Page 47 - Drumul_socialismului_1973_07

T.ts.'SBüKOTSsisaacEa

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 758 ® DUMINICĂ 15 IULIE 1973 3

Brigada m depistează

de reporteri ■ intervine b relatează

Pe şantierele de construcţii
HU
de la Călan şi Simeria

punerii în funcţiune ?

Timpul presează, PA I R \ Atelier PÂEINA Mei

— Cînd e termenul de pu­
dar ritmul de lucru nere în funcţiune la baterie că sapă, vreo doi-trei oameni Totdeauna tu eşti alături de mine ; Aii sc intîmplă — şi nu lumi. Toţi scriitorii însă se
se fac că tencuiesc, şi cam
uneori nu te vezi dar te simt trecind
şi la centrală ? — l-am în­
tot atîţia că sudează.
trebat pe tovarăşul Doinei — Cu un asemenea ritm ca un fir de lumină prin fiece gind, rareori — ca o dimineaţă tem în taină ca pagina al­
întreagă
sau o după-amiază bă în fa(a căreia se află de
Frenţoni, inginer şef al I.V. de lucru — dacă poate fi nu­ ca o stea prin văzduhul inimii pline. sau o noapte sau uneori o fiecare dată să nu fie şi ul­
Alteori te-ntilnesc dintr-o floare ureînd,
este anemic Călan. Termenul a fost de mit aşa — slabă nădejde în ecoul paşilor tăi după mine se ţine, dimineaţă şi o după-amiază tima. Bujor Nedelcovicl,
dansul ierbii mi-aminteşte de tine,
—
şi o noapte legale între ele mărturisea recent că „Nimic
termenelor
respectarea
—
mult, în trimestrul patru a-
declinat
ne-am
nul trecut. Au venit altele în faţa inginerului şef. scepticismul după tine alerg orişiunde, oricind. să stau în faţa unei pagini nu e mai chinuitor decît
care se încăpăţînează să ră- sentimentul că nu mai poţi
Zile de bStălle hotărîtoare pentru realizarea şl pu­ şi nu s-au Respectat. Ultimul Mereu mă-ntilnesc cu Inima ta mină albă. Sînt orele lungi scrie şi altceva". Aşa este.
nerea In funcţiune la termen a noilor obiective de inves­ angajament al conducerii Am primit un zîmbet sem­ bătlnd imprejuru-mi aşa cum bătea în care ajungi să simţi gus­ Aş zice că e un sentiment
tiţii. Timpul presează şi-l obligă pe constructori şi bene­ I.C.S.H. — bine-ar fi să fie nificativ, apoi răspunsul : atunci, cum bătu mai tîrziu, cum va bate ; tul amar al neîmplinirii. de breaslă. Cred că e un
ficiari să-şi facă pe deplin datoria, să muncească intens, ultimul — exprimat la şedin­ — Nici eu nu prea cred. mereu mă-ntilnesc cu ceva ce eşti tu, ceasurile de încleştare tăcu­ mesaj venit din viitor, un
cu toată răspunderea. Este, deci, vremea cînd pe şantie­ ţa de comandament din 6 iu­ Mai e foarte mult de lucru cu ceva ce din veci de veghe-ml stătu tă cu sterilul, în care cel fel de anticipare a ceea ce
re nu-şi mai au locul nici neajunsurile, nici justificările, lie, este 20 iulie pentru ba­ la benzile de alimentare şi ca o mamă pe care s-o uit nu se poate I mai tenace şi rafinat adver­ probabil se va întîmpla to­
nici tergiversările. Unica prezentă acceptată acum este terie şi 15 august pentru cen­ de expediţie de la baterie. NECULAI CHIRICA sar este îndoiala. Ideea plu­ tuşi odată. îndoiala e to­
efortul conjugat, stăruitor şi responsabil al tuturor fac­ trală. La cazan se stă slab. Nu-s teşte încă într-un fel de ne­ varăşul de drum credincioas
torilor pentru a înfăptui sarcinile trasate de plenara C.C. Am nimerit deci la cele oameni, nu-i coordonare, lip­ buloasă din care se cere şi chinuitor al scriitorului.
