Page 50 - Drumul_socialismului_1973_07

SMasTO^oasseasBra
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 759 © MARŢI 17 IULIE 1973

Măsur[ j u s t e , d e 3p! • iRl.kk m - t - i h - i ' in cinstea zilei de 23 Angiişt
¡¿ML
reaííüitr initial RITMICITATE ■ CAUTATE ■ EFICIENT

pentru dezvoltarea
Deviza fiecărui colectiv de muncă-

economiei şi ridicarea Maşinile, utilajele, timpul de

Veniturile oamenilor muncii— Puternice stimulente pentru ridica lucru—la cote maximale

în permanentă creştere rea eficientei sectorului zootehnic

> CI ASIGURAU NECESARUL LA PIESE DE SCRII ?
Din contextul recentelor ceeaşi perioadă, salariul
hotărîri adoptate de condu­ mediu înregistrează o creş­ Deplina satisfacţie şi recu­ judeţul nostru nu sînt nici )
cerea de partid şi de stat — tere de 36 la sută, fiind cel noştinţa cu care lucrătorii pe departe epuizate. In pri­ @ Folosirea din plin a începutul anului au fost acestei probleme. S-a pro­ bune brut şi pentru conca-
hotărîri primite cu deplină mai ridicat faţă de salariul din agricultură au primit mul semestru al anului 1973, tehnicii din dotare, ingenio­ produse prin resurse pro­ mis, dar nu s-a făcut nimic. soarele de zgură.
înţelegere şi aprobare de mediu pe ţară. măsurile cuprinse in recenta s-au livrat, de la cooperative­ zitatea tehnică a muncitori­ prii aproape 200 tone piese Mergem în continuare pe la Rezultatele obţinute pe
către întregul nostru popor, Concomitent cu majora­ hotărîre a Comitetului Cen­ le agricole, cu peste 9 000 hl lor şi cadrelor de specia­ de schimb în valoare tota­ alţii, care ne execută lucră­ linia creşterii gradului de
se detaşează, prin marea sa rea salariilor nominale, au tral al P.C.R., a Consiliului lapte mai mult decît în pe­ lişti ; lă de 897 000 lei, ceea ce rile cînd pot şi pierdem autodotare, cu piese de
valoare şi semnificaţie, ac­ sporit substanţial veniturile Suprem al Dezvoltării Econo­ rioada corespunzătoare a a- © Extinderea cit mal lar­ reprezintă aproape în tota­ astfel timp preţios. schimb puteau fi şi mai
ţiunea iniţiată la propune­ din pensii, alocaţii pentru mice şi Sociale a României nului trecut. De asemenea, în gă a formelor şl procedee­ litate necesarul pe perioada Discutînd despre aceeaşi mari dacă în această acti­
rea tovarăşului Nicolae copii, burse, ajutoare etc. şi Consiliului de Miniştri, a- 6 luni s-au predat 92 tone lor de recondiţlonare. respectivă. Deci un fapt îm­ problemă la I.E.C. Deva am vitate nu se înregistrau şi
Ceauşescu de a se trece cu Numai în ultimii 5 ani, vo­ doptată în şedinţa comună din carne peste prevederi, iar bucurător, mai ales că In aflat lucruri interesante. unele deficienţe. Indicele
mult mai devreme decît s-a lumul alocaţiilor pentru 13 iulie 1973, îşi găsesc o ex­ gospodăriile populaţiei au In marea întrecere ce se anii trecuţi multe din pie­ Dacă în 1971 erau aduse din de folosire a maşinilor-u-
prevăzut iniţial la a doua copii a crescut cu 65,8 la presie concretă în eforturile livrat suplimentar 1 062 tone desfăşoară în cinstea zilei sele executate astăzi erau import 178 sortimente de nelte deşi a crescut în ulti­
etapă de majorare a sala­ sută, iar cel al pensiilor cu şi acţiunile ce se întreprind carne. Ritmul de creştere a de 23 August, în care oame­ produse de alte unităţi in­ piese, în acest an numărul ma perioadă a primului
riilor pentru actualul cinci­ aproape 30 la sută. Datorită în fiecare unitate agricolă şi efectivelor şi producţiei nu nii muncii hunedoreni îşi dustriale. semestru în mod corespun­
nal. Aceasta constituie o în principal acestor spo­ comună pentru a fructifica se situează însă la nivelul suplimentează angajamen­ Aici există o turnătorie acestora a ajuns la 43, ur- zător, totuşi el nu poate să
nouă şi deosebit de elocven­ ruri, pe ansamblul judeţu­ cu eficienţă ridicată rezerve­ cerinţelor, al eforturilor ma­ tele, în scopul de a îndepli­ bine dotată, cu oameni pri­ mînd ca în 1975 să fie de satisfacă. Faţă de această
tă dovadă a grijii partidu­ lui veniturile populaţiei de le existente pentru dezvolta­ teriale făcute de stat pentru ni cincinalul înainte de cepuţi, care şi-au pus în va­ numai 8. Numai în doi ani situaţie trebuie acţionat
