Page 52 - Drumul_socialismului_1973_07

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 759 • MARŢI 17 IULIE 1973

Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU breviar internaţional

telegrame • note • informaţii!

in Republica Socialistă Federativă Iugoslavia ITALIA Declaraţia-program

a noului guvern de centru-stinga

S o s i r e a l a B r i o n i Continuarea convorbirilor oficiale tul Agerpres, Radu Bogdan, tuţiilor democratice deţin un
ROMA 16 — Coresponden­
loc de frunte.
transmite: In cursul după- In ultima parte, declaraţia
(Urmare din pag. 1) de tun. După primirea rapor­ ună cu tovarăşa Iovanka Broz, BRIONI 16. — Luni la a- Comitetului Executiv, al Pre­ ral pentru afacerile externe, amiezii de luni, premierul se referă la constantele poli­
tului comandantului companiei şi tovarăşii Iure Bilici, mem­ miază, pe insula Vanga au zidiului Permanent al C.C. al Ignaţ Golob, şeful Secţiei Mariano Rumor a prezentat ticii externe a Italiei, pe ca­
de onoare a marinei militare bru al Biroului Executiv al luat sfîrşit convorbirile din­ P.C.R., secretar al C.C. al pentru relaţiile internaţionale mal întâi în Senat şi apoi în re noul guvern înţelege să la
preşedintele C.C. al Uniunii aliniate pe aeroport, tovară­ Prezidiului U.C.I., Aleksan- tre t o v a r ă ş u l Nicolae P.C.R., Emil Drăgănescu, a Prezidiului U.C.I., Iso‘ Nje­ Camera Deputaţilor declara- urmeze. Sînt amintite printre
Comuniştilor din Croaţia, Ti- şul Nicolae Ceauşescu împre­ dar Sokoraţ, şeful Cabinetului Ceauşescu, secretar general membru al Comitetului Exe­ govan, ambasadorul Iugosla­ ţia-program a noului guvern acestea: adeziunea la princi­
homir Vlaşkalici, preşedintele ună cu tovarăşul Stane Do- preşedintelui Republicii, . şi al Partidului Comunist Ro­ cutiv al C.C. al P.C.R., vice­ viei în România, Aleksandar de centru-stînga. piile Organizaţiei Naţiunilor
C.C. al Uniunii Comuniştilor lanţ trec în revistă compania alte persoane oficiale iugosla­ mân, preşedintele Consiliului preşedinte al Consiliului de Sokoraţ, şeful cabinetului Cea mai mare parte a de­ Unite, participarea la acţiu­
din Serbia, Duşan Gligorie- de onoare. ve. de Stat al Republicii Socialis­ Miniştri, preşedintele părţii preşedintelui Republicii, şi claraţiei a fost consacrată, nile pentru o efectivă destin­
vici, membru ai Consiliului De la aeroport, cortegiul o- La coborîrea de pe navă, te România, şi tovarăşul Io­ române în Comisia mix­ Miloş Melovski, consilier al aşa cum era de aşteptat, pro­ dere internaţională, întărirea
Executiv Federal, preşedintele ficial se îndreaptă spre portul tovarăşii Nicolae Ceauşescu sip Broz Tito, preşedintele tă româno-iugoslavă de co­ preşedintelui Republicii pen­ blemelor economice. Docu­ relaţiilor deja — foarte bune
părţii iugoslave în Comisia din Pola, unde oaspeţii ro­ şi Iosip Broz Tito îşi strîng Republicii Socialiste Federa­ laborare economică, Ştefan tru probleme de politică ex­ mentul indică măsurile pe ca­ — cu ţările vecine.
mixtă de colaborare economi­ mâni se îmbarcă pe nava mîna cu căldură, se îmbrăţi­ tive Iugoslavia, preşedintele Andrei, secretar al C.C. al ternă. re guvernul înţelege să le a- Reafirmînd, în acelaşi timp,
că, şi alte persoane oficiale. ..Podgorka“, care, flancată de şează. Cei doi, şefi de stat au Uniunii Comuniştilor din Iu­ P.CJI., George Macovescu, In ultima parte a convor­ dopte în scopul de a stăvili adeziunea Italiei faţă de ali­
Erau, de asemenea, prezenţi două vedete rapide, se în­ trecut apoi în revistă garda goslavia, convorbiri începute membru al C.C. al P.C.R., mi­ birilor s-a făcut un schimb inflaţia, a pune capăt creşte­ anţa atlantică, Mariano Ru­
ambasadorul României la dreaptă spre Brioni. de onoare aliniată la debar­ duminică la Vila Alba. nistrul afacerilor externe, de păreri în legătură cu e- rii continue a costului vieţii, mor s-a referit pe larg la
Belgrad. Vasile Şandru, şi cader, după care, într-o ma­ Vasile Şandru, ambasadorul voluţia situaţiei internaţio­
La debarcaderul din Brioni, La convorbiri au. participat României în Iugoslavia, şi a asigura relansarea economi­ procesul de unificare din si­
ambasadorul Iugoslaviei la în întîmpinarea tovarăşului şină deschisă, t o v a r ă ş u l din partea română, tovarăşii Constantin Mitea, membru al nale actuale. A fost exprima­ că. Noul premier s-a ocupat nul comunităţii economice e-
tă dorinţa comună a Repu­
Bucureşti, Iso Njegovan. Nicolae Ceauşescu, a tovară­ Nicolae Ceauşescu şl tovarăşa Ion Gheorghe Maurer, mem­ C.C. al P.C.R., consilier al blicii Socialiste România şi a pe larg de iniţiativele ce se uropene.