al P.C.R. din februarie—martie a.c., în domeniul inves­ două obiective în momentele sesc nişte armături. Asta-i extrasă. cristalizată; sau Umbra peniţei pe pagina
tiţiilor. Adică : cînd febra muncii trebuie să situaţia. Marginalii la o expoziţie de pictură naiva reuşit să izolezi albă se cheamă îndoială.
ai
poate
■ Realizarea unor ritmuri înalte de execuţie atingă punctul culminant, Şeful lotului de la I.C.S.H., ideea. să-i vezi scăpărarea, Cînd ea lipseşte, e cazul să
■ Folosirea integrală a forţei de muncă şi a utilajelor cînd pe ’şantier trebuie să inginerul Mircea Moldovan, să-i auzi foşnetul, dar tre­ te nelinişteşti.
■ Organizarea schimburilor prelungite şi a schimbu­ domnească din zori pînă pe se exprimă . contradictoriu : buie încă să cauţi cuvîntul Am cunoscut şi confraţi
rilor II şl III pentru folosirea intensă a timpului de lucru înnoptate o forfotă plină de — Bateria va intra în func­ /fría XenieiBârsan care să-i dea expresie şi siguri de ei, care dorm
■ Sprijinirea constructorilor de către beneficiari cu nerv, de ambiţie şi energie. ţiune cu toate instalaţiile de expresivitate proprie, dacă bine, visează frumos şi sînt
echipe de montorl şi alţi muncitori calificaţi, conlucrarea alimentare şi expediţie. Sezonul estival, care şi pî­ aşa-zisei „arte naive" le con­ se poate chiar unică. In cele gata oricind să-ţi spună
strînsă a acestora pentru recuperarea întîrzierilor şi pune­ Nimic din toate astea. Şi nă acum s-a arătat rodnic în feră o tentă de umor inefa­ din urmă. din fericire în­ mulţumiţi că au atîtea su­
rea la timp în funcţiune a obiectivelor. la baterie şi la cazane şi la — Cînd anume ? manifestări cultural-artistice, bil. totdeauna ideea se naşte şi te de manuscrise gata de
Miercuri după-amiază şi joi dimineaţa, brigada noas­ hala turbinei treaba merge — La 22 iulie. ne mai oferă o noutate de Dialogul cu lumea încon­ cuvîntul ţişneşte în retorte­ tipar, uitînd însă că tn li­
tră de reporteri a bătut „la metru pătrat" şantierele ba­ uşurel, de un calm enervant, — De ce cu 2 zile mai tîr- ultimă oră — o expoziţie o- jurătoare descoperă deseori le subtile ale conştiinţei, teratură oamenii se judecă
teriei de cocs brichete, centralei termoelectrice şl Fabricii de parcă pînă la scadenţa ziu decît data promisă de riginală de pictură. forme diverse şi neaşteptate, iar pagina încetează trep­ după cuvîntul tipărit, ma­
de ipsos de Ia Călan şi extinderea secţiei de vagoane de punerii In funcţiune ar mai conducerea I.C.S.H. ? Deşi organizată nu pentru ascunse în spatele simplităţii, tat să mai fie un deşert alb. nuscrisele putînd interesa
la I.M.M.R. Simeria. Am căutat un răspuns limpede şi fap­ — Asta-i termenul pe ca- prima dată în oraşul ei (de­ pe care o putem consemna Dar pentru scriitor, pagi­ eventual postum. In faţa a-
tic la întrebarea: „CUM ÎŞI ONOREAZĂ CONSTRUCTO­ fi sute de zile, nu una sau re-1 ştim noi. butul a avut loc tot la Orăş- aici drept o mai mare adec­ na albă rămîne mereu un cestor confraţi m-am simţit
RII ŞI BENEFICIARII OBLIGAŢIILE CE LE REVIN ?". trei săptămîni. In plină zi tie, în anul 1969), expoziţia vare, o asimilare tot mai or­ început. La unii, care se întotdeauna intimidat. Ei
IATA CE AM AFLAT: de lucru, cîţiva tineri se fac — Dar centrala ? î'enei Bursan, deschisă la ganică a mijloacelor de ex­ cheamă Eminescu sau Re- sînt nişte oameni fericiţi,
— Asta-i o chestie mai casa orăşenească de cul­ presie. breanu. Blaga sau Călines- dar e o fericire spre care
grea. Nu avem armături, tre­ tură şi Clubul sindicatelor Pînzele luminoase ale Xe­ cu. fiecare pagină albă a nu aspir.
