Page 55 - Drumul_socialismului_1973_07

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 760 9 MIERCURI 18 IULIE 1973

Programul de educaţie socialisto în acţiune

-exemplu de dăruire şi pasiune it

Editoriale
Film
5 ,Âcea pisică blestemată @ „Istoria celor 100 de am ai şcolii din Simeria“
în muncă, in activitatea creatoare aduce un film recomandat din acordarea statutului de — se intitulează ampla monografie realizată de pro­
Stagiunea estivală ne mai
fesorul Mihai Gherman cu prilejul aniversării cen­
detectiv pisicii siameze, re­
tenarului liceului. Bazat pe o bogată documentaţie,
de nepieritorul credit al lui
zistibil.
Mickey Mouse. Paradoxală zultă situaţii de un haz ire­ studiul monografic oferă cititorului o imagine fidelă
a începuturilor şi dezvoltării şcolii simerieno, acti­
situaţie : şoricelul nemuritor Altminteri coloana ver­
Cinci comunişti, cinci mun­ ciază Andrei Ilie — fără e- cii. Ne-au fost create condi­ aş zice chiar perfecţionare — al lui Walt Disney propune tebrală a peliculei se consti­ vitatea din zilele noastre a slujitorilor ei.
citori de la întreprinderea forturi pentru înlăturarea u- ţii pentru aceasta şi fiecare trebuie, în primul rînd, ca pentru atenţia spectatorilor tuie din peripeţiile eroinei © „Cînticele ţigăneşti" ale lui Miron Radu Paras-
chivescu, atît de gustate la data publicării şi rămase
„Victoria" Călan, s-au întîl- nor greutăţi care s-au ivit. dintre noi recunoaştem că noi, membrii de partid, să o pisică siameză şi încă una patrupede, care în timpul pitoreşti pînă azi, sînt reactualizate de editura Car­
nit la masa rotundă, organi­ — Comunistul este dator ele n-ar fi avut loc dacă nu dăm totul. blestemată, cum anunţă ti­ rătăcirilor sale nocturne de­ tea românească printr-o ediţie original ilustrată de
zată pentru a dezbate unul să abandoneze căile bătăto­ ar fi fost politica atît de în­ — Adică, cred eu, fiecare tlul. Gestul şoricelului-bla- vine agentul de legătură
din principiile Proiectului de rite, se simte obligat să cau­ ţeleaptă şi clarvăzătoare a la locul său de muncă tre­ zon al vestitelor studiouri, dintre o casieră răpită de graficianul Marcel Chirnoagă.
norme ale vieţii şi muncii te noul <? pentru a înlătura partidului nostru. Referin- buie să-şi îndeplinească obli­ întemeiate de părintele lui gangsteri şi oamenii F.B.I.-
comuniştilor, ale eticii şi e- nişte obstacole sau, mai bine- du-mă la această recunoaşte­ gaţiile în aşa fel îneît să-şi Pluto, Donald, Chip. Dale şi ului. Stevenson creează situ­
chităţii socialiste, cod ce sin­ zis, pentru a grăbi mersul re — aŞ apela tot la exem­ poată spune că şi-a făcut da­ ceilalţi, este nobil şi grăitor, aţii de-a dreptul bufe din
tetizează ideile de înaltă ţi­ muncii, pentru că îşi dă sea­ plul de faţă : tovarăşul Sîn­ toria. Dacă noi, cei de la do­ dacă ne gîndim la profun­ lupta categoric inegală din­ Pentru melomani
nută politică desprinse din ma că unele procedee nu georzan. Munca de maistru îi zare, nu muncim cu răspun­ dele raporturi antagonice tre gangsteri şi siameză.
