Page 40 - Drumul_socialismului_1973_07

wmn
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 756 • VINERI 13 IULIE 1973

D E C L A R A Ţ I A S O L E M N Ă C O M U N Ă BREVIAR INTERNAŢIONAL

- note * i
Republica Socialistă Româ­ stat la existenţă, libertate, Africa şi în întreaga lume, strumentele desfăşurării a- domenii ale relaţiilor inter­ III. Proclamă voinţa lor
nia şi Republica Populară suveranitate şi independenţă Reafirmînd, ca ţări In cesiora ; naţionale, în scopul menţine­ comună i
Congo, naţională, la pace şi securi­ curs de dezvoltare, dreptul de a facilita dezvoltarea rii păcii şi securităţii interna­ de a dezvolta relaţii de
Luînd in consideraţie rela­ tate, a dreptului inalienabil suveran al fiecărui stat Ia u- schimburilor şi a perfecţio­ ţionale, al promovării pro­ prietenie şi cooperare cu
ţiile întemeiate pe stimă re­ al fiecărui popor de a-şi ho­ tilizarea resurselor şi bogă­ na cooperarea in domeniile gresului economic şi social al toate statele, pe baza princi­
ciprocă şi prietenie statorni­ tărî liber soarta, fără nici un ţiilor naţionale In intere­ învăţămîntului, ştiinţei, cul­ tuturor naţiunilor şi dreptul piilor enunţate ;
cite între poporul român şi feil de amestec, constrîngere sul său propriu şi necesita­ turii, artelor şi sportului. necondiţionat al tuturor sta­ de a acţiona in scopul a- Tovarăşul Paul Nicuiescu-Mizil
poporul congolez, | sau presiune din afară, tea sporirii eforturilor pe II. Proclamă voinţa lor co­ telor de a participa la coope­ doptării de măsuri efective
Dorind să extindă în conti­ Hotărîte să acorde în con­ plan naţional şi internaţio­ mună de « fundamenta rela­ rarea Internaţională şl de a în domeniul dezarmării şi
nuare raporturile prieteneşti tinuare sprijin politic, mate­ nal, pentru a se asigura un ţiile dintre ele, precum şi cu avea acces nestingherit la cu­ pentru promovarea destinde­ a fost primit de preşedintele
de înţelegere şi colaborare rial şi moral necesar ţărilor progres mai rapid al eco­ toate celelalte state, pe ur­ ceririle ştiinţei şi tehnicii rii, păcii, înţelegerii şi coo­
reciprocă între cele două care au păşit pe calea dez­ nomiilor tuturor ţărilor în mătoarele principii: mondiale moderne. perării în Europa, în Africa
ţări, pe baza dreptului şi voltării independente şi miş­ curs de dezvoltare, indife­ 1. Dreptul inalienabil al 8. Neamestecul în treburi­ şi în întreaga lume; Houari Boumediene
justiţiei internaţionale, cărilor de eliberare naţio­ rent de orînduirea lor socia­ fiecărui popor de a-şi alege le interne sau externe ale al­ de a colabora între ele şi
Hotărîte să sporească con­ nală din ţările care se gă­ lă sau zona geografică din sistemul său politic, econo­ tui stat, sub nici o formă şi cu 'celelalte state în vederea
tribuţia celor două ţări la sesc încă sub jugul colonial, care fac parte, în scopul eli­ mic şi social, corespunzător nici un motiv. întăririi rolului Organizaţiei ALGER 12. — Corespon­ preşedintele Houari Boume­
cauza păcii, progresului şi Subliniind necesitatea apli­ minării decalajului dintre ele voinţei şi intereselor pro­ 9. Respectarea inviolabilită­ Naţiunilor Unite in apărarea dentul Agerpres, Mircea S. diene a transmis, la rîndul
securităţii internaţionale, la cării stricte a Declaraţiei a- şi ţările dezvoltate, prii, în deplină libertate şi ţii frontierelor şi a integrită­ independenţei şi suveranită­ Ionescu, transmite : Joi 12 iu­ său, urări de sănătate şi suc­
dezvoltarea cooperării din­ supra acordării independenţei Convinse de necesitatea de fără nici un amestec străin. ţii teritoriale a statelor şi, ţii tuturor statelor şi a drep­ lie, tovarăşul Paul Nicuiescu- ces tovarăşului Nicolae
tre toate statele, ţărilor şi popoarelor colonia­ a se trece la măsuri efective 2. Dreptul sacru al fiecărui drept consecinţă, recunoaşte­ tului inalienabil al fiecărui Mizil, membru al Comitetu­ Ceauşescu, şi a exprimat con­
Reafirmînd ataşamentul lor le, adoptată de Adunarea de încetare a cursei înarmă­ stat la independenţă, liberta­ rea faptului că orice tentati­ popor de a-şi hotărî liber lui Executiv, al Prezidiului vingerea ca relaţiile româno-
faţă de scopurile şi principii­ generală a O.N.U. la 14 de­ rilor şi de dezarmare gene­ te şi suveranitate naţională vă din partea unul stat în­ soarta, în consolidarea păcii Permanent al C.C. al P.C.R., algeriene vor cunoaşte şi in
le Cartei Naţiunilor Unite, cembrie 1960 (nr. 1514/XV), rală, inclusiv măsuri parţia­ şi obligaţia fiecărui stat de a dreptată împotriva unităţii şi securităţii internaţionale vicepreşedinte al Consiliului viitor o largă dezvoltare.
