Page 53 - Drumul_socialismului_1973_07

Proletari din toate tarile, uniil-vă
Vizita in tara noastră a preşedintelui

Republicii Africa Centrală, Jean Bedel Bokassa

La invitaţia preşedintelui borarc bilaterale, în interesul Ceauşescu, personalităţile ofi­
Consiliului de Stat al Repu­ ambelor popoare, al afirmării ciale care îl Însoţesc: Josep
blicii Socialiste România, aspiraţiilor de pace şi progres Potolot, ministrul afacerilor
Nicolae Ceauşescu, şi a tova­ in lume. externe, Louis Alazoula, mi­
răşei Elena Ceauşescu. marţi Ceremonia sosirii înaltului nistru delegat la preşedinţie,
după-amiază a sosit în Ca­ oaspete a avut loc pe aero­ însărcinat cu misiuni specia­
pitală. intr-o vizită neoficială portul Otopeni, unde au fost le, Alexis Tacheouki, secre­
în ţara noastră, preşedintele arborate, cu acest prilej, dra­ tar de stat la preşedinţie, în­
Republicii Africa Centrală, pelele de stat ale României sărcinat cu secretariatul ge­
general de armată Jean şi Republicii Africa Centrală. neral, Magloire Bomba, am­
Bedel Bokassa, împreună cu Pe frontispiciul aerogării se basador itine -ant la M.A.E.
soţia, doamna Catherine Bo­ aflau portretele preşedinţilor La rîndul său, preşedintele
kassa. Nicolae Ceauşescu şi . Jean Consiliului de Stat al Repu­
Bedel Bokassa, iar pe mari blicii Socialiste România pre­
Expresie a bunelor rapor­ zintă personalităţile române
turi româno-centrafricane, a- pancarte era înscrisă urarea: venite în întîmpinare.
ceastă vizită va prilejui o no­ „Bun sosit în România pre­ Conducătorii celor două state
uă şi fructuoasă întilnire în­ şedintelui Republicii Africa primesc raportul comandan­
tră şefii de stat ai celor două Centrală, general de armată
ANUL XXV Nr. 5 760 MIERCURI 18 IULIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI ţări, consacrată dezvoltării Jean Bedel Bokassa“. tului gărzii de onoare. Sînt
wmmswwimxsmauœm relaţiilor de prietenie şi co'a- In tntîmpinarea solilor po­ intonate, apoi. imnurile de
stat ale celor două ţări.
porului centrafrican au venit
preşedintele Consiliului de înaltului oaspete îi sînt
Penhru pregătirea adunării generale a reprezentanţilor Stat al Republicii Socialiste prezentate oficialităţile româ­
România. Nicolae Ceauşescu, ne aflate pe aeroport.
şi tovarăşa Elena Ceauşescu, Un grup de pionieri oferă
salariaţilor de ia E.M. Paroşeni Ion Gheorghe Maurer, pre­ celor doi preşedinţi, tovarăşei
şedintele Consiliului de Mi­ Elena Ceauşescu şi doamnei
niştri. cu tovarăşa Elena Catherine Bokassa buchete de
Maurer, tovarăşii Gheorghe flori
Cioară, Constantin Băbălău, tn încheierea ceremoniei a
Vasile Patilincţ, Ion Păţan. avut loc defilarea gărzii de
Constantin Stătescu. secreta­ onoare.
rul Consiliului de Stat, Geor- In aclamaţiile a numeroşi
ge Macovescu, ministrul afa­ bucureşteni a studenţilor
cerilor externe, şi alţi mem­ centrafricani aflaţi pe aero­
bri ai guvernului, generali şi port. care-i salută cu căldtir
ofiţeri superiori. ră. cei doi şefi de stat iau
Erau de faţă ambasadorul loc intr-o maşină escortată
României la Bangui. Gheor­ de motociclişti, îndreptîndu-se
ghe Popescu, şi Alberto Sato, spre Capitală.
