Page 51 - Drumul_socialismului_1973_07
P. 51
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 759 © MARŢI 17 IULIE 1973 3
««■U WVVW •**/■•**
În organizarea şi desfăşurarea
Pentru salvarea bunului obştesc Consiliul popular
al municipiului Hunedoara
Tot satul a sărit în ajutor organizează în oraşul Hunedoara „Tîrg săptămînaî
Duminică. Ora 21,30. Ploa de pompieri din Brănişca, Tovlcă Manea, preşedintele întrecerii socialiste de toamnă“ pentru mărfuri şi animale, în perioada
1-8 septembrie 1973.
ia cade în rafale puternice. llia, cea profesionistă din cooperativei agricole de la
Fulgere brăzdează întunericul. Deva. Boz, Gaspar Moţ, paznic la La acest tîrg sînt invitaţi să participe producători
Un trăsnet I Şi, in aceeaşi — Să salvăm vitele ! podul Mureş, Rusalin Doda, individuali, unităţi de cooperaţiei meşteşugăreşti, co
Deva). Sc înregistrează încă
clipă, grajdul cooperativei a- Chemarea era pe buzele de la U.J.C.M., Traian Josan, (Urmare din pag. 1) ţiile combinatului se impune refuzuri din partea beneficia operative agricole de producţie, unităţi I.A.S., unităţi
vizu
agitaţiei
îmbunătăţirea
gricole de producţie din Bră- tuturor. şeful carierei de piatră din ale comerţului de stat, cu bunuri de larg consum.
nişca e cuprins de flăcări. In — Hai, repede, copiii mei Brănişca, şi toţi ceilalţi. Cine cialistă“, „Brigada de produc ale. Aceasta e necesar să o- rilor. Nici consiliile şi comi
grajd — 70 de vite mari şi — îndemna viţeii spre ieşire a mai ţinut seama de ploaie, ţie şi educaţie". glindească în primul rînd an siile inginerilor şi tehnicieni (214)
lor nu şi-au spus pe deplin
25 tineret bovin. Lucreţia Poe- îngrijitorul Roman Vasiu. de noroi, şi că erau îmbră In cuvîntul lor, participanţii gajamentele colectivelor de
nar, brigadiera zootehnică, e — Vă scăpăm, dragile me caţi în haine de sărbătoare ?! la discuţii au evidenţiat re salariaţi. îndeplinirea sarcini cuvîntul.
acolo, în mijlocul for. O cli le, vă scăpăm, striga încreză Cred că toţi aveau un singur zultatele proprii obţinute în lor de producţie este obliga In vederea sporirii efortu
pă răsuflarea i s-a oprit. A tor, scoţind vacile de sub pa gînd : să salveze vitele. Cum ? întrecere. Dar au arătat că, torie, pentru ea muncitorul lui fiecărui salariat, angajat
privit» îngrozită în lungul graj ra focului, îngrijitorul Aron Cu ce eforturi ? Nimeni nu totodată, continuă să se mani fiind remunerat. Panourile şl în întrecere, pe linia reduce
dului... Florea. s-a întrebat. Aş vrea ca acum feste încă lipsuri, neajunsuri lozincile trebuie să înfăţişeze rii cheltuielilor de producţie,
— Dezlegaţi vitele I Re Vitele. Salvarea lor. Acesta — cînd vitele sînt în afară de care îşi aşteaptă soluţiona nume concrete d^ fruntaşi şi folosirii cu maximum de efi R. E. Deva
pede ! a fost gindul şi fapta tuturor orice pericol, cînd se iau mă rea. Redăm din cuvîntul par realizările lor, dar cînd se în cienţă a fiecărui leu investit,
Maria Moţ, Cătălina Ştef, celor care au sărit in ajutor. suri de reconstrucţie a graj ticipanţilor : tocmesc să se aibă la bază o e necesar să fie folosite for
Măriţi Mîrza, îngrijitoarele, pi Şi vitele au fost salvate. dului, cînd cei care au trudit Ioana Meszaros, preşedinta analiză extrem dc amănunţi me ale muncii politico-educa Centrul de distribuire a
ronite o clipă locului de groa Toate. Nici o pierdere. Nici o azi noapte se află la locurile comitetului sindicatului de la tă a posibilităţilor ce există tive cu o mai mare influen