lui pentru ridicarea conti­ la sectorul socialist au rea rapidă a sectorului zoo­ dezvoltarea acestui sector. termen, sporirea producţiei loare toate cunoştinţele în efortul valutar a fost re­ mai ferm pe linia genera­
nuă a nivelului de trai al crescut în ultimii 5 ani cu tehnic şi valorificarea unor Nivelul scăzut al producţiei pieselor de schimb şi raţio­ materie de care dispun dus la mai bine de jumă­ lizării schimbului II şi ex­
poporului, a traducerii con­ 1,032 miliarde lei. In ace­ cantităţi sporite de produse medii de lapte pe cap de va­ nalizarea consumului aces­ pentru a realiza lucruri de tate. Ce spune acest lucru ? tinderii schimbului III. In
secvente în viaţă a progra­ eaşi perioadă, fiecare locui­ la fondul de stat. Majorarea că a determinat înregistra­ tora constituie o problemă — Că mai bine de 80 la acest sens se cere acţionat
mului elaborat de Congre­ tor al judeţului a benefi­ preţurilor de contractare şi rea unor restanţe faţă de de maximă importanţă. Nu­ valoare. S-au turnat în pri­ sută din necesarul nostru — mai intens pentru recruta­
mul semestru pentru uz in­
sul al X-lea şi Conferinţa ciat de la societate de ve­ primele ce se acordă între­ fondul de stat, recuperarea mai în măsura în care vo­ tern 278 tone piese. Dar se ne spunea ing. Cornel Tu- rea cadrelor necesare şi
Naţională a P.C.R. nituri băneşti mai mari cu prinderilor agricole de stat, cărora necesită o preocupare lumul, diversificarea şi ca­ stă cam prost cu tratamen­ guneanu — este produs în pentru calificarea acestora.
înfăptuirea ţelului suprem 23 la sută. cooperativelor agricole şi deosebită din partea tuturor litatea pieselor de schimb tele termice. sectorul mecano-energetic. Măsuri deosebite se im­
producătorilor individuali re­
asigură nevoile de întreţi­
al politicii partidului de ri­ In lumina prevederilor factorilor răspunzători de nere şi menţinere în stare Lunar realizăm piese de pun şi pe linia scurtării
puternice
stimulente
dicare a nivelului de trai al hotărîrii conducerii de prezintă creşterea efectivelor îndeplinirea indicatorilor . de de funcţionare continuă a — Din acest motiv — ne schimb în valoare de 230- termenelor de asimilare şi
pentru
celor ce muncesc are In ju­ partid şi de stat cu privire de animale şi a producţiei plan. Evident, veniturile ce maşinilor, utilajelor şi in­ spunea şeful de echipă E- 240 mii lei. producere a unor noi tipuri
deţul Hunedoara temeiuri la majorarea salariilor şi a- lor, asigură sporirea venitu­ se vor obţine în plus ca ur­ stalaţiilor se pot obţine ronim Pescar — piesele e- Un loc important în acti­ de piese de schimb. Trebuie
faptice de mare semnifica­ cordarea de indemnizaţii, rilor ţărănimii şi o mai bună mare a majorării preţurilor randamente înalte la aces­ xecutate nu au In toate ca­ vitatea colectivului de întărite pentru aceasta ate­
zurile calitatea dorită, acu-
ţie. Ca urmare a dezvoltării oamenii muncii din judeţul corelare a veniturilor diferi­ de contractare a animalelor tea, cu efecte favorabile asu­ zînd la puţin timp după muncă de la I.E.C. Deva l-a lierele de proiectare cu ce­
intense a economiei, îndeo­ nostru vor avea noi surse telor categorii de oameni ai care, ţinînd scama de canti­ pra creşterii producţiei şi avut acţiunea de recondiţio- le mai bune cadre şi, în
sebi a industriei, în jude­ de cîştiguri băneşti. Lunar, muncii. tăţile de produse ce urmează productivităţii muncii. Am montare o uzură prematu­ nare a pieselor uzate. S-au primul rînd, cu tehnologi
ţul nostru a crescut con­ în judeţ se vor acorda in­ a se mai livra pînă la sfîrşi- ră. Eu lucrez cu băieţii din găsit metode şi posibilităţi de înaltă calificare, care să
tinuu numărul salariaţilor. demnizaţii în valoare de Aşa cum rezultă din cu- tul anului, însumează cel căutat să vedem cum se echipă la reparaţii capitale, interne pentru realizarea contribuie la proiectarea
materializează aceste cerin­
Astfel, în prezent în econo­ peste 2,2 milioane lei pen­ vîntarea tovarăşului Nicolae puţin 20 milioane lei, vor în prezent la secţia turnă­ lor. Prin sudură, iar apoi acestora.