buie spălat cazanul şi deca- niei Bursan, care devin une­ însemnat începutul unei RADU CIOBANU
din Simeria, este pentru vizi­
ori o adevărată explozie de
pat sistemul de ungere. Lu­ tatori o adevărată surpriză, vitalitate, pot fi socotite o
cru mult, oameni puţini.
Păcat de vreme — Cînd va porni, totuşi, care se datoreşte în primul mărturie a hărniciei, a per­
rînd evoluţiei sale artistice.
turbina ? Arta amatorilor este ges­ severenţei eşalonate pe mulţi
ani. a seriozităţii prin care
— Şiu eu, poate pe la sfîr- tul artistic cel mai plin de est-a privită propria voca­
Ba toate obiectivele vizita­ de lucru nu prea se întrevăd programul de lucru al con­ şitul lui august. . abnegaţie, întrucît eforturile ţie, a exigenţei artistei fa­ Concursul de poeiie
te, programul constructorilor perspective. Din cele 10 ore structorului şi beneficiarului. Stopăm aici dialogul pen­ depuse aici nu au întotdea­ ţă de arta ei. Etapele par­
una
acoperirea
succesului,
este acelaşi: 6,45 — 17,30. efective de lucru mai fură Aici nu prea ştie stînga ce tru a face loc cîtorva con­ exprimat cel puţin prin obiş­ curse pe drumul creaţiei
Deci zece ore de lucru, depâr ceva şi pauza de masă, care face dreapta şi viceversa. statări ce se impun atenţiei nuita popularitate. Participă­ sînt, în această ultimă selec­ ,Nieolae
şirea fiind timpul afectat ser­ se prelungeşte aproape întot­ La fabrica de ipsos — o cu toată acuitatea. Este inad­ rile sale la ultimele expozi­ ţie, evidente. Multiplele cău­ 99‘
virii mesei. Cum este folo­ deauna ; uneori intervin go­ acalmie şi mai şi. La ora 19, misibil ca şi acum, în „al ţii, dintre care amintim pe tări demonstrează efortul
sit timpul de lucu ? luri datorită lipsei de materi­ în tot şantierul — unde lu­ doisprezecelea ceas", cele cea de la Rîmnicu-Vîlcea — permanent al depăşirii de Comitetul judeţean Sucea­ la concurs cu cel mult
Miercuri, la ora 17,15, con­ ale — după cum spunea crările bat de mult pasul pe două obiective să fie tratate 1971, Deva — 1972, Petroşani sine. va pentru cultură şi edu­ cinci poezii. Lucrările în 7
structorii de pe şantierul muncitorul Feierabend — şl loc şi un mare volum de uti­ — 1972, Bucureşti — 1973, Dar, dincolo de tehnici şi caţie socialistă iniţiază o exemplare vor fi trimise
I.M.M.R. Simeria erau deja nu de puţine ori. în ultimul laje aşteaptă să fie montate, cu indiferenţă de conducerea Zagreb — 1973, au scos însă maniere, tablourile artistei nouă ediţie a concursului pînă la 1 octombrie 1973
în autobuz pentru a pleca a- timp, ploaia a consumat cam doar 3 oameni lucrau în I.C.S.H. şi a I.V. Călan. Alt­ în evidenţă un veritabil ta­ amatoare Xenia Bursan co­ de poezie „Nieolae Labiş“. pe adresa „Comitetul jude­
casă. încetaseră deci lucrul mult din programul de lucru schimbul II. Petre Adamovici fel nu se explică de ce nu lent, izvorît din dragostea munică armonia unui uni­ Pot participa tineri mun­ ţean de cultură şi educaţie
cu cel puţin o jumătate de al oamenilor. şi Aron Petroiesc turnau be­ se concentrează forţele nece­ mărturisită pentru culoare şi vers generos, în care prezen­ citori şi ţărani, eievi, stu­ socialistă“ Suceava, str. Şte­
oră mai devreme. Am vrut Era ora 18 şi la termocen­ ton la silozurile de ipsos. sare pentru intensificarea lu­ frumosul din natură, de care ţa omului este o permanen­ denţi. intelectuali, care nu fan cel Mare nr. 58.