Fanfara militară intonează şei Elena Ceauşescu şi a per­ Elena Ceauşescu au fost con­ bru al Comitetului Executiv, preşedintelui Consiliului de Republicii Socialiste Federa­ impun pentru asigurarea dez­ Dezbaterile pe marginea de­
soanelor care-1 însoţesc pe al Prezidiului Permanent al voltării regiunii Mezzogior- claraţiei program vor începe
imnurile de stat ale României duşi la reşedinţa ce le-a fost Stat. tive Iugoslavia de a acţiona
conducătorul partidului şi C.C. al P.C.R., preşedintele no, pentru înfăptuirea unor în cursul dimineţii de marţi
şi Iugoslaviei, în timp ce se statului nostru au venit tova­ rezervată pe timpul şederii la Consiliului de Miniştri, Din partea iugoslavă, au în continuare pentru a-şi a- reforme în domeniul şcolii şi în Senat, urmînd ca la mij­
duce contribuţia, alături de
trag, în semn de salut,’ salve răşul Iosip Broz Tito, împre­ Brioni. Gheorghe Pană, membru al participat Stane Dolanţ, se­ ocrotirii sănătăţii. Pe plan po­ locul acestei săptămîni să
cretarul Biroului Executiv al celelalte ţări iubitoare de litic. lupta contra tendinţelor continue în Camera Deputa­
Prezidiului U.C.I., Gemal pace din întreaga lume, la neofasciste şi apărarea insti­ ţilor.
Biedici, preşedintele Consiliu­ soluţionarea problemelor ce
COMUNICAT COMUN lici, membru al Biroului Exe­ preocupă la omenirea contem­ Festivalul panafrican
lui Executiv Federal, Iure Bi­
porană,
unui
realizarea
U.C.I.,
cutiv
Prezidiului
al
climat trainic de colaborare,
Miloş
vicepreşedinte
Minici,
securitate şi pace în lume.
al Consiliului Executiv Fede­ Convorbirile s-au desfăşurat
ral, secretar federal pentru într-o atmosferă de prietenie al tineretului
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, septembrie 1972. Ei au evi­ a ameninţării cu forţa, depă­ lurile şi activităţile comune afacerile externe, Milka Pla­ şi cordialitate, de înţelegere
secretar general al Partidului denţiat utilitatea continuării şirea divizării în blocuri şi ale ţărilor nealiniate, în con­ ninţ, preşedintele C.C. al U.C. şi stimă reciprocă. TUNIS 16. — Coresponden­ economică a ţărilor africane
Comunist Român, preşedinte­ practicii contactelor directe dacă acestea vor fi realizate diţiile internaţionale actuale, din Croaţia, Tihomir Vlas­ ţă de la Mircea S. Ionescu ; şl promovarea cooperării pe
le Consiliului de Stat al Re­ ale reprezentanţilor celor do­ în aceeaşi măsură în toate precum şi despre pregătirile kalici, preşedintele C.C. al Două importante reuniuni au continent. S-a relevat ca o
publicii Socialiste România, uă ţări, la toate nivelurile. zonele continentului, inclusiv Conferinţei ţărilor nealiniate U.C. din Serbia, Duşan Gli- La amiază, tovarăşul Iosip .reţinut, luni, atenţia celor cale sigură pentru consolida­
împreună cu tovarăşa Elena Cele două părţi au consta­ în Mediterană. de la Alger. Cele două părţi gorievici, membru al Consi­ Broz Tito cu soţia, Iovanka peste 4 000 de participanţi la rea suveranităţii naţionale,
Ceauşescu, a făcut o vizită de tat că există posibilităţi şi do­ România şi Iugoslavia se au apreciat pozitiv contribu­ liului Executiv Federal, pre­ Festivalul panafrican al tine­ propăşirea economică şi soci­
prietenie în Iugoslavia, în zi­ rinţa comună de a lărgi şi vor pronunţa în continuare ţia ţărilor nealiniate la lupta şedintele părţii iugoslave în Broz, au oferit un prînz în retului, care se desfăşoară la ală şi ieşirea din starea de
lele de 15 şi . 16 iulie 1973, la îmbogăţi colaborarea româno- pentru colaborare şi relaţii pentru pace şi progres social, Comisia mixtă de colaborare cinstea tovarăşului Nicolae Tunis. Prima — avînd ca te­ subdezvoltare a unor ţâri, fo­
invitaţia tovarăşului Iosip iugoslavă, pe baza interesului de bună vecinătate între toa­ pentru independenţă şi de­ economică, Raif Dizdarevici, Ceauşescu şi a tovarăşei mă „Tineretul african în faţa losirea In interesul propriu a
Broz Tito, preşedintele Repu­ reciproc, în domeniile politic, te ţările balcanice. A fost e- mocratizarea relaţiilor inter­ adjunct al secretarului iede- Elena Ceauşescu. problemelor continentului, tuturor bogăţiilor solului şi
blicii Socialiste Federative economic, tehnico-ştiinţific, al videnţiată importanţa inten­ naţionale, împotriva imperia­ pentru apărarea independen­ subsolului de care dispun po­
Iugoslavia, preşedintele Uni­ micului trafic de frontieră, sificării colaborării economi­ lismului, colonialismului, neo- ţei, unităţii şi solidarităţii a- poarele africane, precum şi
unii Comuniştilor din Iugo­ culturii, învăţământului şi in­ ce, politice, cultural-ştiinţifi- colonialismului, a tuturor for­ fricane“ — a reunit la clubul cooperarea şi colaborarea re­
slavia. ce, turistice şi în alte dome­ melor de dominaţie.