ambasadorul Republicii Afri­ La reşedinţa înaltului oas­
ca Centrală la Bucureşti pete. într-o atmosferă cordia­
Exploatarea minieră Paro­ de cost. creşterea productivi­ blema principală care se pu­ La ora 17,00. aeronava pre­ lă prietenească, a avut Ioc
şeni, ca şi celelalte unităţi si­ tăţii muncii şi a producţiei ne pentru colectivul acestui zidenţială a aterizat. o scurtă convorbire între
milare din Valea Jiului, se brute de cărbune, in general. sector este introducerea şi preşedintele Nicolae Ceauşescu
află in aceste zile in toiul Simultan, alte colective extinderea cît mai curînd a La coborî rea din avion, şi preşedintele Jean Bedel
pregătirii adunării generale a pregătesc adunările generale mecanizării, deci dezvoltarea preşedintele Jean Bedel Bo­ Bokassa
reprezentanţilor salariaţilor ale salariaţilor, care vor a- producţiei sale. La sectorul > kassa şi soţia, Catherine Bo­ •Ar
pe semestrul I — planificată vea loc în curînd, la 3 sec­ II, care deţine, pe ansamblul kassa, au fost salutaţi cu cor­
pentru 3 august a.c. — care toare principale ale exploa­ exploatării, ponderea cea mai dialitate de preşedintele In aceeaşi zi, au avut loc,
va marca un bilanţ de eta­ tării : sectoarele I şi II pro­ ridicată din producţia de căr­ Nicolae Ceauşescu şi de tova­ la Ministerul Comerţului Ex­
pă hotăritoare şi o analiză cu ducţie şi sectorul IV inves­ bune, colectivul este condus răşa Elena Ceauşescu. Cei terior, convorbiri economice
măsuri practice, pentru peri­ tiţii. de loan Stoicescu, inginer doi şefi de stat îşi strîng cu româno-centrafricane.
oada care a mai rămas pînă — Pe baza căror criterii au şef cu producţia. Acest sec­ căldură mîinile. se îmbrăţi­ Cu acest prilej, au fost a-
ia finele lui 1973 şi jalona­ fost selecţionaţi oamenii ca­ tor este mecanizat complex şi Lăcătuşul Nicolae Opreau şi sudorul Victor Giurgiu, de la atelierul mecanic al I.M. Barza, şează. nalizate măsurile, menite să
rea sarcinilor ce revin co­ re pregătesc adunările pe trebuie aflate toate mijloa­ slnt doi muncitori harnici şi destoinici, fruntaşi în întrecerea închinaţi zilei de 23 August. Şeful statului centrafrican asigure dezvoltarea cooperă­
lectivului în 1974. De pe a- sectoare ? cele de creştere a randamen- Foto: VIKGIL ONOIU prezintă preşedintelui Nicolae rii economice pe multiple
cum a fost format un colec­ — S-au avut în vedere, în telor pe post, de mărire a Ceauşescu. tovarăşei Elena planuri între cele două ţări.
tiv complex de oameni pen­ principal, greutăţile pe care producţiei. Mihail Stanciu,
tru pregătirea acestui eveni­ le întîmpină fiecare sector in contabilul şef al exploatării,
ment din viaţa Paroşeniului. parte — ne-a declarat tova­ pregăteşte, împreună cu alţi
Membrii colectivului respec­ specialişti, adunarea sectoru­ Şedinja biroului Comitetului judeţean NICI O ZI PIERDUTA
răşul ing. Dorin Gheţa, se­
tiv au pornit pe „firul" fie­ cretarul comitetului de partid lui IV investiţii.
cărei activităţi de producţie, al exploatării. Apoi, au fost Totul a fost gîndit cu mult ». o uneitM ».wa—
analizează împreună cu mi­ alese cadre cu pregătire de discernămînt şi nu ne îndo­ Hunedoara al P. C. R.
