeria, I.J.I.L. Deva, în flux femeilor, care prezintă, totodată, un cadru foarte nime
15,5 la sută şi realizarea su va, I.F.E.T. Deva şi cele din rior. Pe ansamblul judeţului I.C. Orăştie, „Vidra" Orăştie, rit pentru a informa pe participante cu principalele pro
plimentară a peste 24,5 mi industria locală, ale căror de trebuie să se realizeze la U.J.C.M se impune perfec bleme la zi. Un activ larg, format din membrii comitetu
lioane lei valută pe relaţia păşiri faţă de planul de ex export un volum de produ tarea grabnică a tuturor con specialişti — este bună, sl- lui comunal de partid, propagandişti, agitatori, cadre de
devize libere atestă elocvent port se ridică la 2—12 la se mai mare cu cel puţin tractelor, adaptarea rapidă a întreprinderea agricolă de tuîndu-se în medie cu circa conducere din diferite sectoare, intelectuali etc., este fo
e
angajarea responsabilă, preo sută. 25 la sută faţă de prevederi producţiei spre sortimentele stat din Haţeg are însămînţa- 200 kg la ha peste prevederi. losit în mod curent pentru popularizarea şi cunoaşterea
te cu cereale păioase mai
cuparea competentă şi stă Bilanţul încheiat la semes le din prima jumătate a anu solicitate de beneficiari şi cu mult de 480 ha, din care or de către fiecare cetăţean a sarcinilor economice care se
ruitoare a muncitorilor şi tru în domeniul exportului lui. Creşteri mari revin în conjunctură favorabilă pe Măsurile tehnice şi organi pun într-o perioadă sau alta, pornind, bineînţeles, de la
specialiştilor pentru realiza este rodnic, demonstrînd că deosebi colectivelor de la pieţele externe. zului îi sînt destinate 35 de zatorice iniţiate de conduce documentele de partid.
rea unor produse cu înalte economia hunedoreană dispu I.M.C. Deva, „Marmura" Si- A doua jumătate a acestui hectare. Acţiunea de recolta rea I.A S. permit ca strînge- Tot în sprijinul unei informări multilaterale a oame
performanţe calitative, com ne de mari resurse şi posi meria, „Vidra" O r ă ş t i e , an hotărîtor pentru îndepli re s-a declanşat la ferma din rea şi înmagazinarea recoltei nilor aş sublinia preocuparea noastră pentru pătrunderea
petitive pe pieţele externe. bilităţi pentru a-şi spori con I.F.E.T. Deva. La aceste u- nirea cincinalului înainte de Unirea, care are 27 de hec de cereale păioase să se în mai largă a presei. Drept rezultat al acţionării ferme de
Sînt demne de evidenţiat e- tribuţia la intensificarea nităţi se impune ca organi termen ridică ' în faţa co tare cultivate cu orz. In tar cheie în cel mult 7 zile bune către organizaţiile de bază pe această linie, în toate sa
forturile siderurgiştilor hune- schimburilor comerciale ex zaţiile de partid şi comitetele lectivelor din judeţ sarcini laua numită „La Martin" de lucru în cîmp. Concomi tele de pe raza comunei noastre a sporit numărul abona
doreni, care nu numai că o- terne ale ţării. In spiritul oamenilor muncii să acţione mari şi de răspundere în do i-am găsit prezenţi pe ingi tent cu secerişul, s-a organi mentelor la ziare şi unele publicaţii social-politice. Tot
norează cu o promptitudine sarcinilor şi indicaţiilor tra ze energic pentru îndepli meniul exportului. Este dato nerul şef al I.A.S., Pamfil zat în flux eliberarea tere odată, în fiecare localitate sînt afişate operativ ziarele în
exemplară contractele cu sate de tovarăşul Nicolae nirea şi depăşirea ritmică a ria de onoare a fiecărui mun Fugaciu, şi pe şeful fermei, nului de paie, efectuarea ară care sînt publicate documente de partid, legi noi adop
partenerii externi, ci reuşesc Ceauşescu, aceste resurse tre planului fizic, mai cu seamă citor şi specialist, a tuturor ing. Traian Mihăilă. După ce turilor şi însămînţarea plan tate sau materiale mai importante. In acelaşi timp, pen