să stăm de vorbă cu maistrul trala şi bateria de cocs bri­ „Ceilalţi trei n-au venit" — artista încearcă mereu să se ţă, iar armonia naturii, care au depăşit vîrsta de 25 de
Tlig Anghel. care coordonează chete de la' Călan — linişte ne spunea Petre Adamovici. crului ; nu se asigură mate­ apropie în maniera sa pro­ nu-1 exclude pe om, îl inte­ ani şi care nu sînt membri Pentru cele mai valoroa­
“"Ttf&râHle din „partea LCjŞjîŢ deplină. Doar doi electricieni. Alături, o lozincă mobiliza­ rialele trebuincioase ; nu se prie. Modalitatea prin care grează organic, ca pe o di­ ai Uniunii Scriitorilor sau se lucrări se vor acorda uţi
«¡»•Bea*"plecat la o şedinţă la — Pană Tudorache şi Şimi- toare anunţă că glisarea Ta' supraveghează şi coordonea­ autoarea a peste o sută de mensiune componentă. Fondului literar. Fiecare număr de 11 premii, va­
Hunedoara. Tudor Polifronre, nic' Mihăiescu, de la”’Totul 3 silozurile de ipsos-va fi ter­ ză cu exigenţă munca. Dova­ tablouri, expuse doar în par­ participant se poate înscrie' riind între 2 000 şi 700 Iei.
şeful unei echipe de zidari al I.C.S.H. — rămăseseră să minată cu 22 de zile mai de­ dă : şeful şantierului 3 Că­ te, îşi însumează realitatea, Prof. BORIS ŞOSEANU
— chemat la comitetul de di­ termine comenzile de la ma­ vreme. Cine s-o termine ? lan, ing. Zaharia Farcaş, stă ordonînd-o pe firul unei con­ Deva
recţie al I.C.S.H. A doua zi, şina de şarjare a bateriei de A doua zi, la ora 15,30, mai mult pe la sediul I.C.S.H. cepţii de ansamblu, în ciuda
de la ora 14, toţi montorii de cocs brichete. Era un timp aici, la silozuri, nu lucra ni­ decît la punctele de lucru, stîngăciei expresiei, comuni­
pe acest şantier au fost con­ splendid. Zilnic, se mai pot meni. Cei din schimbul I ter­ că un conţinut emoţional au­
inginerul
Erwin
Schmidt,
vocaţi la o altă şedinţă la lucra, după ora 17,30, trei ore minaseră cam de mult lucrul, care răspunde de investiţii la tentic şi adînc. Actuala ex­
Hunedoara. Şi lucrul cine-1 bune. „Nu-i necesar — con­ cei din schimbul II nu poziţie, pe care o putem con­
face, tovarăşi ? Inginerul sidera infi. Mircea Moldovan, veniseră încă. Doar Aron Pe­ I.V. Călan, îşi consumă vre­ sidera superioară prin com­
Gheorghe Temlan şi dirigin­ şeful lotului nr. 3 al I.C.S.H. troiesc, singur, în aşteptare. mea în birou şi nu pe şan­ paraţie cu alte selecţii ante­
tele de şantier, Francisc Bră- Vom termina lucrările în ter­ „N-au sosit băieţii. Azi e zi tier, cei doi diriginţi de şan­ rioare, conţine numeroase