care proclamă dorinţa po­ şi eondamnînd cu hotărîre le de dezangajare militară şi trăi In pace şi de a întreţine naţionale sau integrităţii te­ şi în stimularea cooperării de Miniştri, ministrul educa­ In cursul întrevederii, care
poarelor de a trăi în pace u- orice acţiune care s-ar opu­ dezarmare în Europa şi în relaţii de bună vecinătate cu ritoriale a altul stat consti­ dintre state, in conformitate ţiei şi învăţămîntului, care s-a desfăşurat într-o atmo­
nul cu altul, într-un spirit de ne transpunerii In viaţă a alte părţi ale lumii, cum celelalte state. tuie un prejudiciu adus păcii cu principiile şi normele face o vizită în Algeria, a sferă deosebit de cordială,
bună vecinătate, şi de a dez­ acestei Declaraţii în ansam­ sînt : retragerea trupelor de 3. Dreptul suveran al fie­ şi securităţii internaţionale. dreptului internaţional; fost primit de Houari Boume­ au fost abordate probleme
volta relaţii amicale intre blul prevederilor sale, pe teritoriile străine, desfiin­ cărui stat de a dispune de 10. Obligaţia statelor de a de a participa activ la- exa­ diene, preşedintele Consiliu­ de interes reciproc şi s-a fă­
toate naţiunile, Luînd act ou satisfacţie de ţarea bazelor militare, crea­ resursele sale naturale con­ se abţine în relaţiile lor in­ minarea şi rezolvarea pro­ lui Revoluţiei şi guvernului cut un schimb de vederi a-
Conştiente de răspunderea rea de zone denuclearizate, form intereselor naţionale. Republicii Algeriene Demo­ supra problemelor interna­
internaţionale
în
care revine tuturor statelor recunoaşterea de către Adu­ Afirmînd dreptul tuturor 4. Deplina egalitate în ternaţionale de la orice fel blemelor păcii şi securităţii cratice şi Populare. ţionale actuale.
interesul
de constrîngere de ordin mi­
narea generală a Organiza­
mici, mijlocii sau mari pen­ ţiei Naţiunilor Unite, la cea statelor la dezvoltare econo­ drepturi a tuturor statelor, litar, politic, economic sau internaţionale, al cooperării Tovarăşul Paul Nicuiescu- La întrevedere a participat
tru instaurarea unui climat de-a XXVII-a sesiune a sa, a mică, socială şi culturală in­ indiferent de mărime, poten­ de altă natură, de la ame­ Mizil a înmînat şefului sta­ Ştefan Mihai, ambasadorul
de pace, securitate şi coope­ mişcărilor de eliberare na­ dependentă, dreptul de a ţial, nivel de dezvoltare, de ninţarea cit forţa sau folosi­ între toate statele lumii. tului algerian mesajul tova­ României la Alger.
IV.
In vederea examinării
rare în lume şi pentru dez­ ţională din teritoriile aflate participa la cooperarea in­ sistemul loi politic, economic rea forţei împotriva altul răşului Nicolae Ceauşescu,
voltarea relaţiilor prieteneşti sub dominaţia portugheză ca ternaţională şi de a avea ac­ şi social şi respectarea drep­ stat, sub orice pretext, în problemelor ţinînd de aduce­ secretar general al Partidu­ $
între toate ţările, indiferent singurele reprezentante legi­ ces nestingherit la cuceririle turilor inerente deplinei su­ orice împrejurare şi sub ori­ rea la îndeplinire a dispozi­ lui Comunist Român, pre­
de sistemul lor politic, eco­ time ale popoarelor respec­ ştiinţei şi tehnicii moderne, veranităţi. ce formă. ţiilor prezentei Declaraţii. Re­ şedintele Consiliului de Stat Miercuri, tovarăşul Paul
nomic şi social sau de nive­ tive, I. Proclamă voinţa lor co­ 11. Dreptul inerent al fie­ publica Socialistă România şi al Republicii Socialiste Româ­ Nicuiescu-Mizil a vizitat în
lul lor de dezvoltare, mună : 5. Dreptul inalienabil al fi­ cărui stat la apărarea indivi­ Republica Populară Congo nia, prin care se adresează oraşul Constantine noua uni­
Reamintind că toate state­ Afirmînd hotărirea lor fer­ de a lărgi şi adinei rela­ ecărui stat de a participa la duală sau colectivă. vor dezvolta consultările din­ un Salut prietenesc, urări de versitate, la care îşi aduc
le, fără discriminare, au mă de a-şi aduce în conti­ ţiile lor prieteneşti şi de coo­ examinarea şi rezolvarea pro­ tre ele, la toate nivelurile, sănătate şi succes şi se afir­
dreptul şi îndatorirea de a nuare contribuţia la lupta perare în domeniile politic, blemelor internaţionale da 12. Reglementarea tuturor folosind întîlnirile periodice mă hotărirea dezvoltării în contribuţia şi specialişti
participa activ la examina­ împotriva colonialismului şi economic, ştiinţific, tehnolo­ interes comun. diferendelor dintre state nu­ ale miniştrilor afacerilor ex­ continuare a relaţiilor româ- români, precum şi complexul
rea şi soluţionarea probleme­ neocolonialismului, sub orice gic, cultural-artistic, turistic 6. Asigurarea avantajului mai prin mijloace paşnice. terne şi ale altor reprezen­ nb-algeriene. de niotoare-tractoare al „So-
lor internaţionale de interes formă s-ar manifesta, ca şi şi uman ; reciproc în cooperarea dintre In interpretarea şi aplica­ tanţi, precum şi căile diplo­ Mulţumind pentru mesaj, nacome"
comun, împotriva apartheidului şi a de a dezvolta, pe baze re­ state în orice domeniu al re­ rea lor, aceste principii fun­ matice obişnuite.