să plaseze în exterior, mai buie puse intregral in valoa la sortimentele destinate ex organizaţiilor de partid să s-au făcut în cîmp operaţiu telor furajere în cultură suc tru informarea propagandiştilor, a agitatorilor, membrilor
ales în ţările cu economie a- re, prin realizarea ritmică şi portului, să asigure fiecărui acţioneze cu competenţă şi nile de stabilire a umidităţii, cesivă. Pînă la această dată, birourilor organizaţiilor de bază, întregului activ de
vansată, mari cantităţi de la la înalt nivel calitativ a pro produs o calitate superioară responsabilitate pentru ca care se situa sub 18 la sută, secerişul orzului jje putea în partid avem organizate cabinete de ştiinţe sociale la se
minate cu grad ridicat de ducţiei destinate exportului şi să expedieze producţia producţia destinată benefi s-a dat semnalul începerii cheia, însă condiţiile clima diul comitetulu comunal de partid, liceu şi şcoala gene
1
prelucrare şi la preţuri su şi derularea optimă a produ conform stipulaţiilor prevă ciarilor să fie realizată şi secerişului tice au împiedicat folosirea rală din Geoagiu, la şcoala din Homorod, dotate cu ziare,
perioare. Astfel, în primul selor spre beneficiarii ex zute în contractele încheiate derulată optim, peste nive Tractoriştii Iosif Groşan, zilnică cu randament sporit cărţi, broşuri şi alte materiale necesare".
semestru, siderurgiştii au li terni în a doua jumătate a cu beneficiarii străini. Gheorghe Băcălete, Liviu Mo a combinelor. Mecanizatorii Folosind aceste metode, aceste forme variate şi acce
vrat suplimentar la export acestui an. O condiţie esenţială a de lul prevederilor, în folosul ca şi Ion Lazăr sînt hotărîţi sînt pregătiţi însă pentru a sibile, organizaţiile de partid de pe raza comunei Geoa
cu 21,2 la sută mai multe De aici decurg obligaţii păşirii în cît mai mare mă accelerării progresului econo să încheie grabnic recolta relua lucrul imediat ce sta giu, reuşesc să asigure o informare politică concretă şi
produse şi au realizat pe re- deosebite pentru toate colec sură a planului de export pe mic al ţării. tul, iar lui Minuţ Jurcovăţ i rea terenului şi a lanului vor operativă a cetăţenilor, să-i pună la curent cu proble
s-a încredinţat misiunea să permite. angajamentul lor mele esenţiale petrecute pe plan intern şi extern, cu acti
asigure eliberarea operativă fiind să strîngă fără pierderi vitatea desfăşurată de către partidul şi statul nostru.
Asemenea forme şi mijloace stau la îndemîna tuturor
întreaga
recoltă de orz şi
a terenului de paie, urmînd
La Fabrica de materiale
I.M.C. Deva, în secţia de Jumătate din producţia leana Blănar am întîlnit-o a se efectua imediat arături grîu, să realizeze în condiţii organizaţiilor noastre comunale de partid. Este necesară
de
Bîrcea,
construcţii
a
doar o preocupare mai insistentă pentru a le folosi în
la fasonare. Lucrează cu în-
cărămizi, aproape jumătate demînare. Ştie bine ce are şi semănatul culturilor suc ireproşabile întregul volum mod cît mai eficient. PAUL VALER
de făcut pentru ca produse
cesive.
de lucrări din această cam
din producţie este destina le realizate de ea să fie de panie.
tă exportului. 755 000 bucăţi de cărămizi este bună calitate. Cum s-.ar zice, Recolta — apreciau cei doi
cărămizi este producţia care mîinile ei fac oglinda defi
s-a realizat în primul se nitivă a cărămizilor. Comu
mestru aici, fiind livrată în nista Ana Lebădă este a-
R.D. Germană şi R.P. Polo destinată exportului preriată ca o muncitoare
nă. Valoarea lor : 235 000 lei destoinică. Cunoaşte la gram „Tineretul - factor activ în îndeplinirea
valută. Aceste rezultate au cantităţile de materii pri
permis depăşirea planului la me care,trebuie introduse în
export pe primul semestru zentant al firmei germane pentru export, de la an la amestecul cărămizilor. Ni
cu 12.4 la sută. pentru contractarea unei an tot mai mult. A avut loc mic în plus sau în minus.