neţ, care răspunde de lucrări men“. Da, dar au fost atitea de plată. Ieri am turnat pu­ tier, Popescu şi Hatzinger, tablouri în ulei şi acuarelă,
din partea beneficiarului, e- termene... ţin, azi dimineaţă s-a turnat vin şi pleacă cînd vor, iar în care exuberanţa cromati­
rau plecaţi şi ei. „Ne vom A doua zi. la ora 14,30, la şi mai puţin. Nu avem beton. şeful lotului „Vulcan“, mais­ că încearcă realizarea unei
încadra, totuşi, în termenul cele două obiective se lucra II duc la baraj unde se lu­ fuziuni între sentimentele
de finalizare a lucrărilor“ — „la pas" la bateria de cocs crează mai intens". trul Gheorghe Bondoc, îşi proprii şi realitate, unde
afirmau cu convingere Mihai brichete şi nu se lucra deloc Timpul e bun. Se poate lu­ justifică lipsa de la Călan muntele, plaiul, pădurile, a-
Weber, şeful unei echipe de la termocentrală. Cei doi di- cra mai mult, în schimburi plin plecarea la Hunedoara pele sînt tot atîtea nostalgii,
dulgheri. Mihail Feierabend, riginţi de şantier din partea prelungite, însă nimeni nu-şi şi viceversa. tot atîtea imagini ale unei
şeful unei echipe de zidari, şi beneficiarului plecaseră de la face probleme. Nici măcar în ...Şi-n tot timpul ăsta se-n- lumi parcă de mult uitate, ÉIÉlÉÉ
electricianul Nieolae Litra. ora 14. Sau cine ştie... Ei a- cele 10 ore de lucru. Păcat pe care ochiul matur nu le - Y ' ;
Poate, dar eu utilizarea de o tît lucrează : de la 6 la 14. de vremea bună din aceste tîmplă ceea ce am relatat mai poate surprinde aie­
asemenea manieră a timpului Neconcordanţă flagrantă între zile de iulie... mai sus. vea.
Predispoziţiile iniţiale pen­
tru natură moartă şi peisaj, i9HI
în care efortul de a comuni­
ca şi a se impune memoriei ■¡1Ïilfpllpil
Un constructor cu „secrete“ şi un noastre prin folosirea unei Pilp ^
iSI
palete cît mai bogate, se a-
deveresc uneori, tocmai din
dăruire şi datorită asociaţii­
beneficiar care umblă cu... vorbe lor insolite — creaţii cărora Una din lucrările Xenlcl Bursan.
disproporţiile caracteristice
Faţă în faţă, maistrul Ilie laţie cuiva. Şi programul de meria. Am executat flanşe, ca începerea lucrărilor. Oare
Anghel, din partea I.C.S. Hu­ lucru este secret ; ce vreţi... şuruburi... asta să fie cauza pentru care
nedoara, şi Francisc Brăneţ, şefii au dat ordin. — Aveţi stabilit un grafic grinzile şi timplăria metalică
diriginte de şantier din par­ — Cum vă sprijină bene­ de predare ? sosite deja stau imobilizate ?