za trăsnetului — alergară arsură. Peste citeva ore — şi lor de muncă, obosiţi, dar F.F.A. „Vîşcoza" Lupeni : „Un pentru realizarea şi chiar de ţă, să se acorde o deosebită
spre animale. Lucreţia Poenar focul a fost localizat. Şi, apoi, mulţumiţi de ajutorul pe care important rol în impulsiona păşirea angajamentelor luate atenţie noilor angajaţi, în spe energiei electrice Hunedoara
porni într-un suflet spre uliţa cit a ţinut noaptea, oamenii l-au dat, să nu uit pe nici u- rea întrecerii l-au avut pro în întrecere". cial tinerilor. Un lucru se ce
satului... au muncit Ta stingerea lui. nul dintre cei care s-au lup punerile salariaţilor, care au loan Resiga, activist al Co re a fi subliniat, in momen
— Tovarăşe Murari I Arde Ieri, la ora prînzului, ulti tat, de bunăvoie, cu flăcări adus reale îmbunătăţiri pro mitetului judeţean al U.T.C.; tul de faţă. angajamentele a- ANUNŢA
grajdul cooperativei ! mii căpriori mai fumegau le. Dar cine ii poate şti pe cesului de producţie. S-au fo „Circumscrisă întrecerii co sumate se găsesc doar la ni
Constantin Murari, secreta încă. Erau doborîţi cu a- toţi ? Că a fost la ajutor tot losit, de asemenea, cu bune velul întreprinderii, eventual
rul consiliului popular comu tenţie de Benone Betea, satul, ba şi din satele Tîr- rezultate gazeta de perete şi lectivelor muncitoreşti se a- al sectorului sau secţiei. Dar Incepind cu data de 15 iulie a.c,, ghişeul pentru
acţiunea
sub
fiă
declanşată
nal, nu mai apucă să-şi pună losif Man, Constantin Pârău, năviţa şl Rovina. Parcă-i văd cea satirică, brigada artistică deviza „Tineretul — ’factor pentru o întrecere care să cu
încălţămintea in picioare. Gavrilă Dunca, Vasile Bizău, pe Mircea Oiaru şi pe Vasi de agitaţie. Pentru viitor se activ în îndeplinirea cincina prindă întreaga masă a sala plata consumului de energie electrică, din oraşul Hu
Porni în fugă prin ploaie Gavrilă Florea — rămaşi aici le Birţa — ei s-au încumetat impune o intervenţie mai o- lului înainte de termen". riaţilor, se impune ca obiec
spre centrul comunei. Se opri încă de^cu seară, alături de să dezlege şi să salveze tau perativă a conducerii unită Pentru ca ea să dea rezulta tivele şi criteriile să fie de nedoara, str. Dr. P. Groza, 35, va funcţiona după ur
la casa lui Câta. Miron, băia preşedintele cooperativei, de rii. Augustin Chiura şi Parte- ţii, care să prezinte lunar re falcate pînă la nivelul echi
tul, inginer la S.M.A. Mia — medicul veterinar, de inginer. nie Oiaru au acţionat pen zultatele obţinute, aşa cum te, organizaţiile de tineret şi pelor, al fiecărui loc de mun mătorul program :
avea nunta. — Azi noapte tot satul a tru întreruperea curentului în este de fapt stabilit. O mai sindicat au datoria să contri că. Nici agitaţia vizuală nu
— Arde grajdul cooperati fost un singur om. Fiecare în zona incendiului. Oamenii din bună popularizare a acestora buie în mai mare măsură la reuşeşte în momentul de fa - dimineaţa ; zilnic între orele 7,30 — 11,15
vei ! Săriţi in ajutor I parte ar merita să se scrie formaţia civilă de pompieri, se poate face şi prin interme educarea şi formarea prin ţă să pună la curent oame
Vestea a amuţit petrecerea. despre el un portret pentru de aici din sat — Graţian diul presei“. muncă şi pentru muncă a u- nii cum stau cu îndeplinirea - după masă : luni, miercuri şi vineri între orele
Bărbaţii au părăsit îndată felul cum a acţionat, cum s-a Munteanu, Ionel Sabău, Mir loan Mardale, preşedintele teciştilor, la o mai bună cu angajamentelor, decadal sau
mesele. dăruit pentru a salva anima cea Oiaru, Ionel Piroane, Pe noaştere de către aceştia a lunar. 17 - 19.