nerii cele mai diverse pro­ specialitate în domeniile res­ im că rezultatele „forumu­ NICI UN BOB RISIPIT
bleme din subteran, urmînd pective, care au primit sar­ lui“ salariaţilor din fiecare
să stabilească asupra căror cina nu numai să stabilească sector vor fi deosebit de fruc­ Ieri, a avut loc şotii n ţa zentată o informare privind
teme se va solicita, cu prio­ cauzele ci să găsească, îm­ tuoase. In primele 6 luni de biroului Comitetului jude­ modul cum sc asigură reali­
ritate, intervenţia dezbateri­ preună cu minerii, bineînţe­ activitate din acest an, sec­ ţean Hunedoara al P.C.R. zarea planului sortimentâl In ceea ce priveşte aplica­
lor muncitoreşti de la 3 au­ les, căile de îndreptare a lu­ torul IV investiţii — ca să Au fost analizate stilul şi şi încadrarea în cheltuielile Sâ încheiem rea lucrărilor, de întreţinere
gust De departe, fără a da crurilor, rezerve potenţiale ne referim la un singur e- metodele de muncă ale bi­ planificate pe anul 1973, în B întregul parc de combine şi se evidenţiază exemplele o-
prin aceasta o certitudine, te­ care, puse în acţiune, să de­ xemplu — s-a confruntat cu roului executiv al Consiliu­ unităţile din judeţul Hune­ neînîîrziat recoltatul tractoare să fie folosit Ia ca­ ferite de cooperativele agri­
ma discuţiilor va fi formată clanşeze un reviriment gene­ cîteva neajunsuri : neîneadra- lui judeţean al sindicatelor doara ale Centralei mine­ pacitatea maximă I col din Mesteacăn, Brad, Bîr-
din cel puţin cîteva subiecte ral al activităţii. rea în numărul mediu scrip­ pentru îmbunătăţirea activi­ reurilor Deva. orzului ! El O dată cu secerişul, să se eea, Haţeg, Unirea, Strei,
de extremă importanţă pen­ — Daţi-ne cîteva exemple. tic de muncitori (prin urma­ tăţii sindicatelor în vederea In problemele analizate efectueze eliberarea terenu­ Zlaşti, Orăştie, Sîrbi şi altele,
tru ridicarea eficienţei ex­ — De pildă, de pregătirea re, depăşirea fondului de sa- mobilizării maselor de oa­ au fost adoptate măsuri co­ Pînă ieri, în cooperativele lui de paie şi să se încea­ unde porumbul şi celelalte
ploatării la un nivel cît mai adunării de la sectorul I pro­ meni ai muncii la înfăptui­ agricole, orzul s-a strins de pă arăturile şi însămînţările culturi au fost prăşite la
înalt, ca : micşorarea cheltu­ ducţie se ocupă colectivul MARIN NEGOITA rea planului de stat pe respunzătoare. In continua­ pc 75 la sută din suprafaţa culturilor succesive. timp, asigurîndu-li-se astfel
ielilor generale de producţie condus de toyarăşul Constan­ 1973 şi a angajamentelor re. au fost rezolvate pro­ planificată. In unităţile unde o bună dezvoltare.