formaţiilor. In acest scop, au nii între ţările acestei zone. „Bourse du Travail“ repre­ ciproc avantajoasă între ele
Preşedinţii Nicolae Ceauşescu subliniat necesitatea extinde­ Cei doi preşedinţi au ex­ Secretarul general al Parti­ încheierea vizitei zentanţi ai tinerilor din ţări şi cu alte ţări ale lumii.
şi Iosip Broz Tito au purtat rii legăturilor directe între primat profunda lor îngrijo­ dului Comunist R o m â n , africane independente şi ai La aceste importante dez­
convorbiri la Brioni, în cadrul instituţiile şi organizaţiile rare şi au subliniat că per­ Nicolae Ceauşescu, şi pre­ unor mişcări de eliberare na­ bateri ale tineretului african,
cărora au făcut un schimb de din cele două ţări. sistenţa în diferite zone ale şedintele Uniunii Comunişti­ ţională de pe continent —■ organizate în cursul zilei de
păreri cu privire ‘la dezvolta­ Preşedinţii Nicolae Ceauşescu globului a unor focare de lor din Iugoslavia, Iosip Broz în R^F.Iugoslavia FRELIMO, PAIGC, ZAPU. luni, au asistat şi membri ai
rea relaţiilor de prietenie în­ şi Iosip Broz Tito au apre­ război, a rămăşiţelor colonia­ Tito, au constatat cu satis­ Participanţii au subliniat ne­ delegaţiei Uniunii Tineretului
tre Republica Socialistă Ro­ ciat pozitiv procesul de des­ lismului, a neocolonialismu- facţie că relaţiile dintre cele cesitatea unirii tuturor forţe­ Comunist şi Uniunii Asociaţii­
mânia şi Republica Socialistă tindere a încordării internaţi­ lui, a discriminării rasiale şi cele două partide se dezvoltă lor progresiste, atît pe plan lor Studenţilor Comunişti din
Federativă Iugoslavia, între onale şi de rezolvare a pro­ politicii de apartheid, a pre­ cu succes şi au exprimat ho­ naţional, cît şi continental, în România, condusă de tovară­
tărîrea de a extinde şi a-
Partidul Comunist Român şl blemelor litigioase pe calea siunilor şi amestecului în tre­ dînci în continuare colabora­ Plecarea spre patrie vederea sprijinirii luptei de e- şul Constantin Boştină,
Uniunea Comuniştilor din Iu­ tratativelor şi înţelegerii, a- burile interne ale unor state rea reciprocă, consultările şi liberare a întregii Africi da membru al Biroului C. C.
goslavia, precum şi în legătu­ firmarea tot mai puternică a ameninţă pacea şi securitatea schimburile multilaterale de sub dominaţia colonialismului, al U. T. C„ preşedintele
ră cu problemele internaţio­ politicii.de coexistenţă paşni­ în lumea întreagă. păreri şi experienţă în pro­ BRIONI 16 — Coresponden­ şii Nicolae Ceauşescu şi Iosip neocolonialismului şi rasismu­ U.A.S.C.R. De asemenea,
nale actuale. Ei s-au infor­ că, de colaborare egală în Ei au salutat cu satisfacţie bleme de interes comun. tul Agerpres, Simion Morco- Broz Tito îşi strîng cu căldu­ lui şi pentru consolidarea in­ membri ai delegaţiei ti­
mat reciproc asupra dezvoltă­ drepturi şi au evidenţiat, ca semnarea acordurilor de la Pornind de la principiul vescu, transmite: Luni după- ră mîna, se îmbrăţişează. dependenţei şi suveranităţii neretului român au avut con­
rii socialiste a celor două ţări un fapt încurajator, că în a- Paris privind instaurarea pă­ răspunderii fiecărei mişcări amiază, tovarăşul Nicolae Preşedintele Tito îşi ia apoi ţărilor africane. vorbiri prieteneşti cu alte
şi a activităţii lor pe plan in­ ceste procese se includ, ca un cii în Vietnam şi Laos, ca o revoluţionare în faţa propriei Ceauşescu, secretar general al rămas bun de la ceilalţi oas­ La cea de-a doua întîlnire delegaţii participante la festi­
ternaţional. factor activ, un număr tot victorie importantă a popoa­ clase muncitoare şi a pro­ Partidului Comunist Român, peţi români. s-a discutat despre contribu­ val, au asistat la unele mani­
La convorbiri au participat mai mare de ţări, din toate relor Indochinei în lupta lor priului popor, precum şi de preşedintele Consiliului de Pînă la aeroportul din Po­ festări incluse în programul
din partea română : Ion părţile lumii, fără deosebire pentru libertate şi indepen­ la faptul că lupta clasei mun­ Stat al Republicii Socialiste la oaspeţii români sînt con­ ţia tineretului la dezvoltarea festivalului.