mia hunedoreană lucrează tru salariaţi, pensionari şi Ceauşescu, îndeplinirea în trebui utilizate în scopul ţe în două mari unităţi e- torie I- Vedem zilnic cum prin prelucrări mecanice se
conomice ale judeţului: în­
aproape 174 000 de oameni copii, ca urmare a modifi­ bune condiţii a sarcinilor dezvoltării bazei materiale a treprinderea „Victoria" Că- arborii, axele suferă din a- realizează lunar o produc­ EMILIAN ROVENŢA
ai muncii, din care aproape cării unor preţuri la carne trasate de Congresul al X- zootehniei, pentru a realiza lan şi întreprinderea elec- cest motiv. Am tot propus ţie de 70-80 mii lei. Astăzi şef de serviciu la Direcţia
80 la sută sînt muncitori. şi unele produse din carne. lea şi a prevederilor Pro­ exemplar efectivele şi pro­ trocentrale Deva. la adunările oamenilor mun­ se produc integral piesele judeţeană de statistică
Acest fapt are o însemnă­ Ansamblul măsurilor lua­ gramului naţional de dezvol­ ducţia prevăzută. Stimulaţi La „Victoria“' Călan, de la cii de cîţiva ani rezolvarea pentru alimentarea cu căr­ CORNEL DUMITRU
tate deosebită asupra creş­ te de partid pentru creşte­ tare a zootehniei impune a- puternic de măsurile luate
terii veniturilor familiilor, rea salariilor marchează o cordarea unei deosebite a- de conducerea partidului,
întrucît pe ansamblul jude­ nouă etapă în înfăptuirea tenţii rezolvării a o serie de crescătorii de aniniale din
ţului reVin la fiecare fami­ programului partidului de probleme care condiţionează LAMINELE DIN VALEA JIULUI
lie în medie cîte 1,2 sala­ ridicare a nivelului de trai decisiv ridicarea eficienţei judeţul nostru sînt angajaţi
riaţi. al poporului. Aplicarea a- sectorului zootehnic. Este- plenar în valorificarea cît
Dovada cea mai preg­ cestor măsuri trebuie să vorba, între altele, de îmbu­ mai deplină a potenţialului
nătăţirea şi dezvoltarea ba­
nantă a ridicării nivelului constituie un puternic im­ zei furajere, punînd accentul zootehnic al fiecărei unităţi DE DTIEAIE INDIGENE
de trai o constituie creşte­ pe gospodărirea chibzuită a agricole şi comune, contri­
rea dinamică a salariilor şi bold pentru fiecare om al
veniturilor de care benefi­ muncii hunedorean In lup­ pajiştilor naturale, de meca­ buind astfel la îmbunătăţirea progreselor pe care le-a fă­
ciază oamenii muncii hu- ta pentru îndeplinirea e- nizarea lucrărilor în ferme, aprovizionării populaţiei cu La mina Dîlja şi-a în­ rea gradului de mecanizare niere să acţioneze cu toa­
nedoreni de la statul socia­ de îmbunătăţirea selecţiei şi lapte, carne şi alte produse. ceput, luna aceasta, activi­ cu mijloace proprii a pro­ cut industria românească tă fermitatea şi competen­
xemplară a planului şi an­ tatea un nou abataj cu ceselor de lucru care nece­ producătoare de utilaje mi­ ţa pentru reducerea consu­
list. In acest an, de pildă, reproducţiei, de realizarea u- front lung. Aparent nu-i ce­ sită un volum mare de niere, acum minele din mului de lemn. Ca răspuns
fondul de salarii acordat gajamentelor, a cincinalului nui indice ridicat de natali­ Ing, PETRU RADU va deosebit şi totuşi este muncă. Prin conjugarea Valea Jiului nu mai impor­ la această sarcină deosebit