Reafirmînd deplina lor discriminării rasiale, ciproc avantajoase, colabora­ laţiilor internaţionale. damentale ale dreptului in­ întocmită la Bucureşti la 12
convingere că pacea şi secu­ Hotărîte să contribuie ac­ rea economică în multiple 7. Dreptul' şi îndatorirea ternaţional sînt legate intre iulie 1973, In două exempla­ Conferinţa de presă a secretarului
ritatea internaţională trebuie tiv la eforturile generale domenii şi de a extinde statelor de a coopera între ele şi fiecare principiu trebu­ re, fiecare în limbile română
să se bazeze pe respectarea pentru crearea condiţiilor de schimburile comerciale, per- ele, indiferent de sistemele ie să fie interpretat în con­ şi franceză, cale două texte
dreptului sacru al fiecărui pace şi securitate în Europa, fecţionînd metodele şi in­ lor social-politice, în diverse textul celorlalte principii. avînd aceeaşi valabilitate. general al O.N.U., Kurî Waldheim
Pentru REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMANIA Pentru REPUBLICA POPULARĂ CONGO NAŢIUNILE UNITE 12 area în continuare a încordă­
NICOLAE CEAUŞESCU Comandant MARIEN N’GOUABI (Agerpres). — Secretarul ge­ rii“ — a declarat secretarul
general al O.N U. El şi-a ex­
nerai al O.N.U., Kurt Wald­
Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Preşedintele Republicii Populare Congo, şef al statului heim. a denumit Conferinţa primai satisfacţia în legătură
pentru securitate şi coopera­ cu normalizarea treptată a
GEORGE MACOVESCU CHARLES DAVID GANAO re în Europa „eveniment is­ situaţiei din Asia de Sud-
ministrul afacerilor externe ministrul afacerilor externe toric". „Această conferinţă, a Est.
declarat el, constituie un pas Secretarul general a apre­
important în procesul de des­ ciat că cea mai mare îngrijo­
C O M U N I C A T C O M U N tindere din Europa“. rare o provoacă, în continua­
re, situaţia din Orientul A-
Luînd cuvîntul in faţa co­
oropiat.. subliniind că Rezo­
respondenţilor de presă acre­
ditaţi pe lingă Naţiunile U- luţia Consiliului do Securitate
nite, Kurt Waldheim a apre­ din 22 noiembrie 1967 rămî-
La invitaţia secretarului relaţiilor bilaterale şi au e- au semnat o Declaraţie solem­ mului şi neocolonialismului prevăzute in cadrul strate­ surselor folosite astăzi în ciat că, in prezent, se con­ ne în continuare în vigoare
general al Partidului Comu­ fectuat un schimb de păreri nă comună privind principii­ constituie una din sarcinile giei internaţionale a celui lume în domeniul militar. stată o îmbunătăţire generală şi că ea poate şi trebuie să
nist Român, preşedintele * cu privire la problemele in­ le ce trebuie să guverneze cele mai importante şi ur­ de-al doilea deceniu pentru In acest sens, cele două fie aplicată în cadrul efortu­
Consiliului de Stat al Repu­ ternaţionale. relaţiile bilaterale, precum şi gente ale lumii contempora­ dezvoltare, lărgirea şi diver­ părţi au reafirmat hotărirea a situaţiei internaţionale. rilor penţru reglementarea
blicii Socialiste România, Partea română a informat relaţiile cu toate celelalte sta­ ne. Ei au subliniat necesita­ sificarea programelor de lor de a acţiona, împreună „Sîntem martorii unor efor­ •problemei Orientului Apropi­
Nicolae Ceauşescu, şi a to­ Partea congoleză despre pre­ te. tea aplicării neîntirziate a cooperare tehnică şi a altor cu celelalte ţări ale lumii, turi îndreptate către atenu- at.
varăşei Elena Ceauşescu, pre­ ocupările Partidului Comunist Analizînd relaţiile româno- prevederilor Declaraţiei O.N.U. programe de asistenţă tehni­ pentru oprirea cursei înar­
şedintele Comitetului Central Român, ale întregului popor congoleze, cele două Părţi au cu privire Ia acordarea inde­ că, precum şi intensificarea mărilor ; ele au reafirmat
al Partidului Congolez al român, consacrate traducerii constatat cu satisfacţie că a- pendenţei ţărilor şi popoare­ sprijinului acordat tuturor sprijinul ţărilor lor pentru A 9-a sesiune a Camerei
Muncii, preşedintele Republi­ în viaţă a programului ela­ oestea se întăresc continuu, lor coloniale şi a rezoluţiilor ţărilor în curs de dezvoltare, adoptarea unor măsuri con­
cii Populare Congo, şef al borat de Congresul al X-lea şi-au exprimat voinţa lor de referitoare la decolonizare, a- indiferent de orînduirea lor crete vizînd dezangajarea mi­
statului, comandant Marion şi Conferinţa Naţională din a valorifica posibilităţile largi partheid şi discriminare ra­ socială sau zona geografică litară, lichidarea bazelor mi­ Populare a R.D. Germane
N’Gouabi, şi soţia sa, tovară­ iulie 1972, de măsurile luate care li se oferă pentru o co­ sială şi, în acest sens, au din care fac parte. litare şi retragerea trupelor
şa Celine N'Gouabi, au efec­ la ultimele plenare ale Co­ operare ma bună, în intere­ exprimat hotărirea lor fer­ In legătură cu evoluţia si­ de pe teritorii străine, crea­ BERLIN 12 — Corespon­ re. In context, el a arătat că
!