Gheorghe Maurer, membru al de mărimea şi gradul lor de denţă, şi cer aplicarea lor de­ citoare şi a altor forţe pro­ România, împreună cu tova­ duşi de Stane Dolanţ, Gemal
Comitetului Executiv, al Pre­ dezvoltare. In acelaşi timp, ei plină. In acelaşi timp, con­ gresiste din fiecare ţară con­ răşa Elena Ceauşescu, a în­ Biedici, Iure Bilici, Miloş Mi­ Mesajul şefului statului cambodgian
zidiului Permanent al C.C. al au subliniat că, în această di­ damnă continuarea agresiunii tribuie la realizarea ţelurilor cheiat vizita de prietenie de nici, Milka Planinţ, Tihomir
P.C.R.. preşedintele Consiliu- recţie, un rol tot mai mare îi în Cambodgia şi cer înceta­ luptei pentru socialism şi două zile efectuată la invita­ Vlaşkalici, Duşan Gligorievici,
1
lm ... de Miniştri, Gheorghe au forţele progresului, păcii şi rea ei neîntîrziată. Pre'şedîn progres social în lume, Parti­ ţia tovarăşului Iosip Broz Ti­ alte oficialităţi iugoslave. adresat poporului khmer
;
Pană, membru al Comitetului socialismului. ţii au reafirmat necesitatea dul Comunist Român şi U- to, preşedintele Republicii Pe aeroport, împodobit cu
Executiv, al Prezidiului Per­ Ei consideră că aceste pro­ de a se crea* condiţiile care niunea Comuniştilor din Iu­ Socialiste Federative Iugosla­ drapelele de stat român şi PEK;iN 16 (Agerpres). G.R.U.N.C. şi forţele armate
manent, secretar al C.C. al cese vor fi cu atit mai dura­ să asigure ca popoarele viet­ goslavia consideră că este via, preşedintele Uniunii Co­ iugoslav, fanfara militară in­ Norodom Sianuk, şeful sta­ populare de eliberare naţio­
P.C.R., Emil Drăgănescu, bile şi depline, cu cît vor de­ namez, cambodgian şi lao­ necesară dezvoltarea şi con­ muniştilor din Iugoslavia. tonează imnurile de stat ale tului cambodgian, preşedin­ nală cer ca S.U.A. să pună
membru , al Comitetului Exe­ veni universale şi vor cuprin­ ţian să-şi hotărască în pace solidarea unor variate forme Aceeaşi atmosferă cordială, celor două ţări. In semn de tele Frontului Unit Naţional capăt imediat şi definitiv tu­
cutiv al C.C. al P.C.R., vice­ de toate problemele lumii şi în mod independent soarta de colaborare între toate for­ prietenească de la sosire a salut, se trag salve de tun. To­ al Cambodgiei, a dat publi­ turor intervenţiilor aeriene
preşedinte al Consiliului de contemporane, precum şi în şi dezvoltarea economică şi ţele care luptă pentru pro­ dominat şi la plecarea înalţi­ varăşul Nicolae Ceauşescu, cităţii un mesaj adresat po­ pe teritoriul cambodgian, să
Miniştri, preşedintele părţii socială, fără nici un amestec gres şi socialism. lor oaspeţi români. La de­ însoţit de tovarăşul Stane Do- porului khmer, in care pre­ înceteze a mai acorda ajutor
măsura în care la rezolvarea zintă poziţia în trei puncte militar regimului de la Pnom
române în Comisia mixtă de lor participă în mod egal toa­ din afară. Partidul Comunist Român barcaderul din Brioni, împo­ lanţ, trece în revistă compa­ privind problema cambod- Penh, să retragă imediat de
colaborare economică, Ştefan te ţările interesate. Cele două părţi s-au pro­ şi Uniunea Comuniştilor din dobit cu drapele de stat ale nia de onoare aliniată pe ae­ giană. pe teritoriul cambodgian pe
Andrei, secretar al C.C. al In acest context au eviden­ nunţat cu hotărîre pentru so­ Iugoslavia vor acţiona în României şi Iugoslaviei, unde roport. Şeful statului român Mesajul arată că grupul toţi militarii necambodgieni
P.C.R., George Macovescu, ţiat marea importanţă a luţionarea grabnică a con­ continuare cu fermitate în era aliniată o companie a îşi ia apoi rămas bun de la Lon Noi, Sirk Matak, In utilizaţi sau trimişi de S.U.A.