salariaţilor din economia înainte de termen. tate. director general adjunct al vorba despre o premieră mi­ măsurilor luate în ultima tă locomotive electrice, de importantă a luat fiinţă
hunedoreană întrece cu 1,1 Direcţiei agricole judeţene vreme, de către mai mulţi transportoare, mai multe ti­ Fabrica de stîlpi hidraulici
ZEVEDEI ŞTEF O sumară analiză demon­ nerească importantă, care
miliarde lei realizările anu­ directorul Direcţiei judeţene strează că posibilităţile de marchează şi o valoroasă factori direct interesaţi, au puri de ventilatoare, grinzi de la Vulcan, iar uzina din
lui 1965. Comparativ cu a- de statistică dezvoltare a zootehniei în realizare a constructorilor fost obţinute progrese a- metalice articulate şi alte Petroşani care se rezuma
Primesc pentru de utilaje miniere din ţara preciabile pe linia mecani­ utilaje de mare necesi­ înainte numai la reparaţii
noastră. Pentru prima dată zării. La această oră trans­ tate. de utilaje a devenit o pu­
un abataj cu front lung es­
Un număr de 3 din pri­
vi;eiul contractat te echipat cu cadre păşitoa- portul care se face în aba­ mele 5 complexe mecani- ternică întreprindere pro­
ducătoare de utilaje minie­
tajele din Valea Jiului este
aproape
„§e aplici neabătut cam cu 1 420 de ieî re, iar aeest nou şi modern mecanizat operaţiunile în to­ zât'e pentru tăierea cărbu­ re. La cele două unităţi se ,
de
desfăşoară o intensă şi sus- -
talitate,
sistem de susţinere a fost
nelui în abataje, care s-au
conceput şi realizat de spe­ încărcare în galerii se rea­ fabricat in ţară, au fost> ex­ ţinută activitate pentru pro- •
mai mult cialişti şi muncitori de la lizează în proporţie de pes­ perimentate şi se folosesc movarea noului şi pentru
şi consecvent p De vreo 12 ani contractez minier Petroşani. Dar este mecanizate, iar circa jumă­ în minele din Valea Jiului. realizarea de utilaje cu per­
te 47 la sută cu mijloace
utilaj
de
întreprinderea
formanţe superioare. In lu­
Cu ajutorul acestor utilaje
anual cam doi viţei. Avanta­ numai un exemplu care tate dintre abatajele cu moderne s-au atins randa­ na mai cînd a avut loc o
jele contractării le cunosc confirmă că industria româ­ front lung au susţinere mente care depăşesc 20 to­ consfătuire cu producătorii
şi echităţii socialiste“ deci bine de tot. Acum, în nească şi specialiştii noştri metalică. Cu ocazia unei ne de cărbune pe post. Me­ de utilaje din ţară, mai
scurte convorbiri despre zes­
anul acesta, nu am decît un vi­
mulţi participanţi au arătat
remarcabile
ţel la contract. Şi-mi pare obţin succese dezvoltării şi trea tehnică a minelor, to­ rită să fie amintit, de ase­ că unii stîlpi hidraulici nu
menea, că în Valea Jiului
linia
pe
şi
Fără îndoială, sîmbăta es­ să spun că măsura luată nu lograme carne de porc. Toa­ rău. Dar nu-i nimic, voi a- perfecţionării producţiei de varăşul Vasile Ogherlaci, se experimentează acum sînt de cea mai bună cali­
te o zi de vîrf pentru gos­ ne ¡prejudiciază cu nimic — tă cantitatea va fi dată în vea la anul doi viţei. utilaje miniere. Preocupări­ director general adjunct al una dintre primele maşini tate. Deşi a trecut o perioa­
podine. Pieţele, unităţile co­ sublinia Marioara Dobre, consum abonaţilor noştri, îmi dau seama din cîte am le din acest domeniu s-au Centralei cărbunelui din Pe­ româneşti de extracţie. Deo­ dă scurtă de la consfătui­