Chemarea după ajutor s-a lele, pentru a salva bunul tru Manea, în frunte cu co comitetului sindicatului de 1a tehnologiilor de lucru, la ri
auzit şi peste drum, Ta bu nostru, al tuturor. Dacă scri mandantul Nicolae Oiaru — I.C.S.H. : „Extinderea acordu dicarea pregătirii lor profesi Plenara a adoptat un plan
fet. eţi ceva, v-aş ruga să n-o ui au acţionat ca unul singur. lui global la 60 la sută din onale“. • de măsuri a cărui transpune
numărul salariaţilor, conside
re în viaţă va determina, fă
— Să salvăm vitele, gră taţi pe brigadiera Lucreţia Ca şi cei din formaţiile de răm că a fost una din căile Desigur, propunerile făcute ră îndoială, o înviorare a în
biţi I, se îndemnau oamenii, a- Poenar, care a ştiut să acţio pompieri de la llia şl Deva. care a făcut ca la încheierea de vorbitori oferă modalităţi trecerii socialiste dintre co
lerglnd prin ploaie spre mar neze prompt într-o asemenea Dar care n-a acţionat ca un primului semestru să avem 50 de rezolvare a neajunsurilor lectivele muncitoreşti din ju
ginea satului, luminat de vil- situaţie şi datorită căreia s-a , singur om ?! Doar a fost la sută realizat din planul de ivite în întreprinderi. Pentru deţ. Măsurile vizează ca, la
vătaia focului. putut mobiliza masa de oa vorba de averea noastră co construcţii pe întregul an. E a da insă întrecerii socialiste toate locurile de muncă unde
Zece, douăzeci, cincizeci. In meni. Cit de frumoşi şi cît de lectivă I necesar să acţionăm mai mult un plus de eficienţă, se impu au survenit schimbări în or
citeva minute tot satul a fost adevăraţi sînt oamenii în ase Ieri dimineaţă o parte din pe linia economisirii materia ne ca organele şi organizaţii ganizarea procesului de pro
în picioare, a sărit în ajutor. menea situaţii — îşi exprimă oameni s-au întors la nunta lelor, pentru care am intro le sindicale să intervină şi şă ducţie, sindicatele să spriji
Trebuia acţionat repede şi gindurile Constantin Murari. inginerului Miron Câta. A- dus o fişă limită cu evidenţa militeze mai energic, sub di ne ca obiectivele şi criteriile
cu tact. Trebuiau salvate în Apoi, după o pauză, conti veau hainele şi încălţămintea concretă pe oameni, precum recta îndrumare a organelor
întrecere
de
iniţial
stabilite
primul rînd vitele.. nuă : pline de noroi. Dar cu sufle şi pentru o mai bună folosire şi organizaţiilor de partid, să fie îmbunătăţite : în unită
Vestea focului — dată de — N-am să uit multă vre tele încărcate de frumuseţea a timpului de lucru. In acest pentru transpunerea în viaţă ţile unde angajamentele au
secretarul consiliului popular me cum au acţionat oamenii omeniei... scop, vom prelua iniţiativa a hotărîrilor conducerii parti
— a adus în scurtă vreme la care au părăsit nunta : mine din Valea Jiului „Procesul dului. Nu peste tot acţiunile fost îndeplinite, colectivele de
faţa locului formaţiile civile rul loan Trlfu de la Tî mă viţa, LUCIA LICIU nemotivatelor“. întreprinse oferă finalitatea oameni ai muncii, conduceri
le tehnice să fie oriealate în
Mircea Bădărău, director al dorită. La nivelul judeţului descoperirea şi valorificarea
C.E.T. Mintia : „Pentru ca la există încă unităţi economice de noi rezerve care acum, cu întreprinderea comerfului cu
nivelul unităţii noastre între care nu şi-au realizat sarcini prilejpl adunărilor generale,