membru al C.C. al P.C.R., mi­ O.N.U. şi au relevat necesita­ flictului din Orientul Apro­ direcţia întăririi colaborării marinei militare, tovarăşul persoanele oficiale 'iugoslave Tam nu va fi niciodată ab­ în Cambodgia. In sfîrşit, pro­
nistrul afacerilor externe, Va­ tea întăririi în continuare a piat pe baza Rezoluţiei Con­ şi solidarităţii cu partidele Nicolae Ceauşescu, tovarăşa care l-au condus la plecare. solvit de vina de a fi trădat gramul cere ca rezolvarea
sile Şandru, ambasadorul Ro­ rolului organizaţiei în men­ siliului de Securitate nr. 242 comuniste şi muncitoreşti, cu Elena Ceauşescu au fost con­ Utilă şi rodnică prin rezul­ independenţa naţională, neu­ problemei cambodgiene să
mâniei în Iugoslavia, Constan­ ţinerea păcii şi securităţii din 22 noiembrie 1967 şi pen­ mişcările de eliberare naţio­ duşi de tovarăşul Iosip Broz tatele ei pozitive, vizita tova­ tralitatea, pacea şi integrita­ aibă loc în interesul poporu­
nală,
cu
forţele
progresiste
tin Mitea,. membru al C.C. al mondiale, în apărarea inde­ tru satisfacerea drepturilor şi democratice de pretutin­ Tito cu soţia, Iovanka Broz. răşului Nicolae Ceauşescu se tea teritorială a Cambodgiei. lui khmer, fără nici un a-
P.C.R., consilier al preşedin­ pendenţei şi suveranităţii tu­ legitime ale poporului arab deni, adueîndu-şi o contri­ Tovarăşii Nicolae Ceauşescu înscrie ca o nouă contribuţie De asemenea, F.U.N.C., mestec din afară.
telui Consiliului de Stat. turor statelor, astfel ca palestinian. buţie concretă la lupta po­ şi Iosip Broz Tito trec în re­ la dezvoltarea pe o linie me­
Din partea iugoslavă : Stane O.N.U. să poată răspunde Părţile au exprimat din poarelor pentru o viaţă mai vistă compania de onoare, reu ascendentă a relaţiilor
Dolanţ, secretarul Biroului plenar aspiraţiilor şi intere­ nou solidaritatea lor deplină bună. pentru o lume a cola­ înainte de îmbarcare pe na­ româno-iugoslave, spre. binele Atacuri puternice
Executiv al Prezidiului U.C.I., selor fundamentale ale tutu­ cu lupta justă a popoarelor borării, păcii şi socialismului. va „Podgorka", cu care se că­ ambelor popoare, al cauzei
Gemal Biedici, preşedintele ror naţiunilor, să contribuie pentru eliberare naţională şi Cei doi preşedinţi au con­ socialismului şi păcii.
Consiliului Executiv Federal, cu eficienţă la stimularea independenţă şi hotărîrea lor statat identitatea sau marea lătoreşte pînă la Pola, tovară- ale forţelor patriotice
Iure Bilici, membru al Birou­ cooperării între state, la in­ de a acorda în continuare un apropiere în legătură cu pro­
lui Executiv al Prezidiului staurarea unui climat de în­ sprijin şi ajutor multilateral blemele internaţionale actua­ PNOM PENH 16 (Agerpres). noască faptul că situaţia este
U.C.I., Miloş Minici, vicepre­ credere şi înţelegere interna­ mişcărilor de eliberare na­ le. Ei şi-au exprimat satis­ — Forţele patriotice cambod­ pentru garnizoana din oraş
şedinte al Consiliului Executiv ţională. ţională. zitive şi ale acestei întîlniri înapoierea în Capitală giene au continuat să lanse­ „foarte gravă" — anunţă a-
facţia pentru rezultatele po­
Federal, secretar federal pen­ Cei doi preşedinţi şi-au ex­ Constatînd adîncirea în ze, în cursul zilelor de dumi­ genţia United Press Internati­
tru afacerile externe, Milka primat marea satisfacţie în continuare a decalajului în­ şi convingerea că ea a con­ nică şi luni, atacuri puterni­ onal.
Planinţ, preşedintele C.C. al legătură cu continuarea pro­ tre ţările avansate din punct stituit o nouă contribuţie la ce împotriva poziţiilor inami­ In încercarea de a uşura
U.C. din Croaţia, Tihomir cesului de destindere în Eu­ de vedere economic şi cele întărirea în continuare a re­ (Urmare din pag. 1) Bodnaraş, Manea Mănescu, ce din imediata apropiere a situaţia unităţilor din Pnom
Vlaşkalici, preşedintele C.C. ropa, că s-a produs o îmbu­ în curs de dezvoltare, cei doi laţiilor de bună vecinătate şi Paul Niculescu-Mizil, Gheor­ oraşului Pnom Penh, lupte Penh — care, în sudu] capi­
al U.C. din Serbia, Duşan Gii- nătăţire importantă în rela­ preşedinţi au subliniat că de prietenie între cele două ţări Tovarăşul Nicolae Ceauşescu ghe Rădulescu, Virgil Trofin, deosebit de crîncene avînd talei, s-au repliat pînă la,
gorievici. membru al Comite­ ţiile dintre ţările europene. rezolvarea acestei probleme socialiste, la cauza păcii şi a fost însoţit de tovarăşii Ion Ilie Verdeţ, Maxim Berghia- loc în zona din sudul capita­ marginea suburbiei Takhmau
tului Executiv Federal, pre­ acute a zilelor noastre depin­ colaborării în lume. Gheorghe Maurer, membru al nu, Gheorghe Cioară, Lina lei khmere. Referindu-se la — aparate ale aviaţiei tacti­
Ei au salutat încheierea pri­
şedintele părţii iugoslave în mei faze a Conferinţei pen­ de în mod direct dezvolta­ P r e ş e d i n t e l e Nicolae Comitetului Executiv, al Pre­ Ciobanu, Florian Dănălache, evoluţia evenimentelor milita­ ce americane au efectuat du­
Comisia mixtă de colaborare tru securitate şi cooperare rea viitoare a relaţiilor in­ Ceauşescu a adresat cele mai zidiului Permanent al C.C. Janos Fazekas, Petre Lupu, re în regiune, un reprezen­ minică şi luni noi raiduri in
/
economică, Raif Dizdarevici, europeană de la Helsinki, ca ternaţionale şi progresul o- vii mulţumiri preşedintelui al P.C.R., preşedintele Con­ Leonte Răutu, Ştefan Voitec, tant al comandamentului tru­
adjunct al secretarului fede­ un efort pozitiv în procesul menirii în ansamblu. Iosip Broz Tito pentru pri­ siliului de Miniştri, Gheorghe Constantin Băbălău, Cornel pelor regimului de la Pnom zonele străbătute de peri­
ral pentru afacerile externe. de edificare a unor relaţii Ei au evidenţiat necesitatea mirea călduroasă şi priete­ Pană, membru al Comitetu­ Burtică, Mihai Gere, Ion Io- Penh a fost nevoit să recu­ metrul defensiv al oraşului.