merciale sînt mult căutate. funcţionară. preţurile meselor vor rămîne citit în ziar şi după cum amplificat foarte mult în troşani, a ţinut să ne pre­ sebit de semnificativ este rea respectivă au fost revi­
Ne-am amestecat şi noi — Eu aş vrea să completez. neschimbate, gramajul ase­ mi-am făcut eu socotelile, că urma vizitei făcute anul cizeze că utilajele miniere faptul că unităţile industri­ zuite procesele tehnologice
printre miile de gospo­ Măsura luată va asigura fără menea — a precizat Avram voi cîştiga la contractarea vi­ trecut de tovarăşul Nicolae de provenienţă românească ale din Valea Jiului care de fabricare a stîlpilor şi
dine din Hunedoara, în- îndoială şi o aprovizionare Ptiiuleţ, şeful cantinei. ţelului cam cu 1 420 de lei Ceauşescu în Valea Jiului, au înlocuit un mare vo­ produc utilaje aduc o mare a început să sc producă un
soţindu-le în timp ce-şi mai bună. Stimularea crescă­ — Părerea mea este că s-a mai mult decît după vechiul Acum, minerii şi colectivele lum de utilaje care se a- contribuţie la ridicarea gra­ nou tip de stîlp hidraulic.
făceau tîrguielile. La unită­ torilor de animale este un făcut o treabă de echitate so­ preţ, pentru că eu aş fi pri­ uzinelor producătoare de u- duceau din străinătate cu dului de mecanizare şi Acum se află în curs de
ţile de desfacere a cărnii a- indiciu sigur în acest sens — cială prin luarea şi aplica­ mit 9,30 lei la kg, dar aşa, tilaje miniere desfăşoară o serioase cheltuieli de valu­ modernizare a zestrei teh­
nimaţia a fost mai intensă arăta Elisabeta Guţan, cas­ rea acestei hotărîri — spu­ cu preţul nou de 13,25 lei intensă muncă pentru în­ tă. Majoritatea dintre aces­ nice a minelor. Du­ realizare o serie de alte u-
ca de obicei. Şi aproviziona­ nică. nea Dumitru Hurezeanu, con­ pe kilogram, n-am numai de făptuirea indicaţiilor date te utilaje au atins şi depă­ pă cum se ştie, conducerea tilaje moderne pentru me­
rea a fost mai bună. Am vă­ Am trecut la ora prînzului trolor tehnic la O.S.M. 2. A- cîştigat. Şi, mă gîndesc, cum de către secretarul general şit performanţele obţinute partidului a trasat ca o sar­ canizare complexă.
zut o diversitate de categorii şi pe la cantina-restaurant a ccasta, deoarece făcînd o so­ e la noi în comună, că dacă cină importantă minerilor
şi calităţi de carne de porc, I.C.L.S. pentru alimentaţia coteală simplă tot noi, oa­ toţi sătenii am contracta cîte al partidului privind ridica­ pe plan mondial. Datorită şi institutelor de cercetări mi- T. POPESCU
vită, oaie, pasăre. In vitri­ publică din Hunedoara. Aici menii muncii, sîntem cei cîş- un viţel, mă gîndesc, zic, că
nele frigorifice, preţul vechi iau zilnic masa între 2 500 şi tigaţi. Va fi o mai bună a- nu avem decît de cîştigat. Pe
2 800 de salariaţi, adăugîn- provizionare. mine, cel puţin, mă bucură
de 27 lei kilogramul al du-i şi pe cei care servesc mult îmbunătăţirea preţuri­
puilor preambalaţi era tăiat masa la locurile de muncă. ...Am redat sintetic doar lor de contractare a animale­
cu roşu şi lîngă el scris pre­ Preţurile au rămas aceleaşi, cîteva din discuţiile purtate lor, ceea ce dovedeşte că Nici o zi pierdută, nici un bob risipit!