Din relatările inginerului cantităţi mai mari. o permanentă diversificare La descărcarea cuptoarelor, cincinalului înainte de termen“ —
Olimpiu Matei, şeful fa Am discutat şi cu şeful a producţiei, a greutăţilor precum şi la sortarea că-ă-
bricii, rezultă că în prezent secţiei, maistrul Silviu An volumetrice, un rol important mizilor lucrează şi munci
se caută noi parteneri pen gliei, despre atenţia care avîndu-1 aici îmbunătăţirea torul Constantin Lăpîrdă.
tru export. Astfel, în R.F. trebuie acordată produselor reţetelor de amestec. Se Prin mîinile lui trac zilnic
Germania s-au trimis de cu- la export. Din capul locu produc la ora actuală 7 cam 10 000 de cărămizi. O- în orice moment, traficul
rînd pentru probe cărămizi lui ni' s-a făcut specificaţia sortimente, numărul lor fiind chiul său format dă cu pre
de tip special folosite ca i- că acestor produse li se a- în continuă creştere. cizie verdictul asupra cali
zolatori termici. Atenţia în eordă cea mai mare atenţie. Munca pe fluxul de pro tăţii fiecărei cărămizi. La să se desfăşoare în condiţii optime
execuţie, dozajul mai bun Toate sînt de foarte bună ducţie cunoaşte în fiecare
al materialului folosit au calitate. Atunci cînd benefi fază specificul ei. De la do livrare trebuie să meargă
permis obţinerea unor pro ciarul extern are anumite zatori, fasonatori, descărcă- numai cele de bună calitate. Am fost de faţă la sec oricărei defecţiuni sau de spre acţiunea de autodota- faptul că „linia" se află
duse calitative superioare. pretenţii calitative, de struc tori sau oameni care ve Şi acest lucru este respectat ranjament ivite pe secţia re a sectorului şi aici Gri- sub tensiune la 27 kV, o-
torul L.C. din Simeria-triaj
Calificativul beneficiarului tură sau formă, ele sînt ghează arderea, competenţa, întocmai. la ora cînd se analiza ac de linie Mintia — Subce- gore Opiiş, absolvent al bligă la măsuri aparte de
— FOARTE BUN. In pre respectate întocmai. iscusinţa, hărnicia îşi spun tivitatea ce o depuseseră tate. unei şcoli de specialitate protecţia muncii pe cei ce
zent se aşteaptă un repre- Dip 1965, fabrica produce cuvîntul. Pe muncitoarea I- D. CORNEL cele trei echipe în 8 ore — V-am ruga să numiţi postliceală, depune toată intervin la părţile ei afe
de program şi se stabileau cîteva din obiectivele prin strădania. Se disting, de rente. Evident, aici, ca în
sarcinile pentru a doua zi. cipale ce stau în faţa co asemenea, Ilie luşco şi Va orice parte, experienţa are
In biroul şefului de sector lectivului dumneavoastră lentin Chinzan, a căror un cuvînt greu de spus.
erau numai tineri şi fieca în 1973. muncă poartă amprenta Cînd în noiembrie ’72,
unor meseriaşi pricepuţi şi
re ţinea să adauge cîte ce
Avutul obstesc - avutul nostru. Stagiunii estivală in plină desfăşurare va la stabilirea programu tărîtor în vederea îndepli acolo unde intervin rămî- Mintia, a circulat în cursă
pe porţiunea Subcetate —
— Pentru acest an, ho
nc totul în perfectă stare.
i ____________________ _____ lui de lucru. nirii cincinalului înainte de In lucrările curente de în de probă prima locomo a
la Casa de cultură Ceoagiu-lăi conduc, ne relata comunis termen, ne-am propus o treţinere a liniei de con funcţionat perfect şi boli
electrică,
tivă
totul
— Sectorul pe care îl
reducere cu 0,5 la sută a
tact Nicolae Mariş cu e-
Să-l ferim de pagube mai ales în zilele de vară seni, rezervate fiecărei serii tul Stelian Hotărîş, e unul preţului de cost şi o creş ma de echipă fruntaşă şi dul de oţel a „zburat" şi
Cunoscuta şi mult căutata,
chipa sa a obţinut diplo
cu „suta“ pe unele por
din cele mai ..tinere" sec
tere a productivităţii mun
de cetăţeni aflaţi la odihnă,
trenuri
In
curînd,
ţiuni.