şi în special a cheltuielilor tin VMceanu,. inginer şef cu luate în întrecerea socialis­ bleme ale activităţii cu­ secerişul a fost organizat te­ Firesc era ca pînă la înce­
materiale, scăderea preţului dezvoltarea, deoarece pro­ (Continuare în pag. a 3-a) tă. De asemenea, a fost pre- rente. meinic, acţiunea s-a realizat perea din plin a secerişului,
într-un timp scurt (1-2 zile), O atenţie deosebită nece­ lucrările de întreţinere să fie
înlâturindu-se astfel pierderi­ sită aplicarea în toate coope­ încheiate pe toate suprafeţe­
le. Intre cooperativele agri­ rativele agricole a metodei le. Există însă restanţe apre­
cole unde, în ultimele zile, de lucru tn flux continuu, ciabile la aplicarea praşilelor
teisitie M «11?I ÍMM ê s-a încheiat secerişul, pot fi concomitent cu secerişul rea- mecanice şi manuale. La po­
rumb, spre exemplu, praşila
amintite cele din Orăştioşra lizind eliberarea lerenujm de
.de Jos,. Salc.iva, Sîntandrei, păie, efectuarea arăturilor şi a doua mbcanică este efectua­
tă. pe 96 la sută, iar praşila
m\mk itepl ! feintrè tar»! Zam şi altele. însămînţarea culturilor suc­ a treia pe numai 12 la sută
cesive pe întreaga suprafaţă
Stringerca grabnică a re­
- - s • » • AV , din suprafaţa destinată aces­
coltei de orz’de. pe toate su- planificată. Prin folosirea
"prafeţele constituie sarcina deplină a potenţialului exis­ tei culturi. La praşilele ma­
principală a conducerilor u- tent este posibil ca recoltatul nuale, decalajele sînt destul
De vorbă cu muncitori de la I.M.M.fi. Simeria 1 n:taţilor agricole, a cadrelor orzului ■ să se încheie într-o de îngrijorătoare, reprezen-
tehnice, a cooperatorilor şi singură zi bună de lucru în tînd 19 şi respectiv 6 procen­
te faţă de lucrarea efectuată
cîmp. îndeplinirii acestui de­
„ SUCCESE DE PRESTIGIU despre pretenţiile pe care le ridică mecanizatorilor. Pe măsură ziderat şi deplasării centru­ mecanic. Restanţe inadmisi­
ce, printr-o mobilizare masi­
vă a forţelor şi mijloacelor lui de greutate al activităţii bile se întîlnesc şi la praşila
a treia la cartofi şi sfecla de
mecanice, se încheie seceri­ cooperatorilor şi mecanizato­ zahăr. La cartofi, lucrarea a-
rilor la recoltatul griului se
ill ALE OAMENILOR MUNCII PRELUAREA „DIN MERS" A şul orzului, cadrele tehnice impune să-i fie subordonată mintită s-a efectuat mecanic
din C.A.P. au obligaţia să
în proporţie de 88 la sută, iar
preocuparea organizaţiilor de
|Sl grîu şi să indice ordinea de partid de la sate, a consilii­ manual pe numai 61 la sută
coacerii
ia
stadiul
verifice
% AUGUST # UKI NOI TEHNOLOGII prioritate a tarlalelor unde lor populare comunale şi a din suprafeţele stabilite. Ră-
* HUNEDORENI se poate intra cu combinele. conducerilor unităţilor agri­ minerile în urmă sînt mai
Avînd în vedere prognoza cole. mari la sfeclă. O slabă preo­
Una din halele mari ale să pornească din plin, cu toa­ timpului, care se anunţă în cupare pentru întreţinerea în
întreprinderii mecanice de te „motoarele“ deodată. S-a continuare favorabil averse­ stare curată de buruieni a
material rulant Simeria, în adoptat soluţia unei acomo­ lor de ploaie, de maximă în­ Terminarea praşilelor culturilor se întilneşle îndeo­
care ne obişnuisem să găsim, dări „din mers“ care dă şi semnătate este ca întreg par­ sebi lâ C.A.P. Rişculiţa, Sin-
d-o fiecare dată, locomotivele rezultate, dar are şi unele ne­ cul de combine şi tractoare la porumb, cartofi tandrei, Spini, Sînpetru, Ro-
Calitate cu aburi, şi-a schimbat aproa­ ajunsuri. să fie folosit în orele bune moşel, Mărtineşti, Popeşti etc.