programul ideologic al parti­ mai sînt atît de eficace. In incumbă multă răspundere — dere, cu dăruire, nu pot vor­ dintre felinele superbe şi Este nemaipomenit de ha-
dului din noiembrie 1971 şi această privinţă tovarăşul coordonează, şi nu oricum, bi de calitatea fontei nici cei neamul lui Mikey. Dar ges­ zoasă situaţia în care „bă­ © Elcctrccord oferă iu­ hail Jora), „Arhaisme" (Si­
pe care Conferinţa Naţională Sîngeorzan ar putea spune activitatea a 37 de munci­ de la creuzet, nici cei de la tul e deplin motivat — şi ieţii tari", frecaţi şi unşi cu bitorilor genului coral un gismund Todujă), „Păstori­
l-a. adoptat ca propriul său multe— e de părere Nikel tori. Pc lîngă aceasta, dum­ maşina de turnat fonta pe din punctul nostru de vede­ toate alifiile, sînt handica­ disc cuprinzînd melodii in­ ţa" (Marţian Negrea), „La
program. Sînt oameni care Otto. A participat şi partici­ nealui a fost ales şi ca se­ bandă. Noi avem o deviză de re acest lucru este impor­ paţi, cum scrie-n carte, de terpretate de cunoscutul casa de peste drum" (Tu-
şi-au făcut din muncă crezul pă la nişte îmbunătăţiri în cretar al organizaţiei de ba­ lucru — spune Gheorghe Le­ tant — pentru că „Acea pi­ o pisică 1 cor „Madrigal", aflat la a dor Jarda), „Bocete stră­
de viaţă, de conduită. Se nu­ procesul muncii care n-au ză de partid nr. 1. Răspun- leşan — „Calitatea fontei se sică blestemată", film sem­ Agenta D.C. — acesta este zecea aniversare. Astfel, in bune" (Alex. Paşcanu),
mesc Pompei Mureşan, şef naşte de la dozarea încărcă­ nat de Robert Stevenson, numele conspirativ al sia­ discul jubiliar, formaţia de
de echipă la maşina de tur­ turii". De felul cum respec­ este o savuroasă comedie mezei — se dovedeşte a fi sub conducerea lui Marin „Sabaracolina" (Liviu GIo-
nat fontă pe bandă, Vasile Masă rotundă fa ¡.V. Călan tăm această deviză, ne res­ poliţistă, bazată pe un ro­ mai inteligentă decît tot Fe­ Constantin interpretează dcanu) şi „Obîrşii" (Mihai
Sîngeorzan, maistru la fur­ pectăm pe noi, ne respectăm man al cuplului M. and deral Bureau Investigation, piesele „Mă miram" (Mi- Moldovan).
nalul 2, Nikel Otto, furnalist colectivul întregului schimb. G. Gordon, adică pe aceeaşi decît toţi adversarii săi male­
şef la furnalul 1, Gheorghe — Aş conchide cele rele­ carte intitulată „That Darn fici. Această poveste aproape
Leleşan, dozator şef, şi An­ venit de la sine, ci prin cău­ derea cu care îşi îndeplineşte vate de tovarăşii mei de Cat" care a inspirat şi un parabolică, despre limitele
drei Ilie, secretarul comite­ tări, printr-un efort de inte­ sarcinile profesionale şi de muncă — intervine secreta­ lung metraj de desene ani­ firii umane şi despre o in­
tului de partid pe secţia fur­ ligenţă, în urma unor străda­ partid, eu consider că e în­ rul comitetului de partid pe mate, realizat de Disney. teligenţă animalică neobiş­
nale. S-au oprit asupra punc­ nii. săşi recunoaşterea faptică a secţia furnale — cu un e- Desigur, din punct de vede­ nuită, incintă în primul
tului 16 din codul comunis­ — Eu le simt, le-am trăit condiţiilor create de partid xemplu care relevă pregnant re pur specialist, se poate rînd pentru dinamismul ac­
tului, principiu în care se în cei 20 de ani de cînd lu­ şi de stat pentru a se împli­ modul în care comuniştii discuta despre posibila riva­ ţiunii, pentru siguranţa şi
subliniază: „Munca este o crez la furnale — mărturi­ ni ca muncitor, ca om (Ni­ şi-au însuşit acele caracteris­ litate dintre eroii desenaţi meşteşugul impecabil al re­
datorie fundamentală, de o- seşte Vasile Sîngeorzan. kel O.) tici din proiectul de norme şi cei în carne Şi oase. Nu giei. pentru caracterul alert
noare a fiecărui membru al Transformări adînci au avut — Vedeţi, dăruirea, pasiu­ pe care le dezbatem acum. E se poate însă nega că gag­ al ritmulu'
Partidului Comunist Român, loc atît în ce priveşte îmbu­ nea în muncă despre care se vorba de ajutorul reciproc pe urile peliculei au alte di­ Intîlnim în film cîţiva ac­
a tînărului comunist. De a- nătăţirea procesului de pro­ vorbeşte în proiectul de nor­ care şi-l dau de fiecare da­ mensiuni în gama interpre­ tori foarte agreabili. Hayley
ceea, ei trebuie să fie exem­ ducţie, cît şi în ce priveşte me trebuie să ne caracterize­ tă. Există, uneori, la furnale, tativă a actorilor vii. şi rî-
plu de dăruire şi pasiune în uşurarea muncii noastre. A- ze pe fiecare, iar noi, comu­ momente de aşa-zis răgaz, sul — nu neapărat pur fi­ Mills, Dean Jones. Dorothv
muncă, în activitatea crea­ cum 20 de ani, tot procesul niştii, trebuie să fim exem­ cînd după un efort e nevoie ziologic — se declanşează Provine. Roddv M-Dowall,
toare, pentru făurirea valori­ de la evacuarea fontei pînâ plu pentru cei în mijlocul doar de supravegherea agre­ în alte resorturi ale rccep- Neville Bradnd. Elsa Lan-
lor materiale şi spirituale ale la expedierea ei se făcea cărora muncim. Noi nu pu­ gatului. In asemenea mo­ tiv'tăţii noastre. chcster şi Grayson Hali
societăţii'. cu un consum mare de mun­ tem concepe munca fără dă­ mente, comuniştii nu be­ Farmecul filmului izvo­ constituie lista interpretati­
genericul
filmului.