toare din cadrul CT-ului,
cii cu 1 la sută. Cifrele
pe traseul Alba — Zlatna —
balneară
toridă,
staţiune
Geoagiu, încearcă şi, ne-am Abrud — Cîmpeni — Vaţa — el luînd fiinţă abia în au pot să pară mici, dar pen acest lucru nu e uşor în- remorcate electric vor cir
tr-un sector în care fieca
cula pe aici obişnuit. Ti
convins de multe ori, reuşeş Brad — Deva. Pentru atrage gust 1970, cînd au înce tru un sector unde toate re vrea să fie cel mai bun I nerii din sectorul LC din
put lucrările de electrifi
piesele şi utilajele sînt noi
Ce păzeau paznicii ? opt luni Închisoare. Acum dau te să se prezinte vizitatori rea vizitatorilor în astfel de care a liniei ferate pe por aceste cifre înseamnă foar Munca pe care o depun Simeria-triaj vor face to
excursii, casa de cultură are
lor — turişti în tranzit sau
„restanţele”, de care clemen ţiunea Mintia — Petroşani. te mult Tinerii se strădu aceşti tineri utecişti e-fru tul ca, în orice moment,
ţa legii ii scutise la timpul aflaţi la odihnă şi tratament o metodă originală, eficien Menirea sa este aceea de iesc ca toate lucrările e- moasă ca orice muncă, dar traficul să se desfăşoare în
tă : proiecţii cu filme pro
— ca o gazdă ospitalieră, pri
La Tribunalul judeţean s-a respectiv. Numai că ei n-au cepută în toate cele. prii, realizate în excursiile a asigura menţinerea con xecutate să primească nu prin caracterul ei ridică condiţii optime.
judecat în recurs procesul înţeles nimic din acea lecţie. Din punct de vedere cul anterioare. De asemenea, probleme multe şi variate:
intentat lui Gheorghe Diniş şi tural-artistic şi de agrement, drumeţiile în aer liber, la tinuă a prizei şi liniei de mai calificativul „foarte se lucrează tot timpul fă VIOREL HOTÂRiŞ
lui îoan Burdulea pentru furt Oameni nepotriviţi la serviciile către vizitatori sînt complexul morilor de apă şi contact şi eliminarea, în bine“. ră a stînjeni sau deranja corespondent voluntar
din avutul obştesc. Recursul a prestate, în marea lor majo izvorul de ape minerale Bă- timpul cel mai scurt, a Ni se relatează apoi de graficul de circulaţie, iar Simeria
fost respins şi cei doi au ră ritate, de casa de cultură din cîia, completează şi răspund
mas să execute o condamnare locuri nepotrivite staţiune. Casa de cultură a dezideratului sport şi agre
de cito doi ani închisoare reuşit ca în acest an să e- ment, cu atît mai mult cu
pentru furt din avutul ob taleze o agendă bogată a sta cît vizitatorii au la dispozi LA HUNEDOARA
ştesc. Judecătoria din Deva a giunii estivale. Directorul in ţie noile terenuri de tenis de
Dar ce şi cum au furat cei condamnat pe Ionel Ardelean stituţiei, Avram Dara, refe- cîmp şi- volei, serile de dans
doi ? Erau salariaţi pe şan din Burjuc la 2 ani şi 6 luni rindu-se la cîteva manifes — joi şi duminică —, pre
tierul fabricii de ciment şi închisoare, iar Tribunalul ju tări mai recent organizate cedate de concursuri-ghici- Echipele de tineri care să sprijine executarea lucrărilor
deţean a respins recursul in
var de la Chişcădaga. Diniş a culpatului. Faptele pentru ca sau de viitor, a enumerat ci toare şi jocuri , distractive,
văzut că pe şantier soseşte re a fost condamnat Ionel clul de conferinţe „Din isto programele orchestrei de mu
mult ciment, şi că paza lui pe zică uşoară „Icarus" din O- de investiţii s-au creat, dar nu şi locurile de muncă pentru de
timp de noapte nu e prea Ardelean sînt: minus în ricul staţiunii Geoagiu", com răştie.