Ignaţ Golob, şeful Secţiei pen­ noi şi stabile pe continentul respectării neabătute a drep­ nească ce i-a fost rezervată. lui Executiv, al Prezidiului niţă, precum şi tovarăşa
tru relaţiile internaţionale a nostru, bazate pe principiile tului suveran al fiecărui stat Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Permanent, secretar al C.C. Elena Maurer şi soţiile con­
Prezidiului U.C.I., Iso Njego­ egalităţii în drepturi, respec­ de a dispune în mod liber secretar general al Partidului al P.C.R., Emil Drăgănescu, ducătorilor de partid şi de
van, ambasadorul Iugoslaviei tării independenţei şi suve­ de bogăţiile naţionale şi de Comunist Român, preşedinte­ membru al Comitetului Exe­ stat prezenţi la aeroport, Cadran ■ Cadran ■ Cadran
în România, Aleksandar So- ranităţii naţionale, neameste­ toate celelalte resurse, ca ţă­ le Consiliului de Stat al Re­ cutiv al C.C. al P.C.R., vice­ membri ai C.C. al P.C.R., ai
koraţ, şeful cabinetului pre­ cului în treburile interne, a- rile în curs de dezvoltare să publicii Socialiste România, preşedinte al Consiliului de Consiliului de Stat şi ai Con­ ABIDJAN. — La Abidjan,
şedintelui Republicii, Miloş Me- vantajului reciproc. aibă acces nestingherit la cu­ şi tovarăşa Elena Ceauşescu, Miniştri, preşedintele părţii siliului de Miniştri, condu­ capitala Coastei de Fildeş, lone, Piotr Jaroszewicz, pre­
şedintele Consiliului de Mi
lovski, consilier al preşedin­ Ei au apreciat că dezvoltă­ ceririle ştiinţei şi tehnologiei au invitat pe tovarăşul Iosip române în Comisia mixtă ro­ cători ai instituţiilor centrale s-a deschis o expoziţie de niştri, şi alţi conducători de
telui Republicii pentru pro­ moderne şi să li se asigure o Broz Tito, preşedintele R.S.F. mâno-iugoslavă de colabora­ şi ai organizaţiilor obşteşti. materiale de construcţii, orga­ partid şi de stat polonezi.
bleme de politică externă. rile pozitive din Europa pot participare, în condiţii de e- Iugoslavia, preşedintele Uniu­ re economică, Ştefan Andrei, Erau de faţă Bojidar Bu- nizată de către întreprinderea
avea rezultate durabile nu­
Convorbirile s-au desfăşurat galitate, la examinarea şi re­ nii Comuniştilor din Iugo­ secretar al C.C. al P.C.R., kumirici, însărcinatul cu afa­ românească de comerţ exte­
într-o atmosferă de prietenie mai în măsura în care se a- glementarea problemelor e- slavia, şi pe tovarăşa Iovanka George Macovescu, membru ceri ad-interim al R.S.F. Iu­ rior „Vitrocim". Expoziţia, a- TOKIO. — Conducerea Par­
sigură o participare egală în
şi cordialitate, de înţelegere drepturi şi respectarea de­ conomice şi monetare inter­ Broz, să facă o vizită de al C.C. al P.C.R., ministrul menajată pe o suprafaţă de tidului Comunist din Japonia
şi stimă reciprocă. plină a intereselor tuturor naţionale. prietenie în România. afacerilor externe, de consi­ goslavia la Bucureşti, cu so­ 200 mp, cuprinde o gamă a oferit, duminică seara, la
Preşedinţii Nicolae Ceauşescu ţărilor europene, eliminarea Preşedintele Iosip Broz Ti­ Invitaţia a fost acceptată lieri şi experţi. ţia, şi membri ai ambasadei. variată de materiale oferite la Tokio, o recepţie, prilejuită de
şi Iosip Broz Tito au consta­ to a informat pe preşedintele cu plăcere. La sosire, pe aeroportul Bă- export de către întreprinderi­ cea de-a 51-a aniversare a
tat cu satisfacţie că în perioa­ definitivă a folosirii forţei şi Nicolae Ceauşescu despre ţe­ Brioni, 16 iulie 1973. neasa, se aflau tovarăşii Emil (Agerpres) le Ministerului Economiei Fo­ creării P.C.J. Cu acest prilej,
preşedintele
Comitetului
Cen­