Producţie suplimentară pe cu totul înfăţişarea. E — înainte am lucrat la de lucru în cîmp la capacita­ şi sfeclă! Orice argumente ar invoca
drept, spaţiul halci a rămas -frîna şi suspensia de la ten­ tea maximă. S-a dat indica­ conducerea C.A.P. Romoşel şi
superioară a ace.uşi — şi vom vedea mai derul locomotivei — ne-a ţia ca în staţiunile de meca­ Consiliul popular comunal
prin creşterea departe că aici e o mare „hi­ spus lăcătuşul Traian Sturza. nizare şi cooperativele agri­ Stadiul efectuării praşile­ Romos pentru a „demonstra"
bă” — dar el ne apare acum Acum reparăm boghiurile cu cole activitatea să fie mi­ lor la culturile de porumb, de ce nu s-a făcut praşila a
producţiei mai „pîntecos", mai rotund, nuţios organizată, astfel in­ sfeclă şi cartofi este departe doua manuală la porumb, a-
productivităţii muncii din cauza vagoanelor-cistsrnă frînă de la vagoanele-cister- cit să se poată lucra la recol­ de a putea fi considerat ca cestea sînt lipsite de orice
LUPENI. In întrecerea so­ care au intrat de circa o lună nă, deci, facem cam acelaşi tat şi Ia lumina farurilor, satisfăcător. Deşi ploile abun­ temei atît timp cit buruieni­
lucru şi pentru noi n-a fost
cialistă ce se desfăşoară in în „atenţia" harnicilor mun­ aşa cum o impune situaţia dente au contribuit la îmbu- le sufocă plantele. In aceeaşi
ORAŞTIE. Chimiştii de la Orăştie intensifică întrece­ citori. prea grea schimbarea... actuală. In flecare secţie de ruienarea excesivă, în unele situaţie se află C.A.P. Sîn­
rea pentru a dobîndi in cinstea zilei de 23 August noi cinstea zilei de 23 August, — Dar pentru cine ? tandrei şi Mărtineşti. In c-eea
colectivul de muncă de la — Locomotivele au dispă­ mecanizare se cere să se lu­ locuri, a plantelor prăşitoare,
succese in realizarea exemplară a planului şi angaja­ rut cu totul ? — Pentru procesul de pro­ creze în cîmp pînă cînd se intervenţia cooperatorilor şi ce priveşte sfecla de zahăr,
mentelor pe acest an, hotăritor pentru îndeplinirea cin­ Fabrica de fibre artificiale ducţie,' n-avem unde să ne rămînerile în urmă se loca­
„Viscoza“ din Lupeni, pune — Pînă în prezent nu, şi constată că, după reglajele a mecanizatorilor nu a fost
cinalului înainte de termen. desfacem lucrul, punem una lizează la C.A.P. Bobîlna,
in centrul preocupării sale, nici într-un viitor prea apro­ făcute la combine — strîn- promptă, ceea ce face ca
Datorită măsurilor aplicate pentru sporirea producti­ pe lingă realizarea şi depă­ piat nu se prevede scoaterea peste alta. gînd la maximum toba — soarta producţiei să fie se­ Ilia, Boz, Lăpuşnic, Geoagiu,
vităţii muncii, care a crescut cu 1,7 la sută faţă de pre­ şirea sarcinilor cantitative, lor. din reparaţiile ce se fac — Şi ce-ar mal fi ? rămîn boabe în spice şi paie. rios afectată. Vaidei şi altele.
vederi, s-a realizat suplimentar un volum de producţie îmbunătăţirea calităţii pro­ aici' — ne-a declarat ing. — Nu avem încă o echipă
mai mare cu aproape 5,2 milioane lei. In această va­ ducţiei. Astfel, în primul se­ Constantin Lemnetitâ. care specializată pentru piesele de
loare se regăsesc aproape 100 tone pigmenţi metalici, mestru al anului, s-au reali­ răspunde de cîteva echipe de schimb, aşa că unele piese le
17 tone produse din mase plastice şi 2 tone utilaj teh­ zat peste prevederile planu­ lăcătuşi din secţia respecti­ facem noi, iar altele le ce­
nologic pentru industria chimică, peste plan. lui 8,2 tone fire de calitate vă. rem de l'a cei din secţia va­
superioară extra şi prima, — Cîte se mai repară a- goane care sînt pregătiţi mal
Pină la marea sărbătoare a aniversării eliberării pa­ bine din acest punct de ve­
valoarea produselor de ca­ cum ?