bine asigurată. gestiune provenit din negli pletat cu conferinţele medi S-a reuşit ca printr-o ju
jenţă, punerea în vînzare a cale „Eficienţa apelor terma
S-a născut în mintea lui i- unor mărfuri alterate, intro le în tratarea diverselor a- dicioasă programare, în in I,a Comitetul Judeţean al nicipal al U.T.C. Hunedoara de crările pe care urmau să le exe Scopul pentru care conducerea
deea că o parte din cimentul ducerea într-o unitate de co tervalul fiecărei serii aflate U.T.C. a fost înaintată, de că clara că unele dintre aceste e- cute erau extrem de complica de partid şi de stat a indicat
participă
executa
la
al
de pe şantier ar putea lua al merţ socialist a unor mărfuri fecţiuni" — ambele prezen la odihnă (18 zile), să fie tre Comitetul municipal de chipe reparaţiilor deja furnalul nr. te şi puteau fi făcute doar de constituirea unor astfel de for
rea
la
oameni
U.T.C.
vastă
data
experienţă,
cu
o
cu
Hunedoara,
ci
tă destinaţie, transformîndu-se fără forme legale. Ionel Ar tate în faţa oamenilor muncii contractate cel puţin patru 20 iunie a.c., o situaţie cu echi 5 şi insista să se popularizeze iar tinerii nu erau în stare să maţii. nu numai de tineri, fost
beneficiarului,
echipe
a
ale
aflaţi la tratament. Dar, în
în cîştig nemuncit pentru el. delean e de profesie lăcătuş acţiunile casei de cultură, un spectacole ale formaţiilor din pele de tineri meseriaşi care acţiunea întreprinsă de aceşti facă aşa ceva, astfel că execu extrem de precis: devansarea
nu
Ii trebuia însă un complice şi mecanic cu 7 clase elementa loc important îl ocupă cele judeţ — I.C.S.H., casele de s-au angajat ca în afara orelor utecişti. Din păcate, dînsul res tantul propriu-zis nu i-a admis. de fini punerii în funcţiune a obiective
cunoştea
Echipele
realitatea.
Referitor
la
lucrările
de serviciu, să contribuie la c-
l-a găsit în persoana şoferu re şi şcoala profesională şi cu caracter de agrement şi cultură Hunedoara şi Petro xecutarea mai grabnică a unor pective nu lucrau. Primul se saj din micro 7, doar cu puţin lor industriale, crearea unor con
diţii mai bune de locuit pentru
lui loan Burdulea. După o a comis aceste infracţiuni în turistice. Cu ocazia unui con şani, Teatrul de estradă De lucrări de investiţii. Se mai spe cretar a rămas extrem de mirat timp în urmă se purtaseră dis toţi oamenii muncii. Acest lucru,
de
prealabilă înţelegere, Burdu calitate de... gestionar la ca curs de orientare turistică, va, Clubul sindicatelor De cifica, urmau asemenea, perioada în cînd i s-a adus la cunoştinţă a- cuţii asupra lor. precum şi dorinţa tinerilor de a
cest lucru.
ac
să-şi
care
desfăşoare
După cum se observă, echipele
lea a încărcat, cu ajutorul bana camping Zam a fostei va —, ca şi din afară — Tea tivitatea aceste formaţii, iar o- Echipele nu lucrează nici în sînt create, lucrul pentru ele, contribui, sub diverse modalităţi,
îna
cincinalului
la
îndeplinirea
care
lui Diniş, în autobasculantă o cooperative de consum din desfăşurat în împrejurimile trul de stat Turda, Teatrul biectivele să la lucreze se stabilise momentul de faţă, sîntem infor nu. Oare cei care le-au consti inte de termen, răspuns demn
către
de
Moise
iniţial,
tovarăşul
erau
maţi
dintre
oarecare cantitate de saci de localitate. staţiunii, s-a înfăptuit şi o popular şi Ansamblul folclo cele mai importante. Este vorba Petrescu, şeful sectorului orga tuit nu trebuiau să discute mai şi plin de patriotism la chema să
benefi
cu
probă de eficienţă, de utili
trebuie
constructorii
întii
al
U.T.C..
şi
rea
C.C.
ciment şi i-a transportat la Lucrurile sînt foarte clare. ric Cugir ş.a. De un deose de bateria 3 cocseric, furnalul nizatoric din cadrul comitetului ciarii pentru a stabili ce lucrări rămină în aten(ia Comitetului
U.T.C.