tuat o vizită oficială de partid mitetului Central, în vederea sul ambelor ţări şi popoare, mă de a acorda în continua­ tuaţiei din sud-estul Asiei, rea de zone denuclearizate, dentul Agerpres, Constantin R.D. Germană este hotărî'.ă
şi de stat în Republica Soci­ făuririi societăţii socialiste cauzei libertăţii, progresului, re sprijin material, politic şi Părţile au salutat cu satisfac­ întreprinderea de acţiuni îm­ Varvara, transmite: Luînd să militeze în continuare
alistă România, între 10 şi multilateral dezvoltate, pen­ păcii şi colaborării ipternaţio- diplomatic mişcărilor de eli­ ţie încheierea acordului de potriva propagandei de cuvîntul în cadrul celei de-a pentru pace, securitate şi coo­
12 iulie 1973. tru crearea unei economii a- nale. berare din Angola, Mozam- încetare a războiului şi re­ război. 9-a sesiuni n Camerei Popu­ perare in Europa, pentru ca
Preşedintele Comitetului va'hsâfe, ridicării nivelului de Cele două Părţi constată bic, Guineeâ-Bissau şi ■ Insu­ stabilire a- păcii în Vietnam, - Părţile consideră că au o lare a R.D. Germane, Willi lucrările Conferinţei general-
Central al Partidului Congo­ trai material şi cultural al cu satisfacţie că relaţiile eco­ lele Capului Verde, Namibia precum şi semnarea acordu- deosebită importanţă, în a- Stopli. preşedintele Consiliu­ europene să se desfăşoare şi
lez al Muncii, preşedintele poporului, dezvoltării demo­ nomice bilaterale se lărgesc şi. din alte teritorii depen­ 1 lîi'' privind restabilirea păcii cest proces, recunoaşterea şi lui de Miniştri, a salutat re­ în viitor cu succes şi să du­
Republicii Populare Congo, craţiei socialiste, educării continuu, mai ales după vizi­ dente şi au condamnat poli­ şi realizarea înţelegerii na­ respectarea Africii ca zonă zultatele pozitive caro au fost că la rezultate care să cores­
tica de apartheid şi discri­
şef al statului, comandant comuniste, revoluţionare, în ta efectuată în Republica minare rasială promovată de ţionale în Laos şi au expri­ denuclearizată şi transfor­ obţinute în prima fază a
marea Balcanilor într-o zonă
mat speranţa că aceste acor­
Marien N’Gouabi, şi persona­ spirit patriotic şi internaţio­ Populară Congo de secretarul regimurile minoritare din duri vor crea condiţii pentru Conferinţei general-europene pundă intereselor vitale ale
lităţile care l-au însoţit au nalist, a întregului popor. general al Partidului Comu­ Republica Sud-Africană şi a păcii şi bunei înţelegeri, pentru securitate şi coopera­ popoarelor.
lipsită de arme nucleare.
vizitat obiective economice şl Partea congoleză a înfăţişat nist Român, preşedintele Con­ Rhodesia. Cei doi preşedinţi instaurarea unei păci durabi­
60cial-culturale din munici­ pe larg activitatea curentă şi siliului de Stat, Nicolae au apreciat ca deosebit de le in această regiune, care Cei doi şefi de partid şi de
piul Bucureşti. proiectele de viitor ale Parti- Ceauşescu. pozitiv faptul că la sesiunea să permită popoarelor din stat au subliniat importanţa
Indochina să-şi hotărască li­
pe care Republica Socialistă
•In timpul vizitei, eminen­ tului Congolez al Muncii pe Caracterul complementar al sa din anul 1972 Adunarea bere calea dezvoltării lor România şi Republica Popu­ general-europene pentru secu­
ţii oaspeţi congolezi s-au linia întăririi unităţii şi a ro­ economiilor celor două ţări şi generală a O.N.U. a recunos­ politice, economice şi sociale, lară Congo o acordă creşte­ ritate şi cooperare.