triei, chimiştii vor întregi aceste realizări cu noi suc­ litate superioară fiind cu — După cîte ştiu. pe luna dere. Dacă am avea aceste
cese. 375 000 lei mai mare faţă de Iulie sînt in program 8 loco­ condiţii, treaba ar merge bi­
prevederile planului. motive. Insă de acum încolo ne !
activitatea principală de re­ De aceeaşi părere era şi lă­
paraţii va fi axată pe vagoa- cătuşul Gheorghe Bătrîna,
nele-cisternă. şef de echipă la partida .frî­
Consumuri specifice reduse că de la un fel de reparaţii na de mînă : „De la începutul
A fost o trecere cam brus­
lunii iulie, 3 vagoane-cisternă
la altul. După cum ne amin­ au ieşit din hală şi au fost
DEVA. Acţiunea de economisire a resurselor lemnului şi a armăturilor metalice în lucrările tim. cu-eîtva timp in urmă predate, alte 6-7 bucăţi se
materiale, ca element esenţial al creşterii efi­ vechi, devenite inutilizabile şi a confecţionării — cînd adevărul de azi era află în diferite faze de lucru,
cienţei economice, constituie un obiectiv de ba­ elementelor de armături ca stilpi, grinzi, ban­ doar... un „zvon" — munci­ mai puţin sau mai mult a-
ză al întrecerii în cinstea zilei de 23 August. daje in depozitul de la suprafaţă. torii cu care am discutat nu vansate. Spaţiul fiind mic. în-
In această entuziastă întrecere se obţin rezulta­ La întreprinderea mecanică de material ru­ se temeau de noile maşini tîmpinăm greutăţi cu- mane­
te îmbucurătoare. Astfel, la întreprinderea mi­ lant Simeria, în aceeaşi perioadă, s-au econo­ cărora trebuiau să le dea vra. Pînă nu se va lucra in
nieră Barza, in cursul trimestrului II s-au eco­ misit 38 tone metal prin îmbunătăţirea coefi­ viaţă, ci de lipsa unei infor­ flux tehnologic treaba nu va
nomisit 36 mc lemn de mină, prin transpunerea cientului de utilizare a metalului, datorită for­ mări cît mai exacte asupra merge prea bine. Planul se
in fapte a unui complex de măsuri tehnico-or- jării in matriţe a unor noi repere de piese de acestor probleme şi amena­ îndeplineşte, e, drept, însă Ferma din Călan a l.A.S. Haţeg. Mecanizatorul MIml Kiprlos lucrează la recoltarea lucer­
ganizatfcric, printre care amintim : recuperarea schimb. jarea unor condiţii optime de realizările ar putea fi şi mai ne! Intr-o tarla de 18 ha.
lucru, pentru ca atunci cînd mari dacă ar exista un flux,
intervine schimbarea munca o organizare mai bună.
(
LOCURI FRUNTAŞE PE locul IV pc ţară, primind, pentru o tot mal bună amenajată pe o suprafaţă scopul ridicării nivelului VREMEA
deci, menţiune. servire In pauzele de ma­ de 11 ari, va produce 75- pregătirii de specialitate
ŢARA
să ale salariaţilor din u- 80 000 puieţi de salcint. a cadrelor medicale cu Pentru 24 ore
nităţile economice ale mu­ Această pepinieră, pe lin­ studii medii. La întrece­
In cadrul fazei finale a ÎNTILNIRE cu nicipiului. Astfel, de cu- gă faptul că va contri­ re, organizată de către co­
celei de a treia ediţii a rind celor 12 bufete de bui la sporirea patrimo­ mitetul orăşenesc al U.T.C., Vrcnie frumoasă şi căl­
concursului de bună ser­ CITITORII incintă din combinat li niului forestier, va adu­ au participat tineri şi ti­ duroasă, dar sînt posibile
vire a tinerilor lucrători s-a mai alăturat unul, dat ce comunei Brănişca şi nere, salariaţi ai spitalu­ averse de ploaie. Cerul va
' din comerţ — „Mercur“ Ieri, la Librăria „Mi- in folosinţă Ia laminorul un venit de 11-12 000 lei lui unificat din localitate. fi variabil, temporar no-
—, organizat de C.C. al hai Eminescu“ din Deva de 1300 mm. Zilele urmă­ din valorificarea puieţi- Cîştigătorilor lc-au fost ros. Vînt slab din sud-est.