tea I.M.M.R. Simeria. ficiarul la anumite lucrări ? — Avem. Unul întocmit de Lucrările pentru dezvolta­
— Care este stadiul lucră­ — Nu primim nici un a- comun acord cu beneficiarul re şi construcţie la grupul
rilor pe şantier ? jutor. Avem nevoie de tini­ şi un altul intern pentru şcolar trebuiau terminate
— Nu putem da relaţii de­ chigii, tîmplari, dulgheri, ne- noi... — spunea maistrul An­ încă din noiembrie anul tre­ F l — „Saicîmul
spre lucrările de pe şantier — calificaţi. Dar nu ne putem ghel, orice relaţii numai cu cut. Din acest motiv, utilaje 93 tdîioriale
răspund ambii interlocutori. înţelege asupra modului cum asentimentul conducerii şan­ în valoare de peste 1 milion Prima versiune cinemato­
— Cîţi oameni lucrează la vor fi plătiţi oamenii — spu­ tierului. de lei sosite deja pentru noi­ grafică a celebrului roman ge, cu prelungi şi dulci e- de la cavalerii nocturni, pen­
© Din opera unuia din­
acest punct de lucru ? nea maistrul Anghel. — Ce alte greutăţi întîm- le spaţii de producţie stau al lui Szep ErnS datează din couri nostalgice) idila ce se tru un sfert din preţul ini­ tre cei mai de seamă scrii­
— Aproximativ 100 de — Nici nu ne-au solicitat pinaţi pe şantier ? nefolosite. Dar constructorul 1934. Cea de-a doua ecrani­ derulează în cel din urmă an ţial, florăresei. Nu este de tori francezi ai secolului
muncitori, destui ca treaba vreun ajutor concret. Au ce­ — Noi — afirma maistrul se împiedică de nişte grămezi zare, din 1972 — caz fără al păcii, nebănuind încă pră­ mirare că în lumea creată XX — Paul ( laudei — au
să meargă... — ne-a spus to­ rut un tinichigiu, pe care îl Anghel — să vedeţi... nu ne de moloz, iar pe de altă par­ buşirea iminentă, prefaţată din aparenţe şi iluzii, regă­
varăşul Brăneţ. vom da. In rest nimic. este asigurat amplasamentul te, beneficiarul, care are o- precedent în istoria cinema­ de uciderea Kronprinz-ului sirea de sine a tinerilor este fost tălmăcite piesele de
tografului — este semnată de
teatru : „Cap de aur",
Maistrul Anghel se abţi­ — Cum să nu ? Au primit pentru hala de tîmplărie. bligaţia să-l sprijine, încă nu acelaşi Szekely Iştvân, care, Franz Ferdinand. In întîlni- imposibilă. Nu este de mira­
ne şi de această dată. Con­ tot sprijinul nostru, ne re­ L-am văzut şi noi. Cîteva a găsit căile cele mai adec­ cu aproape patru decenii în rea accidentală a tinerilor e- re, zicem, deoarece condiţiile „Schimbul" şi „Cumpăna
ducerea şantierului i-a inter­ lata ing. Gheorghe Temian, grămezi de rumeguş şi pă- vate. De vorbe toţi s-au să­ urmă, s-a lăsat sedus de ro­ roi şi în despărţirea lor o- îi silesc să joace roluri străi­ amiezii“. Cititorilor pasio­
zis categoric să dea vreo re- şef de birou la I.M.M.R. Si­ mînt, chipurile, ar împiedi­ turat, faptele contează ! biectivă, Szekely vede — atît ne de structura lor, îi silesc naţi de romanul istoric, e-
manticul univers secesionist în versiunea din 1934, cît şi să se complacă într-o plutire ditura Univers le oferă un
al romanului „Saicîmul lilia­ în cea prezentă — o valoare iresponsabilă. episod din îndepărtatul ev
chiu". Regizorul Szekely Ist- simbolică : eflorescenţa sen­ mediu spaniol — cu dese
Halâsz Judit şi Maros Gă-
vân — căruia cinematografia timentului e mult prea luxu­ bor asigură partitura inter­ referinţe la epoca moder­
Criza de timp sau criza maghiară îi datorează, prin­ riantă să nu ascundă în- pretativă a filmului, în care nă — printr-o nouă tradu­
a
tre alte succese, o excepţio­
cere
scriitorului
cărţii
tr-însa realitatea tristă a o-
nală comedie, „Hyppolit, la­ filirii. excelenta imagine e semna­ german Lion Fcuchhvanger
tă de Ilildebrand Istvăn, iar
cheul“ — a părăsit Ungaria Altminteri, pentru tot fil­ muzica de Fcnycs Szabolcs. — „Baladă spaniolă".