bucurat pretutindeni de o pri­ lului conducător al partidu­ relaţiile de prietenie existen­ cut mişcările de eliberare conform aspiraţiilor lor le­ rii rolului O.N.U.' în rezolva­
mire călduroasă, expresie a lui, a mobilizării şi organiză­ te asigură cadrul propice pen­ naţională din teritoriile a- gitime, fără nici un amestec rea problemelor internaţio­ WASHINGTON. — Senatul
sentimentelor de preţuire şi- ri: eforturilor întregului po­ tru examinarea unor noi po­ flate sub dominaţie portu­ din afară. nale, în interesul popoarelor, american a adoptat, la 11 iu­
stimă care animă cele două por pe calea construirii orîn- sibilităţi de cooperare în con­ gheză drept singurele repre­ Secretarul general al Parti­ apărarea principiilor dreptu­ lie, o rezoluţie prin care se
ţâri şi popoare. duirii socialiste. diţii reciproc avantajoase, mai zentante legitime ale popoa­ dului Comunist Român, pre­ lui internaţional, crearea u- TUNIS. — „Independenţă cere ca Administraţia să ne­
Secretarul general al Parti­ Partea română a exprimat ales în domeniile industriei, relor respective, reafirmînd şedintele Consiliului de Stat nui' climat de deplină securi­ — unitate — solidaritate" — gocieze cu alte state un tra­
dului Comunist Român, pre­ întreaga sa consideraţie pen­ agriculturii şi comerţului. dreptul inalienabil al acesto­ al Republicii Socialiste tate în lume. Ei au declarat aceasta este deviza sub care tat cu privire la interzicerea
şedintele Consiliului de Stat tru realizările dobîndite d? Procedind la un schimb de ra, cit şi al tuturor celorlal­ România şi preşedintele C.C. că este în interesul profund se vor reuni la Tunis, între provocării de ploi artificiale şi
al Republicii Socialiste Ro­ poporul congolez, sub condu­ păreri asupra situaţiei inter­ te popoare aflate sub domi­ al Partidului Congolez al al tuturor popoarelor ea 15 şi 22 iulie, la primul fes­ a altor modificări ale mediu­
mânia. Nicolae Ceauşescu, şi cerea Partidului Congolez al naţionale. cei doi preşedinţi naţie colonială, la autoapă­ Muncii, preşedintele Repu­ O.N.U., celelalte organizaţii tival panafrican al tineretu­ lui înconjurător ca mijloace
preşedintele Comitetului Cen­ Muncii, pe calea edificării au apreciat importanţa deo­ rare şi independenţă. blicii Populare Congo, şi-au şi organisme internaţionale, lui, reprezentanţii a aproxima­ de reducere a războiului. Re­
tral al Partidului Congolez al noii orînduiri, în lupta sa sebită pe care o are in lumea Cele două părţi au reafir­ exprimat profunda îngrijora­ să acţioneze eu mai multă tiv 27 de ţări şi mişcări de zoluţia aprobată cu o majo­
Muncii, preşedintele Republi­ pentru apărarea şi consolida­ contemporană creşterea rolu­ mat sprijinul şi solidaritatea re faţă de perpetuarea situa­ eficacitate pentru promova­ eliberare naţională de pe ritate covîrşitoare de voturi
cii Populare Congo, şef al rea independenţei politice şi lui şi influenţei forţelor pă­ lor cu lupta statelor şi po­ ţiei de încordare din Orien­ rea colaborării,, şi înţelegerii continent. La întîlnirea tine­ (82-10) a fost prezentată de
statului, comandant Marien economice, pentru lichidarea cii, democraţiei şi progresului poarelor din Africa şi alte tul Apropiat, care reprezin­ între naţiuni, împotriva ori­ retului africcn vor asista, de senatorul Claiborne Pell, de­
N’Gouabi, au avut convorbiri, sechelelor colonialismului şi social. Cele două Părţi au regiuni ale lumii pentru apă­ tă o ameninţare ia adresa căror acte de încălcare a § asemenea, reprezentanţi ai mocrat din statul Rltode Is-
la care au participat subdezvoltării, pentru valori­ subliniat necesitatea de a se rarea şi consolidarea inde­ păcii şi securităţii internaţio­ dreptului internaţional. Cele I unor organizaţii internaţionale land, pe baza unor rapoarte,
Din partea română : ficarea deplină a bogăţiilor acţiona perseverent în vede­ pendenţei lor economice şi nale. Ei s-au pronunţat ferm două părţi şi-au exprimat şi delegaţii naţionale de ti­ care nu au fost dezminţite
Ion Gheorghe Maurer, mem­ sale naţionale, pentru Îmbu­ rea întăririi unităţii frontu­ sociale, pentru înfăptuirea pentru soluţionarea grabnică hotărirea de a acţiona, unin- neret din ţări de pe alte pînă in prezent de Pentagon,
bru al Comitetului Executiv, nătăţirea condiţiilor economi­ lui antiimoerialist care repre­ năzuinţelor lor vitele. E!e au a conflictului din această zo­ du-şi eforturile cu cele ale continente, printre care şi din potrivit cărora S.U.A. ar fi
al Prezidiului Permanent al ce, culturale şi sociale ale zintă un factor esenţial pen­ evidenţiat rolul tot mai im­ nă în spiritul şi pe baza Re­ altor state, în vederea creş­ Republica Socialistă Româ­ folosit deja ploaia artificială
C.C. al P.C.R., preşedintele ponorului congolez. tru triumful luptei împotriva portant al statelor africane zoluţiei Consiliului de Secu­ terii rolului Organizaţiei Na­ nia. ca armă în războiul din Viet­
Consiliului de Miniştri. Gheor­ Cei doi conducători de politicii imoerialiste de domi­ In abordarea şi soluţionarea ritate din 22 noiembrie 1967. ţiunilor Unite, aşa cum pre­ nam.