da care a trecut de la ultima restiere şi Materialelor de tral al P.C.J., Sanzo Nosaka,
lor întîlnire la Porţile de Construcţii prin întreprinderea a rostit o scurtă cuvintare, în
Fier, din mai 1972, s-a înre­ „Vitrocim". care a felicitat pe membrii
gistrat o dezvoltare multila­ 13 pentru plan şl orchestră. autoturisme Piteşti; de partid, a vorbit despre
terală a colaborării, pe bazele Solist Jacques Abram ; 14,32 13.00 Telejurnal; BRAZZAVILLE. — La sediul activitatea partidului în anul
CIntă
Anghel,
Georgeta
deja afirmate ale egalităţii în Cinema; Piroska şi Sultan Paraschiv ; Varga 17.30 Curs de limba rusă. Asociaţiei congoleze de prie­ care a trecut de la sărbăto­
drepturi şi avantajului reci­ -15,00 Buletin de ştiri ; 15,05 Recapitulare (2); tenie intre popoare, din Braz- rirea semicentenarului, despre
proc, cu respectarea mutuală Fragmente din opereta „Pluta­ 18.00 Telex; zaville, s-a deschis expoziţia
şul de pe Bistriţa“ de Fllaret 9,00 Teleşcoală. 18,05 Publicitate; succesele în alegerile din
a specificului căilor de con­ DEVA : Salcţuiul liliachiu PROGRAMUL I : 5,00 Buletin Barbu ; 15,20 Medalion muzical — Pagini din Istoria pa­ de fotografii „Imagini din Tokio, şi a chemat pe toţi
(„Patria“) ; Colier pentru iubi­
struire a socialismului şi a ta mea („Arta“) ; SIMERIA : de ştiri ; 5,05 Melodii în zori Ion Popescu-Runcu ; 15,45 Pie­ triei. Cronici numisma­ 18,10 Tehnlc-club; România". membrii partidului, pe simpa­
de zi ; 5,20 Dragi mi-s cinte-
poziţiei internaţionale a fie­ Lupul mărilor şl Răzbunarea cul şi jocul ; 5,40 Jurnal agrar; se de estradă ; 16,00 Radiojur­ tice (partea I). 18.30 Melodii populare Interpre­ Totodată, postul naţional tizanţii lui să sprijine, în con­
tate de Maria Marcu;
nal. Buletin meteo-rutier ; 16,15
căreia din cele două ţări. („Mureşul“) ; HUNEDOARA : 5,50 Muzică uşoară ; 6,00—8,08 Muzică populară ; 16,30 Ştiinţa — Itinerarii geografice. tinuare, Partidul Comunist din
Drumurile bărbaţilor („Siderur- Radioprogranutl dimineţii ; 8,08 Lacuri glaciare; 18,40 Panoramic ştiinţific; congolez de televiziune a pre­
Ei au subliniat importanţa gistul“) ; Mărturisirile unui co­ Matineu muzical ; 8,25 Moment la zi ; 16,35 Cîntecul săptămî- 10,00 Telex; 19.20 1001 de seri; zentat filmele „Vizita preşedin­ Japonia- în obţinerea de noi
măsurilor întreprinse şi a în­ misar de poliţie („Constructo­ poetic. Nicolae Prelipceanu ; nii. Laudă patriei de D. D. 10,05 Oameni îndrăgostiţi de 19.30 Telejurnal. Cincinalul îna­ telui Nicolae Ceauşescu în victorii.
Stancu, versuri de Ion Socol;
ţelegerilor realizate cu privi­ rul“); Copilul sălbatic („Arta“); 8.30 La midrofon, melodia pre­ 16,50 Publicitate radio ; 17,00 In meseria lor — reportaj inte de termen. 1973 — an Republica Populară Congo",
CALAN : Cupa gloriei („11 Iu­ ferată ; 9,00 Buletin de ştiri ; Tv.; hotărîtor;
re la colaborarea economică nie“) ; TELIUC : Eliberarea, 9.30 Atlas cultural ; 9,50 Mu­ ritm de marş ; 17,10 Duete din 10,30 Tele-enciclopedia: „România 72", precum şi do­ BAGDAD. — In perioada
opere; 17,30 „Pe pîrîu de rouă“
de perspectivă, dezvoltarea seriile I-II („Minerul“) ; PE­ zică uşoară ; 10,00 Buletin de — balade, cîntece şl jocuri — Tapiserie. 20.00 Festivalul naţional de mu­ cumentarul „Bucureşti — ca­ 14—17 iulie a.c., in Republi­
zică uşoară, Mamaia 1973 —
cooperării şi a altor forme de TROŞANI : Ţara sălbatică („7 ştiri ; 10,05 Orchestra de muzi­ populare ; 18,00 Orele serii ; — Transporturi feroviare. ziua I de concurs. Trans­ pitala Republicii Socialiste ca Jrak se desfăşoară ample
Noiembrie“) ; Fugi ca să te .