U.T.C., Ministerul Co­ a avut loc lansarea volu­ toare, alte două asemenea lor. oferite premii în obiecte. Temperaturile minime vor
merţului Interior şi sindi­ mului „Sugestii pentru ac­ bufete vor fi puse la dis­ La amenajarea pepinie­ oscila între ÎS şi 18 grade,
catul pe ramură, judeţul tivităţi pioniereşti“. Cu poziţia salariaţilor' de la rei, care s-a făcut prin AMENAJARI LA LOCUL Iar maximele Intre 29 şl
Hunedoara a avut o me­ acest prilej, autorul, prof. secţiile C.T.E. 2 şl noul muncă patriotică, şi-au a- 31 de grade.
rituoasă prezenţă. Gligor Haşa, preşediniele furnal de 1 000 mc. dus contribuţia Pascu DE AGREMENT
Tînăra utecistă, Victo­ Consiliului judeţean al Ungur, pădurar comunal, Pentru următoarele
La „5 Suci“ — locul de
ria Mălăieşteanu, vînză- Organizaţiei pionierilor, Susana Vesa, Tiulose Chiş, agrement al minerilor
toare la magazinul ali­ a avut o întilnire cu pio­ Zenovia Luca, Moise To­ două zile
mentar nr. 5 din cartierul nieri şi comandanţi de PEPINIERA por şi alţii. din Lupeni — s-au adus Vreme instabilă, cu ce­
Gojdu (Deva), a ocupat, la unităţi şi detaşamente de COMUNALA in ultima perioadă unele rul temporar noros. Local
necesare.
faza finală a concursu­ pionieri. CONCURSUL îmbunătăţiri construit un Ast­ vor cădea averse de ploa­
zid
s-a
fel,
lui, locul III pe ţară. In satul Boz s-a orga­ „CARTEA MEDICALA" de 15 metri. amenajîn- ie însoţite de descărcări
Un loc merituos l-a reve­ BUFETE DE INCINTA nizat o pepinieră comuna­ du-se o platformă folosită electrice. Vînt slab din
nit şl tinerei utecistc E- lă pentru producerea La Lupeni, a avut loc ca estradă sau ring de vest. Temperaturile mini­
Ş'j.i.l echipei .1«» monturi prefabricate panouri, Zoltan lvispal, milia Boancă, vînzătoare Conducerea I.C.L.S. pen­ faza orăşenească a con­ dans. Totodată, s-au adus
împreună cu maistrul constructor Francisc Filipescu, şi doi co­ tru alimentaţia publică, materialului săditor nece­ cursului „Cine ştie, eîşti- 2501) mc pămint ci: care me vor oscila între 11 şi
legi, consultînd planul de montare a panourilor pentru parte­ la magazinul „Elegant“ din Hunedoara, manifestă sar executării lucrărilor gă“ avînd ca temă „Car­ s-a nivelat o mare porţi­ 17 grade, iar maximele
rul noului bloc cu 4 etaje din tînărul cartier Coroeşti-Vulcan, din Deva. Ea a ocupat preocupare permanentă de 'mpăd'riri. Pepiniera, tea medicală“, Iniţiat in une de teren. între 26 şi 28 de grade.
care se extinde mereu. Foto: ION LICIU
--------------------------------------- ---- J