ghe Pană. membru al Comi­ partid şi de stat au constatat naţie şi dictat, de amestec în problemelor majore ale con­ Cei doi şefi de stat au a- conizează rezoluţia iniţiată WASHINGTON. — La Wa­
tetului Executiv, al Prezidiu­ cu deplină satisfacţie că re­ treburile interne ale statelor. temporaneităţii, în lupta îm­ vut un schimb de vederi în de România şi adoptată la i shington au continuat, în ca­ VIENA. — In perioada iu­
lui Permanent, secretar al laţiile dintre Partidul Comu­ îmDotriva colonialismului, neo- potriva politicii de dominaţie legătură eu situaţia actuală ultima sesiune a Adunării i drul Comisiei pentru afaceri­ nie 1972 — iunie 1973, pre­
C.C. al P.C.R., Ion Păţan, nist Român şi Partidul Con­ colonialismuiui şi rasismului, imperialistă, colonialistă şi din Europa. Ei au apreciat generale a O.N.U. le externe a Camerei Repre­ ţurile pe întreaga Austrie au
membru supleant al Comite­ golez al Muncii, dintre Re­ pentru asigurarea respectării neocolonialistă şi au sublini­ pozitiv rezultatele primei fa­ Reliefînd utilitatea contac- I zentanţilor, dezbaterile cu crescut in medie cu 7,2 la
tului Executiv al C.C. al publica Socialistă România şl dreptului popoarelor de a de­ at importanţa consolidării u- ze a lucrărilor Conferinţei telor şi întîlnirilor dintre | privire la reducerea trupelor sută — anunţă Direcţia cen­
P.C.R.. vicepreşedinte al Con­ Republica Populară Congo se cide ele însele asupra desti­ nităţii de acţiune a ţărilor genera l-europene la nivelul conducători, cele două Părţi g americane staţionate în Eu­ trală de statistică austriacă.
siliului de Miniştri, ministrul întăresc şi se dezvoltă conţi' nului lor. africane' pentru înfăptuirea miniştrilor de externe, con­ şi-au exprimat dorinţa de a 1 ropa. Discuţiile din acest or­ La unele articole şi servicii,
comerţului exterior, George nuu. Cele două Părţi au consta­ aspiraţiilor fundamentale ale ferinţă menită să aşeze rela­ continua schimbul de vizite R ganism au fost impuse de o- creşterile preţurilor au fost
Macovescu, ministrul afaceri­ Ambele Părţi au subliniat tat cu satisfacţie că în rela­ popoarelor continentului, e- ţiile dintre statele continen­ la diferite niveluri, în scopul | mult mal mari. Astfel, chiriile
lor externe, Gheorghe Oprea, importanţa deosebită pe care ţiile internaţionale se mani­ vocînd, în acest sens, şi con­ tului pe baze noi, astfel in­ întăririi colaborării dintre j pinia unui număr din ce în au crescut, în primul semes­
ce mai mare de deputaţi a-
consilier al preşedintelui a avut-o pentru dezvoltarea festă tot mai evident voinţa tribuţia importantă a Orga­ cit să se asigure fiecărui po­ ţările şi popoarele lor. mericani că o reducere a e- tru din 1973, in comparaţie
Consiliului de Stat, Suzana relaţiilor româno-congoleze, popoarelor, a tuturor ţărilor, nizaţiei Unităţii Africane. por, fiecărui stat, posibilita­ In numele poporului con­ fectivului de trupe ar cores­ cu perioada corespunzătoare
Gâdea, preşedinta Consiliului precum şi a relaţiilor Româ­ indiferent de mărimea şi po­ Cei doi şefi de partid şi de tea de a-şi concentra efortu­ golez, al partidului şi al său a anului trecut, cu 13,6 la su­
Naţional al Femeilor, Gheor­ niei cu celelalte ţări ale con­ tenţialul lor. de a partici­ stat au relevat că Republica rile spre dezvoltarea econo- personal, preşedintele Comi­ punde procesului de destin­ tă, iar preţurile bunurilor ali­
ghe Petrescu, vicepreşedinte tinentului african, vizita _ se­ pa activ, nemijlocit, la exami­ Socialistă România şi Repu­ mico-socială de sine-stătă- tetului Central al Partidului dere, marcat şi de succesul mentare s-au mărit cu 8,4 la
al Consiliului Central al cretarului general al__ Partidu­ narea şi soluţionarea proble­ blica Populară Congo, ca toare, în concordanţă cu nă­ Congolez al Muncii, preşedin­ din prima fază a Conferinţei sută.
U.G.S.R.. şi Gheorghe Stoian, lui Comunist Român, pre­ melor care privesc soarta pă­ ţări în curs de dezvoltare, zuinţele sale. Ei au fost de tele Republicii Populare Con­
şi
ambasadorul României la Bra­ şedintele Consiliului de Stat cii şi civilizaţiei umane. Ele consideră că reducerea care acord că realizarea securită­ go, Marien N’Gouabi, a mul­
decalajelor
lichidarea
zzaville. al Republicii Socialiste Româ­ au subliniat rolul şi contri­ separă ţările în curs de dez­ ţii şi consolidarea păcii în ţumit poporului, Partidului
Din partea congoleză : nia. Nicolae Ceauşescu, în buţia ţărilor mici şi mijlocii voltare de cele economice a- Europa vor contribui la pro­ Comunist Român, secretaru­ I
Charles N'Gouoto, membru Republica Populară Congo şi pentru instaurarea unui cli­ vansate constituie o proble­ movarea colaborării şi la în­ lui general al Partidului Co­ 10.00 Telex ; I
tărirea
al Biroului Politic al C.C. al alte şapte ţări africane In mat de pace şi securitate în mă de importanţă majoră, a întreagă. securităţii în lumea munist Român, preşedintele 10.05 Selecţiuni din emisiunea ;
„Seară pentru tineret" ;
P.C.M., însărcinat cu Depar­ primăvara anului 1972, ex­ lume şi pentru dezvoltarea cărei rezolvare corespunză­ P r e ş e d i n t e l e Nicolae Consiliului de Stat al Repu­ Cinema 11.05 Meridiane literare ; !