cerea să-şi trăiască mai in le de plan la indicatorii pro să fie cuprinse în angajamen ridicata pentru produse metalo-
Furnaliştii din Călan şi-au depăşit dicatul să acţioneze în direcţia ducţie globală (I.F.E.Ţ, Deva, tinua de asemenea, acţiunile
tens viaţa e necesar ca sin
te suplimentare. Se vor con
Fabrica de conserve Haţeg,
unei mai complete valorificări I.I.C. Deva, I.A.S. Sinieria), pentru generalizarea iniţiati chimice şi materiale de
angajamentul pentru întregul an a timpului afectat producţiei. productivitatea muncii (carie velor în minerit, siderurgie,
ra Brănişca, I.L.F. Deva, ma
In acest sens, consider că
construcţii,
alte
transporturi,
medicii de la circumscripţiile joritatea exploatărilor miniere unităţi economice, pentru ex construcfii Deva
(Urmare din pag. 1) treze vitalitatea. Datorită două furnale din Călan rurale acordă cu prea multă din Valea Jiului. Unele tinderea muncii în acord glo
atenţiei cu care s-a lucrat funcţionează la parametrii uşurinţă concedii medicale pe unităţi sînt. rămase în bal, ajungindu-se ca la finele ANGAJEAZĂ
au fost înregistraţi indici cantitativi şi calitativi su termen lung salariaţilor noş urmă la executare-a lucrărilor trimestrului III a.c., în aceas
Rezultatele cantitative au superiori de utilizare şi s-a periori celor stabiliţi prin tri". de investiţii (E.M. Ţebea, tă formă de retribuţie să fie pe o perioadă determinată 2 contabili principali.
valoare deosebită dacă se. depăşit substanţial planul. plan, iar răspunderea cu Valentin Răileanu, inginer „Vîscoza" Lupeni, „Vidra" O- cuprinse cel puţin 70 la sută
tine seama şi de unele con care a acţionat întreg co C.S.H. : „In multe dintre sec- răştie, I.M.M.R. Simeria, I.T.C. din efectivele de salariaţi. Condiţiile de angajare să corespundă Legii nr.
diţii aparte în care au fost Tehnicianul Radu Daniel lectivul pentru valorificarea
obţinute. De aproape un spunea că prelungirea vie eficientă a materiilor pri 12/1971.
an de zile furnalul nr. 2 ţii furnaîului 2 reprezintă me şi a materialelor a per 0 nouă serie de (211)
trebuia să intre în repara unul dintre cele mai sem mis reducerea consumului
ţii capitale, dar colectivul nificative realizări din ulti de cocs cu 4,5 kg pe tona tineri în tabăra „însăşi existenţa mea e reflectată
care-1 deserveşte şi-ia asu mii ani. Da rîndul său to de fontă faţă de 3 kg cît
mat răspunderea să-l ex- varăşul Nicolae Pilly, şef prevede angajamentul. de ia Lupeni
-ploateze în continuare fără' de. secţie pe schimb, are 41
'intervenţia respectivă, care convingerea că furnalul a- Aceste rezultate de pres De curînd, la Lupeni, o in munca de laminator Cooperativa de consum Orăştie
necesita mari cheltuieli, mintit poate să atingă re tigiu atestă că. oamenii ca nouă serie de peste 300 u-
iar specialiştii au avizat fa cordul de funcţionare, fără re deservesc furnalele de tecişti s-au prezentat în ta —A fost mult pînă m-am vă solicită un efort pe care
vorabil acest lucru. Se în reparaţii capitale, încă doi la Călan se încadrează cu băra de pregătire a tinere rupt de glie, pînă mi-am — ca funcţionar — nu era ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ
ţelege deci că în ultimele ani după campania norma toată puterea lor de ac tului pentru apărarea pa luat soarta în propriile necesar să-l depuneţi.