de competenţă şi conlucrare? din pricina ascensiunii fas­ mul e caracteristică dubla siuni, reapare, cu un parfum astă dată o lucrare apar-
Intre melodiile actualei ver­
© Şi tot o traducere, de
cismului. Devenind o perso­
existenţă a lumii prospecta­
nalitate în lumea filmului a-
vechiul
merican, Szekely Istvăn a re­ te. Pentru societatea burghe­ dulce-amărui, liliachiu“, al şlagăr ţinînd literaturii de infor­
ză, care se desfată în stră­
lui
„Saicîmul
venit pe platourile din Zu- lucirea de staniol a anilor Paul Abraham. Din fericire mare, a apărut la Editura
Dacă la I.V. Călan trebu­ — Macaraua e aici de-o numele, iar şeful de şantier De fapt, nu numai cele glo cu intenţia de a crea o începutului de mileniu, e ca­ pentru film, şi acesta face enciclopedică. Este vorba
rile stau aşa cum stau, la fa­ săptămînă. Am montat cu ea nu prea dă pe la fabrică. relatate, ci tot ce se ve­ reluare a marelui succes din de „Mica enciclopedie teh­
brica de ipsos — un alt o- un stîlp, o galerie, 6 grinzi, Despre ajutorul beneficia­ de pe şantierul fabricii de 1934. Intr-o declaraţie care racteristic nu huzurul osten­ parte dintre amintirile nepie­ nică ilustrată", care pre­
biectiv important cu termen 3 buncăre şi un ciclon şi rului, respectiv întreprin­ ipsos denotă slabul interes precedase turnările, regizorul tativ, ci faptul deziluzionant ritoare ale lui Szekely Ist­ zintă, sub forma unor
de punere în funcţiune în a- am descărcat 30 de grinzi derea pentru lianţi Deva, ce al conducerii întreprinderii a precizat că realizarea aces­ că micile dansatoare de con­ văn. scurte articole, însoţite de
cest an — munca merge tare prefabricate. să mai vorbim ? pentru lianţi Deva faţă de tui film are o vastă motiva­ sum restituie florile primite AL. COVACI scheme explicative în cu­
anevoios. Turnarea butoane­ — O săptămînă numără — Foarte slab ne ajută be­ acest important obiectiv. A- ţie sentimentală, fiind vorba lori, rolul şi modul de
lor se face cu încetinitorul, 168 de ore. Fiecare oră valo­ neficiarul — ne-a spus mais­ ceastă situaţie, ca şi nevoia de o reîntoarcere în tinereţe, funcţionare a principalelor
iar montajul prefabricatelor rează pentru acest utilaj 250 trul Kiss. Ce-i drept, ne-a de a impulsiona ritmul de în acei ani frumoşi, în care aparate şi maşini, realizări
şi utilajelor decurge nesatis­ de lei. Nu-i prea puţin ce dat o echipă de 10 oameni la execuţie şi respectarea ter­ protagonista primei versiuni Pentru melomani ale tehnicii de azi.