blicii Socialiste România,
tamentul organizatoric, Char­ presie a solidarităţii poporu­ relaţiilor de prietenie şi cola­ toare este de interes funda­ Ceauşescu şi preşedintele Ma­ pentru primirea atît de căl­ j 11.25 In arena circului ; I
les David Ganao, ministrul lui român cu toate popoare­ borare între toate naţiunile. mental pentru întărirea pă­ rien N’Gouabi au apreciat că 11.40 Moment folcloric cu Ni- j
afacerilor externe, 'Justin Le- le angajate în lupta pentru P r e ş e d i n t e l e Nicolae cii şi securităţii internaţiona­ este imperios necesar să se duroasă, ospitalitatea şi soli­ DEVA: Cinci legendele mor colac Răceanu, Nicolae j
de
care
citudinea
deosebită
Şerban, Nicolae Stăntlă ;
Iul
Aventurile
(„Patria“);
kounzou, ministrul industriei apărarea şi consolidarea in­ Ceauşescu şi preşedintele Ma­ le, pentru asigurarea pro­ intensifice negocierile pentru s-a bucurat personal, precum j buşcă („Arta“); SIMERIA: Ba- 11,50 ..Cel mai tînăr oţel“ — ;
Eu
minelor, însărcinat cu proble­ dependenţei împotriva impe­ rien N'Gouabi au reliefat ne­ gresului întregii omeniri. Ei dezarmare cu participarea şi personalităţile care l-au j nu văd, tu nu vorbeşti, el nu film documentar ;
mele turismului, Anatole rialismului, colonialismului, cesitatea instaurării unor re­ au exprimat convingerea că, tuturor statelor interesate şi însoţit, în timpul şederii în i aude („Mureşul“); HUNEDOA­ 12.00 Portativ ’73 ; :
12.40 Municipalitatea răspunde :
(„Side-
Petersburg
Khondo, secretar general al pentru progres, securitate şi laţii noi între state, bazate pentru lichidarea fenomenu­ să se întreprindă acţiuni con­ Republica Socialistă Româ- j RA: Adio, Structura cristalu­ bucureştcanulnl ; ţ
rurgistul“):
Confederaţiei Sindicale Con­ pace in lume. pe respectarea şi aplicarea lui subdezvoltării economice, crete pentru realizarea dez­ nia. lui („Constructorul“); CÄLAN: 13.00 Telejurnal ;
goleze, Jacob Okandza, con­ Cele două Părţi au subli­ strictă a principiilor univer­ sînt necesare eforturi susţi­ armării generale şi, în pri­ Preşedintele Marien N’Gou- ; A fost odată un poliţist („11 16.00 — 17,00 Teleşcoală.
• Cu cartea tn vacantă ; ;
silier economic la preşedinţie, niat. de asemenea, importan­ sal valabile ale dreptului in nute din partea fiecărei ţări mul rînd, a celei nucleare. abi a invitat pe preşedintele Iunie“); TELIUC: Călăreţii • Antologie şcolară ;
Te-
PETROŞANI:
(„Minerul“);
Eugene Germain Mankou, ţa deosebită pentru relaţiile ternaţional: independenţa şi spre a pune In valoare — Avînd în vedere consecinţele Nicolae Ceauşescu şi pe to- I cumseh („7 Noiembrie“); Sece­ 17.30 Curs de limbă engleză. I
Recapitulare (2) ;
ambasadorul Republicii Popu­ bilaterale a vizitei preşedinte­ suveranitatea naţională, egal; conform voinţei şi interese­ economice şi sociale ale varăşa Elena Ceauşescu să ră vîntul sălbatic („Republi­ 18.00 Telex ; j
Ţara
lare Congo la Bucureşti, lui Marien N’Gouabi în Ro­ tatea în drepturi şi avantajul lor sale vitale — bogăţiile cursei înarmărilor, ei au sub­ facă o vizită oficială în Re­ ca“); LUPENI: Agentul sălbatică 18.05 Tragerea loto ; j
nr.