ţul nou : 24 de lei. In acelaşi ca la toate cantinele, dealt­ cu mulţi cetăţeni şi gospodi­ partidul nostru, că tovarăşul
timp, la carnea de vită şi fel. ne din Hunedoara, pe margi­ Nicolae Ceauşescu ne poartă
de porc s-au adăugat cîţiva — Sînt abonat la cantină nea recentei hotărîri a con­ o grijă permanentă nouă, tu­
lei în plus la kilogram. ducerii de partid şi de stat. turor, muncitori sau ţărani.
de mai mulţi ani. Soţia nu
— Să ştiţi că este o măsură lucrează, dar am 2 copii. Deci, Din toate am desprins înţe­ Măsura stabilită de partid şi Duminică, într-o serie de Fiecare oră să fie folosită cele 20 de hectare stabilite.
bună, luată cu multă judeca­ voi cîştiga în plus 27 de lei legerea deplină, adeziunea oa­ de stat va contribui mai mult cooperative agricole, înfrun- Pe ogoarele C.A.P. Turdaş
tă şi chibzuinţă. Eu am făcut pe lună. Cum mîncăm la can­ menilor muncii faţă de jus­ la ridicarea nivelului de tînd capriciile vremii, coope­ l-am întîlnit la lucru pe me­
şi un calcul, pentru familia tină, unde se dă carne la fie­ teţea ^prevederilor hotărîrii. trai, alăturindu-se celorlalte ratorii şi mecanizatorii au eu randament sporit canizatorul Nicolae Nasta,
mea. Lucrăm amîndoi, eu şi care masă, iar preţurile ră- Oamenii muncii de cele mai măsuri adoptate în ultima lucrat ca în oricare altă zi la care era decis să rămînă in
soţul, avem şi doi copii. La mîn aceleaşi, vă daţi seama diverse profesii, gospodinele vreme pentru continua bună­ strîngerea recoltei. Iată cite- cîmp pînă la încheierea balo-
se
cuvine
cum
masă consumăm şi vom con­ că beneficiez de un avantaj au înţeles majore ale acestei stare a' poporului. Subscriu va aspecte mai semnificative. Ea recoltatul pâioaselorj tatului paielor de orz. Dacă
cooperativa
agricolă
sensurile
La
suma carne. Statul ne dă 34 — ne-a declarat Vasile Lun- hotărîri, văd în ea o nouă din toată inima acestor mă­ din satul Aurel Vlaicu, ac­ se organiza şi transportul o-
de lei, iar pe carne vom can, electrician la laminorul afirmare, consecventă şi ne­ suri şi mulţumesc partidului ţiunile s-au desfăşurat pe un perativ al baloţilor, unitatea
cheltui în plus din aceştia a- de 750 mm. şi statului pentru grija care front larg de lucru. Bilan­ de pe cele 30 de hectare. C.A.P., secerişul şi eliberarea putea cîştiga ore preţioase la
proximativ jumătate, socotind — Prin extinderea gospo­ abătută, a respectării princi­ ne-o poartă. ţul eforturilor depuse a fost Tractoriştii Mihai Leontin, terenului s-au desfăşurat fă­ efectuarea arăturilor şi însă-
la cîtă carne consumăm noi dăriei anexe a cantinei vom piilor de echitate şi dreptate cît se poate de rodnic, în- Sabin Tocaci, Nicolae Săn- ră întreruperi. Aportul trac­ mînţarea culturilor succesive.
Deoarece timpul este mult
în familie. Iată ce mă face asigura anul acesta 10 000 ki- socialistă. LAZAR HUH cheindu-se secerişul orzului descu, losif Ionel, Silviu Bîr- toriştilor Cornel Beca, Ion înaintat, de maximă însem­
J ţăran cu gospodărie individuală log şi Vasile Albusînt auto­ Roşu, Nicolae Stanciu, Ion nătate este ca fiecare oră să
Vălişoara
rii succesului amintit. Ince-
Buda, Ion Oprea, Gheorghe
pînd de ieri, ei şi-au concen­ Zapodean, Ion Rusu şi Tra­ fie folosită cu randament
trat forţele la recoltat în la­ ian Todea a fost decisiv la sporit, să se încheie astfel
neîntîrziat
secerişul
orzului
în vederea nurile de păioase ale C.A.P. realizarea secerişului pe 60 şi centrul de greutate al ac­
de hectare şi la balotatul pa­
Pişchinţi. In urma lor, Va­
Va fi mai multa carne, mai mult lapte - transportării lotatul paielor. ielor. coltatul griului — cultură
tivităţii să fie deplasat, la re­
ier Bota dovedeşte multă în-
Secerişul s-a desfăşurat cu
demînare şi pricepere la ba-
care, pe unele tarlale, a a-
juns în faza de coacere. Suc­
unde
Pricaz,
nurile
C.A.P.