că populară „Mioriţa“ ;
10,30
colaborare în producţie, a prindă („Republica“) ; LUPENI: Selecţiunt din opereta „Vînză- 20,00 Zece melodii preferate ; — Dresaj; misiune directă; România". manifestări festive prilejuite
20,45 Consemnări de prof. univ.
protocolului adiţional de Tecumseh („Cultural“); Marea torul de păsări“ de Zeller ; 11.05 Ioan Ceterchl ; 20,50 Cîntece 11,15 Telecinemateca pentru co­ 21.20 Reflector; de a 15-a aniversare a Re­
11,00 Buletin de ştiri ;
schimburi de mărfuri pe anii speranţă albă („Muncitoresc“); Microrecital de harpă Lilly populare din repertoriul Mari- pii: „Noroc Kekec !“. Pro­ 21,35 Seară de teatru: „Minuna­ VARŞOVIA. — In localitatea voluţiei din 14 iulie 1958, şi
ta pantofăreasă“ de Fede­
1973—1975, care contribuie la LONEA : Marea evadare, serii­ Laskine ; 11,15 Trlo-uri de mu­ oarel Tănase ; 21,00 Revista şla­ ducţie a studiourilor cine­ rico Garcia Lorca. Distri­ Frombork, unde şi-a desfăşu­ de împlinirea a 5 ani de la
le I-II („Minerul“) ; PETRILA :
Moment
21,25
poetic.
gărelor;
dezvoltarea de ansamblu, sta­ Săgeata căpitanului Ion („Mun­ zică uşoară ; 11,30 Medalion co­ Rondelul de aur ; 21,30 Pagini matografice Iugoslave. Cu buţia: Coca Andronescu, rat timp de mai mulţi ani o preluarea puterii, la 17 iulie
ral Sabin Drăgol ; 12,00 Discul
bilă a relaţiilor economice. citoresc“) ; VULCAN : Fuga, zilei — Jean Păunescu ; 12,H alese din creaţia compozitorilor Velimlr GJurln, Blanka Mihai Fotino, Matei Ale­ 1968, de către Partidul So­
seriile I-II („Muncitoresc“) ; xandru, Tamara Buclucea- prestigioasă activitate Coper-
Apreciind importanţa nu­ ORAŞTIE : Fata care vinde Recitai de operă — Llccia Al- noştri ; 22,00 Radiojurnal. Bule­ Florlank; nu-Botez, Mircea Constan- nic, in cadrul unei solemni­ cialist Arab Baas.
meroaselor întîlniri intre re­ flori („Patria“) ; Egor Bullclov banese ; 12,30 întîlnire cu me­ tin meteorologic. Sport; 22,30 12,35 Muzică populară cu Ana tlnescU, Ion Caramltru, tăţi, a fost dezvelit monumen­ _ln cinstea acestor aniver­
şi alţii („Flacăra“) ; GEOAGIU-
prezentanţii celor două ţări, BAI : Bătrînii bandiţi ; HA­ lodia populară şl Interpretul Festivalul naţional de muzică Toma; Valentin Zaharescu, Eva tul marelui om de ştiinţă po­ sări sînt date în folosinţă
ca o contribuţie la intensifi­ ŢEG : Pasărea liberă („Popu­ preferat ; 13,00 Radiojurnal ; uşoară — Mamaia 1973 ; 23,20 12,50 52 de iniţiative iu 52 de Pătrăşcanu, Ruxr.ndra Sl- lonez. La solemnitate au par­ obiective industriale, sînt
carea colaborării, cei doi pre­ lar“) ; BRAD : E o poveste ve­ 13,15 Avanpremieră cotidiană ; Concert de seară ; 24,00 Buletin săptămînl. „Reciclarea tu­ reteanu, Puşa Preda; ticipat Edward Gierek, prim- inaugurate numeroase şantie­
che („Steaua roşie“) ; GURA-
şedinţi au evidenţiat în mod BARZA : Creierul („Minerul“) ; 13.30 Concert de prînz ; 14,00 de ştiri ; 0,03—5,00 Estrada noc­ turor salariaţilor după 22.30 24 de ore. Contraste în lu­ secretar al C.C. al P.M.U.P., re, sint distribuite loturi de
la
turnă.
modelul
(Buletine
de
ştiri
fruntaşilor“.
Re­
deosebit rezultatele întâlnirii ILIA : Lupul mărilor şl Răz­ Compozitorul săptămlnil : Ben­ portaj filmat la Uzina de mea capitalului. Henryk Jablonski, preşedintele pămînt unui număr de peste
preşedinţilor guvernelor ce­ bunarea („Lumina“). jamin Britten. Concertul op. orele 2,00 ; 4, ¡0). Consiliului de Stat al R.P. Po­ 26 000 de familii de ţărani.
lor două ţări, Ion Gheorghe
Maurer şi Gemal Biedici, din
şl ţtolelstojUU ilarului: Deva, »tr. Dr. Petro Groza, ar. 35. Telefoane i 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (soclal-audlenţe-scrlsorl), 123X7 (culturâ-sport) — Tiparul L P. Deva.