(„Cultural“);
1
Mboumbou, secretar general mânia şi au exprimat hotă- reciproc, neamestecul în naturale şi resursele umane liniat, totodată, avantajele publica Populară Congo. In- ; („Muncitoresc“); LONEA: Quei- 18,15 Cum vorbim ;
la preşedinţie. Mathey. însăr­ rîrea lor comună de a con­ treburile interne ale altor de care dispune, asigurarea pe care le-ar reprezenta pen­ vitaţia a fost acceptată cu i mada („Minerul“); ANINOASA; 18,35 La volan — emisiune pen- : :
tru conducătorii auto ;
duminica
cinat cu problemele Europei tinua şi în viitor contactele State, nerecurgerea la forţă şi sprijinului material al ţărilor tru întreaga omenire dirija­ plăcere, data vizitei urmînd Se întîmplă numai PETRILA : 18.30 Teleconferinţă de presă : I
(„Muncitoresc“)
;
19.20 1001 de seri ;
la MAE. $1 convorbirile la nivel înalt, la ameninţarea cu folosirea dezvoltate, precum şi reali­ rea în scopuri paşnice a re­ să fie fixată ulterior. Războiul subteran („Muncito­ 19.30 Telejurnal. Cincinalul îna- ! j
Convorbirile s-au desfăşurat avînd ferma convingere că a- forţei, integritatea teritorială zarea unei largi cooperări in­ resc“); VULCAN; Fata care inte de termen. 1973 — an ■
!ntr-o atmosferă de cordiali­ cestea corespund interesului şi inviolabilitatea frontierelor, ternaţionale. Ei au subliniat vinde flori („Muncitoresc“); U- hotărîtor ; ;
RICANI: O anchetă dificilă („7
tate şi înţelegere mutuală, ca­ celor două ţări şi popoare, reglementarea problemelor li­ necesitatea respectării neabă­ Noiembrie“); ORĂŞTIE: Ceaţa 20.00 Cîntecul săptămînil ; „Grî- •
uşor din Bărăgan" :
racteristică relaţiilor de _prte- pârii şi înţelegerii interna­ tigioase dintre state, exclusiv tute a dreptului suveran al Plecarea din Capitală („Patria“); Dacă e marţi, e Bel­ 20.05 Reflector ; !
GEOAGIU-
!
gia
(„Flacăra“);
tenie dintre cele doua ţări şi ţionale. prin mijloace paşnice. Cei doi fiecărui stat de a dispune în BAI: Alfred cel Mare; HAŢEG; 20.20 Studioul dc poezie. i
partide. Animaţi de dorinţa de a da preşedinţi şi-au exprimat ho- mod liber de bogăţiile na­ (Urmare din pag. 1) atît de călduroasă ce le-a Drumul spre Vest („Popular“): „Cu tot ce am aparţin a- j
BRAD:
Trăind în libertate
în cadrul convorbirilor, cei expresie aspiraţiilor popoare­ tărîrea de a acţiona în mod turale şi de toate celelalte fost rezervată în ţara noastă, („Steaua roşie“); GURABARZA: cestul pămînt". Emisiune
de versuri şi cîntece pa­
doi preşedinţi s-au informat lor român si congolez la pace consecvent pentru a se asigu­ resurse, de a avea acces ne­ manifestărilor calde de sim­ îşi exprimă convingerea că Lumii negru („Minerul“); II.TA- triotice. realizată de Stu- :
reciproc asupra principalelor şi înţelegere si de a dezvolta ra respectarea în relaţiile in­ stingherit la cuceririle ştiin­ patie ale cetăţenilor Capita­ se vor revedea In curînd. Cei C“"' 1 '— („Lumi"““). diotil dc radio. Teatrul
probleme ale activităţii şi în continuare relaţiile de pri­ ternaţionale a dreptului sacru ţei şi tehnologiei mondiale lei. doi conducători de partid şi National şi Filarmonica
„Oltenia" din Craiova ; j
preocupărilor Partidului Co­ etenie, colaborare şi înţelege­ al fiecărui popor de a-şi ho­ moderne, de a participa. In La scara avionului, luîn- de stat îşi strîng îndelung 20.50 Omul de lingă tine :
munist. Român şi Prrtidulul re între ce'e două ţări, pre­ tărî singur soarta, de a-şi de­ condiţii de egalitate, la exa­ du-şi un cordial rămas bun mîiniie, se îmbrăţişează 21.03 Publicitate :
Congolez al Muncii, înfăptu­ şedintele Consiliului de Stat cide liber calea dezvoltării, minarea şi reglementarea de la tovarăşul Nicolae La ora 11,15, aeronava pre­ 21,10 Pagini de umor : Aventuri ■
în epoca de piatră :
irile popoarelor român şi al Republicii Socialist? Ro­ fără nici un amestec din afa­ problemelor economice şi mo­ Ceauşescu şi de la tovarăşa zidenţială decolează, însoţită 9.00 Cur.; tio limbă rus? Reca­ 22.00 24 de ore : :
congolez în opera de con­ ma. 'a. Nicolae Ceauşescu, şl ră. netare internaţionale. Elena Ceauşescu, tovarăşul pînă la frontieră de reactoa­ pitulare (2) ; 22,40 Polo ; România — Spa- :
struire a noii orînduiri. Ei au preşedintele Republicii Popu­ Cei doi şefi de partid şi Părţile au subliniat necesi­ Marien N'Gouabi şi tovarăşa re ale forţelor noastre arma­ 9.30 O viaţă pentru o idee : nia. Selecţiuni înregistra- :
analizat stadiul actual şi lare Congo, şef al statului, de stat consideră că lichida­ tatea întăririi rolului O.N.U. Celine N'Gouabi mulţumesc te care au alcătuit o escortă dr. Francise Rainer ; te dc la bazinul Dinamo. \
perspectivele de dezvoltare a comandant Marien N’Gouabi, rea definitivă a colonialis­ in aplicarea programelor încă o dată pentru primirea de onoare.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, ar. 35. Telefoane: 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (soclal-audienţe-scrisorl), 12317 (cultură-sport) — Tiparul L P. Deva.