După ora 17, în lanurile de rezultate meritorii şi în la­ cesul la recoltat este nemij­
operative a cerealelor orz ale C.A.P. Geoagiu cele tractoriştii Ştefan Creţu şi locit legat de organizarea
Ilie Stama, ajutaţi de coope­
Staţia C.F.H. Simeria-călă- ne, ceea ce va conduce la o mai mult lapte. De fapt, gos­ tuturor salariaţilor şi pensio­ 10 combine şi 4 prese de ba­ ireproşabilă a muncii în fie­
tori. in aşteptarea trenului, aprovizionare abundentă a podăriile populaţiei care vor narilor, că se majorează alo­ lotat continuau să funcţione­ ratorii Anica Barta, Maria care cooperativă agricolă,
oamenii citesc ziarele. Hotă- populaţiei cu produse din livra anual la fondul de stat caţia pentru copii cu 10 leî ze ca un ceasornic. Sub su­ Buriţescu, Cazan Marica, cooperatorii şi mecanizatorii
rîrea C.C. al P.C.R., a Con­ carne. pînă la 500 litri lapte de la pe lună, că de la 1 august sa In actuala campanie de pravegherea inginerului Vir- Ana Rof şi alţii, au înmaga­ înţelegînd că nici un efort
siliului Suprem al. Dezvoltă­ Stăm de vorbă cu tovarăşii fiecare vacă vor primi o pri­ vor acorda noile majorări da recoltare a cerealelor păioa- gil Tudan, directorul S.M.A., zinat orzul de pe 10 hectare. nu este prea mare cînd re­
rii Economice şi Sociale a Ro­ Ioan Munteanu, secretarul mă de 0,25 lei pentru fiecare salarii. Deci, cu toţii — ţărani se, Ministerul Transporturi­ In cursul zilei de ieri acţiu­ colta trebuie înmagazinată
mâniei şi a Consiliului de comitetului de partid, şi cu litru, iar pentru cele care vor şi muncitori — nu avem decît lor şi Telecomunicaţiilor va şi Aurel Pera, preşedintele nea s-a finalizat pe toate , grabnic şi fără pierderi.
Miniştri, adoptată în şedinţa ing. Iacob Dimulete, şeful sta­ livra peste 500 litri anual pe de cîştigat. pune la dispoziţia unităţilor
comună din 13 iulie a.c., este ţiei C.F.R. Simeria-călători. o vacă, prima este de 0,50 lei — Asta vreau să spun şl agricole de stat şi coopera­
tiste cu 4000 de vagoane de
comentată unanim, deosebit Aflăm că încă din dimineaţa la litru. De asemenea, sînt eu — a intervenit lăcătuşul cale ferată şi cu 2 500 de
de favorabil. zilei de 14 iulie toţi lucrătorii recompensate cu 0,50 lei pen­ Ioan June. Am 3 copii, deci autocamioane şi remorci !n cooperativele din comuna Lăpugfu de Jos
Asistăm involuntar la cîteva care au ieşit din tură şi cei tru fiecare litru de lapte co­ încă 30 de lei în plus pe lună, mai mult decît în campania
discuţii. Faptul că se modi­ care au preluat serviciul au operativele care asigură o la care se adaugă indemniza­ din anul trecut, precum şi
fică preţurile de contractare luat la cunoştinţă despre re­ creştere anuală a livrărilor de ţia, apoi majorarea de sala­ un număr sporit de şlepuri
situaţiile Trebuie urgentată praşiia a doua la porumb
la animale şi la produsele a- centa hotărîre şi au aprobat-o lapte cu 150 litri pe vacă fu­ riu. Mă bucur din inimă pen­ şi remorchere fluviale. Aşa
nimaliere. că se reduc preţu­ în unanimitate, apreciind-o rajată, mai mult decît în anul tru grija pe care o poartă cum rezultă din
rile la o serie de produse şi ca pe o măsură de absolută precedent. partidul »şi statul tuturor oa­ operative, înregistrate la
preparate din carne şi con­ necesitate şi importanţă pen­ L > I.M.M.R. Simeria — a menilor muncii, dar fiecare — direcţiile de resort ale Mi­ Lucrările de întreţinere a culturilor au Gradul mare de îmburuienare a culturii
serve este aprobat deplin şi tru creşterea nivelului de trai cc'V'şi atmosferă entuziastă, consider eu — trebuie să nisterului Transporturilor şi fost întirziate şi îngreunate în mare măsură de porumb impune executarea de urgenţă a