ţiune şi creaţie în marele
luni s-a lucrat cu un fur lă. Acesta este un pronos efort al întregului nostru triei, deschisă în incinta mîini,., Şi mi-am luat-o cu — Nu regret deloc drumul
nal „îmbătrînit". Furnaliş tic care se bazează pe cal popor pentru îndeplinirea grupului şcolar minier. Ei încredere, cu ambiţie. înce pe care mi l-am ales şi pe - GESTIONARI LUCRĂTORI în magazinele din O-
Deocamdată
cule
precise.
tii au ştiut însă cum să-l însă se cunosc unele ade cincinalului mai devreme şl au venit din judeţele Arad, putul n-a fost deloc uşor. care merg. Deşi, uneori, tre răştie şi Orăştioara de Sus. Condiţii cel puţin 21 ani
„trateze" şi cum să-i păs- văruri incontestabile. Cele cu cheltuieli minime. Cluj, Alba, precum şi din Dimpotrivă. Aş zice că aco cem şi prin momente critice etate, vechime în comerţ cel puţin 3 ani, fără ante
alte localităţi ale ţării. modarea cu munca nouă a nu ne speriem şi nici nu ne cedente penale.
jost mai grea decît meseria. ferim de ele, pentru că le
— Se spune că înainte de învingem. însăşi existenţa — UN FOCHIST centrala termică Geoagiu-Băi
a fi laminator aţi fost func mea e reflectată în munca (poate fi şi mecanic sau instalator calificat)
ţionar. de laminator. Sintem mulţi — BRUTARI pentru brutăria Geoagiu
— E adevărat ce se spune. cei care ne-am înfrăţit aici - MUNCITORI NECALIFICAŢI, bărbaţi
Aveam 30 de ani cînd am cu meseria, care ne-am lecjat
încercat să-mi croiesc alt de laminor. Vedeţi, cînd Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul
drum în viaţă, să mă calific merg acasă, la Aiud, după 2 cooperativei de consum Orăştie, strada N. Bălcescu,
într-o meserie care să-mi dea zile nu-mi mai găsesc sta nr. 8.
satisfacţii. Renunţasem, pe rea, trebuie să vin înapoi. (215)
atunci, la un salariu de 870 Nu ştiu dacă mă înţelegeţi...
lei, ca funcţionar, ca să mă Satisfacţia laminatorului e
descurc — timp de zece luni, atunci cînd linia merge sin
cît m-am calificat — cu un gură, fără să ţie nevoie de
salariu de 520 lei. N-a fost intervenţia noastră. Alunei
uşor, desigur, eram om în simte luminatorul adevărata întreprinderea de refele
toată firea, cu familie. Dar mîndrie a meseriei sale.
a meritat sacrificiul. — încercaţi des această
mîndrie ? electrice Deva, şantierul
— In aceşti zece ani de cînd
aţi venit la Hunedoara v-aţi — Cred că în majoritatea
timpului.
calificat, aţi absolvit liceul, construcfii montaj
şcoala de maiştri, aţi urcat II ascultăm pe Constan
multe trepte pe drumul mă tin Barb — şeful de echipă
iestriei profesionale deşi lu de la laminorul de profile str. G. Enescu nr. 42
craţi tot ca şef de echipă. uşoare al C.S. Hunedoara —
După clte am aflat, deţineţi şi in memorie ne stăruia a- ANGAJEAZĂ IMEDIAT
cel paragraf din Proiectul
această responsabilitate încă — şofer automacaragiu
de norme ale vieţii şi muncii
de la punerea în funcţiune — tractorişti sau şoferi pentru tractoare
\ a liniei, din decembrie 1962. comuniştilor, ale eticii şi e-
chităţii socialiste, în care se — şofer la punctul de lucru Orăştie şi lot II Pe
j de cum aţi absolvit cursul
i de calificare. subliniază că o trăsătură d° troşani
bază a profilului moral al
— Ceea ce am făcut îmi — muncitori necalificaţi la depozitul de materiale
membrului de partid trebuie
dă mai multă siguranţă în (manipulanţi) la sediul S.C.M.
să fie înalta conştiinţă pro
meserie. Mă face mai stăpin.
fesională.