făcător. întreaga lucrare, de s-a montat ? montaj, dar atîta nu-i destul. menului de punere în func­ fusese apreciata actriţă Agay © Noi lucrări de specia­
la un avans substanţial avut — E puţin, cum nu. Dacă Avem mari greutăţi din cau­ ţiune trebuie să dea serios Iren, soţia lui Szekely Istvăn. @ Un disc de muzică trarca. I’orquato Tasso, litate au apărut în ultima
înainte, a intrat în criză de am avea oameni să organi­ za proiectelor. Utilajele nu de gîndit. Amintirea tovarăşei de viaţă populară este cel al solistei Ottorino Rinuccini ş.a., ma­ vreme şi în Editura medi­
timp. Care sînt cauzele? zăm două schimburi am rea­ sînt recepţionate ca lumea. şi de carieră artistică acţio­ Floarea Tănăsescu (45 EPC drigalele sînt interpretate cală. In volumul „Stoma­
— N-avem cu cine lucra — liza mai mult decît dublu. La ciclon am pierdut două nează în filmul de azi cu 10303). In acompaniamentul de Corul de cameră al Fi­ tologic infantilă“, P. Fim
se justifică maistrul Viorol Aşa însă... zile pentru modificări. Mori­ Concluziile le lăsăm pe o nebănuită forţă. Uneori a- orchestrei George Vancu, so­ lialei din Cluj a Uniunii abordează asemenea pro­
Farcaş. La betoane avem le au venit fără bidoanele seama factorilor răspunzători vem senzaţia certă că peli­ lista interpretează piesele: Compozitorilor, format şi bleme bazîndu-se pe cer­
două schimburi de cîte 5 oa­ Lipsa de forţe la ipsos este de prindere pe fundaţii. Ace­ de activitatea de investiţii de cula este, de fapt, un omagiu „Mult îi sînt badelui dragă", condus de maestrul Dorin cetările şi experienţa pro­
meni, la montajul halei prin­ mai mult decît evidentă, leaşi necazuri le avem şi la la I.C.S.H., I.V. Călan, adus actriţei moarte. „Drag mi-e mie ca să joc". Pop. prio dobîndită în clinica
cipale lucrează numai echi­ încă 10 dulgheri, 10 ficrari- concasoare. I.M.M.R. Simeria şi între­ Firul principal al filmului „Dunăre pe apa ta", „Bade, $> „Simfonia în Re“ de de stomatologie infantilă.
pa lui Constantin Neagoe cu betonişti şi o echipă de lăcă­ — Vrem să stăm de vorbă prinderea de lianţi Deva. este romanţa înfiripată între de dor mă leagăn“. Paul Constantinescu împre­ Cartea este împărţită în
12 oameni, iar la restul do tuşi ar rezolva problema. cu beneficiarul. Vom reveni pe aceste şan­ mărunta croitoreasă, deveni­ ® Discul cuprinzînd opt ună eu . Concertul pentru trei părţi : aparatul clento-
lucrări avem o echipă de Dar cine să o rezolve ? Maiş­ — Degeaba. Nu-i găsiţi. tiere. tă dansatoare, şi poetul-jurna- madrigale de Claudio Mon­ orchestră de coarde" de Ion maxibr la copii, suferinţe­
lăcătuşi a beneficiarului. trii Viorel Farcaş şi Dionisie Sînt aici doi ingineri, Vana list, angrenat în cavalcada teverdi a fost emis recent Dumitrescu sînt cele două le rlentare şi anomaliile
- Aveţi aici macaraua Kiss se zbat în dreapta Şi-n şi Ignat, dar sînt plecaţi Vin L. VISKI iluzorie a vieţii nocturne din piese imprimate recent oe den tom ax ilare şi măsuri­
„Coles". cu care puteţi rea­ tîrziu şi pleacă devreme. Azi cea de-a doua capitală a im­ de casa Electrecord. Inspira­ acelaşi disc Electrecord. EC le de tratamente.
liza ritmuri de montaj foar­ stînga. dar sînt depăşiţi. Şe­ trebuia să ţinem şedinţa de D. GHEONEA periului habsburgic. Lumea te din versurile poeţilor Pe- 0788.
te rapide. Cum o folosiţi 7 ful de lot există doar cu comandament. N-au venit. C. DUMITRU în care se naşte (şi se stin-