apreciat ca o necesitate a ac­ al populaţiei, pentru dezvolta­ de aprobare deplină a recen­ muncească mai mult, mai Telecomunicaţiilor, pînă în datorită ploilor care au căzut aproape în praşilelor mecanice şi manuale pe toate su­
tualei etape de dezvoltare rea întregii ţâri. tei hotărîri a partidului si bine, mai cu tragere de ini­ prezent au fost onorate toa­ fiecare zi. Totuşi, dacă se foloseau „feres­ prafeţele. Totodată se impune a se executa
multilaterală a patriei, care — In primul rînd — ni» statului. mă. Doar pentru noi mun­ trele" dintre ploi, lucrările de întreţinere pu­ şi praşiia a treia. Lăsat să crească la umbra
derivă din grija permanen'ă spunea tovarăşul Munteanu — — Trebuie să vedem pro­ cim. te cererile întreprinderilor teau fi mult mai avansate. Cooperativele buruienilor, porumbul nu se va dezvolta şi
a partidului şi statului nos­ este vorba despre cointeresa­ blema aşa cum e — aprecia La rîndul său, gospodina agricole de stat şi coopera­ din comuna Lăpugiu de Jos — Teiu, Oha­ nici producţie nu va da. Organizaţiile de
tru pentru creşterea nivelu­ rea materială sporită a ţăra­ montatorul Traian Popescu. Aurelia Mihălţ^n ne-a decla­ tivelor agricole de produc­ ba, Fintoag. Lăsău şi Holdea — au în cul­ partid şi consiliile de conducere alo unită­
lui de trai al oamenilor mun­ nilor cooperatori şi a c-rior Adică să vedem că s-au ief­ rat : ţie, avînd prioritate cele tură doar 387 ha cu porumb. Deci suprafe­ ţilor trebuie să asigure o mobilizare şi par­ Í
cii, pentru bunăstarea gene­ individuali Ei vor creşte mal tinit o serie de produse şi — Va fi mai multă carne în ţele pe unităţi nu sînt mari şi puteau fi ticipare activă a ţăranilor cooperatori la
rală a populaţiei. Sc expri­ multe vite şi mai mulţi porci, preoarate din carne, păsările, măcelării, va fi mai mult lap­ din judeţele cu o pondere prăşite şi a doua oară. muncă pentru ca prăşitul să fie făcut pe toa­
mă la unison părerea că ţă­ iar noi vom avea la oraş car­ ouăle, pentru că, de ce să nu te, vom avea păsări mai multe însemnată în producţia ce­ te suprafeţele într-un timp cît mai scurt şi
ranii cooperatori cil şi cei in­ ne mai multă şi mai bună. recunoaştem, nu trăim numai şi mai ieftine. Cei de la sate realieră, cum sînt Ialomiţa, Cum se prezintă situaţia în prezent ? Pra- cit mai bine. Comitetul comunal de partid
1
dividual vor fi do acum mai — In acelaşi timp — a cu carne de vită sau de porc. au acum tot interesul să ne Constanţa, Tulcea, Teleor- şila a doua mecanică la porumb s-a făcut şi consiliul popular au datoria de a veghea
mult interesaţi să crească un completat instructorul losif Apoi să nu uităm eforturile aprovizioneze mai bine. Aşa pe 200 ha şi cea manuală numai pe 120 ha. ca toate^ unităţile agricole să execute lucră­
număr mai mare de vile şi Răduţ. creseînd numărul de pe care le face statul prin că nu putem să nu apreciem man, Dolj, Ilfov, Timiş, La cultura cartofilor — care ocupă o supra­ rile de întreţinere pentru a se realiza pro­
de porci, să contracteze cu bovine, va creşte producţia lor. acordarea acelei indemnizaţii grija pe care ne-o poartă Arad. faţă de 15 ha — s-au aplicat două praşile ducţiile planificate, toţi indicatorii din pla­
statul cantităţi sporite de car­ Va fi mai multă carne, dar şi neimpozabile de 7 lei pe lună partidul şi statul. mecanice şi manuale. Şi la cultura sfeclei nul economic al comunei pentru agricul­
(Agerpres) furajere — 23 ha — s-au făcut două praşile. tură.