Comuna Dobra face paşi însemnaţi pe dramul spre urbanizare. In fotografie: noile blocuri de locuinţe cu magazine la — Meseria de laminator L. LARA
parter. ____ Foto: VIRGIL ONOIU
poate să intereseze pe supor DIVIZIA C 4. Aurul Brad
terii formaţiilor respective. 5. Constructorul Alba
Seria a Vil-a
6. Unirea Alba Iulia
DIVIZIA A 7. Metalul Aiud
1. F.O. Balş
2. C.F.R. Craiova 8. Soda Ocna Mureş
1. Dinamo Bucureşti 3. Victoria Craiova 9. Minaur Zlatna (213)
Alte 10 echipe divizionare
Dialogul sportiv Hunedoara-ieşiţa- 2. Universitatea Craiova 4. Dunărea Calafat 10. Dermata Cluj
3. F.C. Argeş
11. Tehnofrig Cluj
din judeţul nostru — Corvi
5. St. roşu Pleniţa
nul Hunedoara şi Mureşul 4. S.C. Bacău 6. C.I.L. Drobeta Tr. Severin 12. Arieşul C. Turzii
o reuşită manifestare culturat-sportivă 5. C.F.R. Cluj 7. Meva Drobeta Tr. Severin 13. Cimentul Turda
Deva, în divizia B, Victoria
6. Steaua Bucureşti
14. C.I.L. Gherla
Călan, Minerul Lupeni, Ştiin
8. Progresul Strehaia
ţa Petroşani, Dacia Orăştie, 7. Steagul roşu Braşov 9. Metalul Topleţ 15. Unirea Dej Întreprinderea judefeană
Duminică a fost zi plină Silaghi ş.a.). Jocul a fost fru Minerul Ghelar, C.F.R. Sime 8. F.C. Constanţa 10. Cimentul Tg. Jiu 16. Someşul Beclean
pentru amatorii de sport din mos, cu multe acţiuni reuşi ria, Minerul Teliuc şi Aurul 9. U.T. Arad 11. Pandurii Tg. Jiu
municipiul Hunedoara. Din te, aplaudate de public. Spec Brad, în divizia C — vor 10. Jiul Petroşani 12. Minerul Rovinari & Menţionăm că în conformi
primele ore ale dimineţii, tatorii, în număr mare, au încheia în zilele următoare 11. Petrolul Ploieşti 13. Metalurgistul Sadu tate cu noile dispoziţii fede de gospodărie comunală
stadionul Corvinul a cunos putut urmări pe lîngă echi vacanţa şi-şi vor relua pre 12. A.S.A. Tg. Mureş 14. Victoria Călan rale, promovările şi retrogra
cut, pînă seara tîrziu, o ani pierii cunoscuţi ai Corvinu- gătirile în vederea atacării 13. Rapid Bucureşti 15. Minerul Lupeni dările se vor desfăşura ast
maţie deosebită ; mii de lui şi cîţiva jucători, care, în noului sezon competiţional. 14. C.S.M. Reşiţa 16. Ştiinţa Petroşani fel : din divizia A vor retro şi locativă Deva
spectatori au urmărit un a- noua ediţie, vor activa la In actuala ediţie a campio 15. Sp. studenţesc grada formaţiile clasate în
tractiv dialog sportiv între Corvinul Hunedoara. O evo natului, fotbalul hunedorean 16. Universitatea Cluj Seria a VIII-a final pe locurile 16, 17 şi 18;
Hunedoara şi Reşiţa. Au a- luţie deosebită au avut-o hu- se prezintă la start într-o... 17. Politehnica Iaşi vor promova în divizia A
18. Politehnica Timişoara
vut loc întreceri de volei, a- nedorenii Vîrţan şi Preda, de formaţie completă, de 11 e- 1. Dacia Orăştie primele clasate în cele 3 se str. Lenin, nr. 6
tletism, fotbal şi un interesant la echipa proprie de juniori. chipe divizionare A, B şi C. DIVIZIA B 2. Minerul Ghelar rii ale diviziei B ; din divizia