Hunedoara
„locul de desfacere", gospo In concepţia unor oameni, tate turistică : completarea şi bit succes se bucură con nr. 5 din cadrul C.S.H., şcoala municipal Situaţia a fost anali e nevoie să execute şi în funcţie municipal al care urmează. Dar,
cu 24 săli de clasă şi blocul 4
şi
zată cu cîteva zile în urmă, în
cursurile „Cel mai bun so
împrospătarea
semnelor
perioada
în
dăria lui Cornel Sava. Opera de comerţ se poate ocupa ci marcajelor turistice. Legată list vocal sau instrumentist", din micro 7 — noul cvartal de cadrul unei şedinţe. Cauza care de acestea să aleagă oamenii, cu lucrurile să fie dinainte stabilite
experienţa
şi
calificarea
necesa
ţia s-a repetat peste două neva şi fără o pregătire da de turism, menţionăm stabi rezervate amatorilor aflaţi locuinţe al Hunedoarei. a determinat inactivitatea lor a ră ? Trebuia gîndit asupra utili concret, cu avizul tuturor fac
La
după
constituit-o,
iulie,
lunii
spusele
începutul
nopţi. Şi astfel cei doi au fu specialitate. Altfel, cum a a- lirea unui nou itinerar al în staţiune. mul secretar al Comitetului mu pri luiaşi interlocutor, faptul că lu- ace tăţii muncii lor. torilor interesaţi...
rat din şantier 68 de saci de juns gestionar un om care excursiilor în Munţii Apu- N. S.
ciment. avea o profesie foarte nece
...Pe şantier există însă sară societăţii dar care nu a-
pază. Cimentul trebuia deci vea nimic comun cu comer
păzit. Ce păzeau în cele do ţul ? Ionel Ardelean n-a co Fapte cotidiene
uă nopţi paznicii ? mis faptele respective numai
din nepricepere. Un anumit Defecfoscop
mod uşuratic de a concepe
In aceste zile, tineri din unităţile economice ale oraşului
Clemenţa legii nu i-a viaţa l-a determinat să cau La cabinetul medical se Orăştie, mobilizaţi de organizaţiile U.T.C,, parllcipă, prin mun
te a acoperi o ilegalitate cu
lucrează intens ; se combat că patriotică, la efectuarea unor importante lucrări în agri
învăţat nimic alte ilegalităţi. Pentru faptele probleme importante cum cultură, edilltar-gospodăreştl sau în propria întreprindere.
sale el a fost pedepsit. Dar
sînt : cafeaua, fumatul şi • In cadrul lucrărilor de construcţii-montaj ce se efectu
nu e singurul caz în care în- ează în incinta fabricii de industrie locală, 20 tineri meseriaşi
Căciulă Emil, Mihai Iorgu alţi „microbi" ai lumii mo
şi Mircea Cernea au furat, în tîinim oameni nepotriviţi la derne. Timpul trece ; ceaini au contribuit zilnic, la executarea instalaţiilor la centrala şl
înţelegere, o tablă de cupru locuri nepotrivite. O.J.T., ală cul fierbe ; ... şi pacienţii... ; reţeaua termică exterioară. Munca lor s-a dovedit, de fie
de pe şantierul complexului turi de cooperaţia de con care dată, de calitate.
hidrotehnic Valea de Peşti ; o sum, foloseşte această practică iar sora întreabă :
tablă în valoare de 2 840 lei. © Alţi 30 de salariaţi de la aceeaşi unitate au partici
de a încredinţa gestiunea u- — Poate să intre cineva î pat în ziua de 8 Iulie la demolări în zona centrală a oraşu
Fapta le-a atras cîte o con
nor cabane sau campinguri lui. Aici, va fi inălţat, peste puţin timp, un supermagazin ce
damnare de un an fiecărpia. — Să aştepte, că mai a- va contribui la o mai bună aprovizionare cu produse a popu
unor oameni care nu au o
Şi totuşi Emil Căciulă va e- vem de făcut nişte anali laţiei.
pregătire specială pentru a
xecuta o pedeapsă da doi ani, ze...
lucra în unităţi cu profil tu © Peste 140 de lucrătoare de la fabrica „Vidra“ au pres
iar Iorgu Mihai — una de un ristic şi comercial. Desen de : V. MIHAILESCU tat sute de ore de muncă In cadrul cooperativei agricole de
an şi opt 1 ini. Cei doi bene- producţie din localitate la grădina de legume, precum şl la
ficiaseră de graţierea unor IOSIF POP pllvitul cartofilor.
pedepse de un an, respectiv procuror