spectacol cultural-artistic. In următoarea perioadă, Cor F.ste cea mai bună, prin coe 3. C.F.R. Simeria B vor retrograda ocupantele
După-amiază, după întîlni- vinul va mai susţine alte me ficient cantitativ, reprezenta Scria a III-a 4. Minerul Teliuc locurilor 15, 16, 17 şi 18 din ANGAJEAZĂ
rea foştilor jucători ai echi ciuri de verificare. Amănun re divizionară din toată is 5. A.S. Bocşa fiecare serie ; în divizia B
pelor hunedorene şi reşiţene, te despre noul lot şi progra toria fotbalului hunedorean. 1. Minerul Baia Mare 6. C.F.R. Caransebeş vor promova echipele clasa
spectatorii au urmărit parti mul pregătirilor vom publica Cum, însă, cantitatea creea- 2. Minerul Cavnic 7. Minerul Moldova Nouă te pe locul 1 în cele 12 serii pentru Deva de urgenţă : •
da vedetă dintre Corvinul şi într-unul din numerele vii ' ză şi premisele calităţii, spe 3. Olimpia Satu Mare 8. Metalul Oţelu Roşu ale diviziei C ; vor retrogra
C.S.M. Reşiţa, din care au toare. răm, deci, că şi reprezenta 4. Victoria Cărei 9. Electromotor Timişoara da din divizia C echipele cla — sudori
lipsit principalii componenţi rea valorică a fotbalului hu 5. Olimpia Oradea 10. Progresul Timişoara sate pe locurile, 15 şi 16.
(Dudu Georgescu, Beldeanu, M, NEAGU nedorean va fi la acelaşi ni 6. F.C. Bihor 11. Furnirul Deta — zidari
vel. Dar, să nu anticipăm, să 7. Textila Odorhei 12. Unirea Sînnicolau Mare Promovarea în divizia C,
aşteptăm ca întrecerea să-şi 8. C.F.R. Arad 13. Unirea Tomnatic din campionatul judeţean —
i). Corvinul Hunedoara
în campionatul 1973-1974 vor activa spună cuvîntul. Pînă la start 10. Metalurgistul Cugir 14. Constructorul Arad conform prevederii că 8 for — muncitori necalificaţi - chiar şi elevi pe
maţii din judeţele cu cele
15. Gloria Arad
şi pînă la apariţia noutăţilor
11 echipe divizionare hunedorene privind preparativele echipe 11. Mureşul Deva 16. Vagonul Arad mai puţine divizionare C vor timpul vacanţei.
promova direct în „C“, fără
12. C.F.R. Timişoara
lor şi întrucît structura nou
lui campionat s-a modificat 13. U.M. Timişoara Seria a IX-a baraj —, în cazul judeţului
Pregătirea noului sezon fot nostru -în primul eşalon valo substanţial, ne-am gîndit că 14. Vulturii Lugoj Hunedoara, în care activează Condiţii de încadrare şi salarizare conform Legii
balistic a început. Prima e- ric al fotbalului nostru — publicarea listelor cu compo 15. Minerul Anina 1. Minerul Bihor Dr. 8 divizionare C, se va face,
chipă divizionară hunedorea- Jiul Petroşani —, care şi-a nenţa seriilor în care acti 16. Ind. sîrmei C. Turzii P. Groza aproape sigur, prin meciuri 12/1971 şi H.C.M. 914/1963.
nă care a făcut acest pas es început antrenamentele a- 17. Arieşul Turda 2. Recolta Salonta
te reprezentanta judeţului cum o săptămînă. vează echipele hunedorene 18. Gloria Bistriţa 3. Crişana Sebiş de baraj.