din
vă
— Cred că cea mai eloc­ că manuală. Toate moderni­ ruire, fără pasiune. Fala sec­ neficiază de răgazul meritat, Star-ul adevărat al pelicu­
ventă mărturie a exemplului zările de aici le-am făcut cu ţiei noaslre e produsul finit. ci merg să-şi ajute colegii la răşte, într-o măsură prepon­ lei — pe care o recoman­
de dăruire şi pasiune In mun­ strădaniile noastre, prin in­ Dacă nu muncim cu dăruire, alt loc de muncă, acolo un­ derentă. din autenticul mi­ dăm ca pe-un excelent a-
că a comuniştilor, aş zice a vestiţiile date. Adică oamenii dacă nu manifestăm preocu­ de se cere. Nu le-o impune racol de dresură pe care-1 muzameni — este. însă. li­
pare— intervine Pompei Mu­
întregului colectiv din care colectivului de aici — comu­ reşan — produsul nu se va nimeni, nu-i cheamă nimeni. reprezintă pisica siameză. nul care la premiera de ga­
facem parte — începe dezba­ nişti şi fără de partid, dar Sînt fapte care relevă încă o Splendidul patruped cu o- lă a sosit -.îmbrăcată în bla­
terea Andrei Ilie — sînt roa­ fiecare avînd, aş zice, crezul încadra în cerinţele calitati­ dată dăruirea, pasiunea pen­ chi de turcoază are nişte
ve şi va fi respins de bene­
dele strădaniilor noastre. Şi său pentru munca nouă, care ficiar. Aceasta ar fi pentru tru muncă, pentru activitate comportamente' realmente na sa proprie. proprie în
dacă ne referim numai la să ne uşureze efortul. colectivul nostru, pentru fie­ umane. dezicînd părerea cel mai adevărat sens al
faptul că noi ne-am îndepli­ — S-au eliminat transpira­ care dintre noi. o pată. Şi creatoare. după care fizionomia pisici­ cuvîntului.
nit, de pe acum, angajamen­ ţia de prisos, lucrările inuti­ ca să cerem, de la cei cu ca­ lor e incapabilă să exprime AL. COVACI Scenă din filmul „Acea pisică blestemată“ ce va rula, in-
tul luat pentru întregul an, le. Aş da un singur exemplu: re muncim, dăruire, pasiune, Masă rotundă consemnată de diversitatea stărilor. Fireşte. ccpînd de joi, la cinematograful „Patria“ din Deva.
că în primul semestru am e- tăierea orificiului la furnal se LUCIA LICIU
Jaborat peste 4 500 tone de făcea foarte greu. Timp de
fontă în plus, în condiţiile în 10-15 minute, cîte 5-6 oameni A
care am realizat o economie băteau la rînd (Nikel O.). Timp de patru zile, la
de firea 4 kg cocs pe tonă, — Fiindcă tovarăşul Sîn­ Liceul pedagogic din Deva
putem vorbi despre exem­ georzan nu spune — din mo­ s-au desfăşurat examenele Rostul şi sens i
1
plu de dăruire şi pasiune în destie — unele lucruri, aş de obţinere a gradului II
muncă, în activitatea crea­ dori să le relev eu. Eu aş zi­ didactic pentru învăţători.
toare. ce că dăruirea în muncă a Au susţinut şi promovat
— Eu consider angajarea tovarăşului Sîngeorzan e rele­ examenul un număr de 57 — Marioară, cum stai cu fruntea oricărei activităţi, crezi oşti mereu murdar, în
în muncă — intervine Nikel vată şi prin eforturile pe de învăţători (56 din jude­ inima ? să constituie un exemplu urma ta rămîne ceva fru­
Otto — ca o canalizare a e- care le-a făcut, în perfecţio­ ţul Hunedoara), în bilanţ — Bine, nea Petraş 1 demn de urmat pentru oa­ mos... Mai ales dacă e vor­ La biblioteca din Lu- Ceea ce voiam să a-
forturilor noastre spre un narea sa, pentru a face faţă nefigurînd nici un „res­ — Atunci, ia găleata asta, menii în mijlocul cărora ba de o lucrare decorativă peni n-am avut loc flăm, n-am aflat. In schimb, ^
scop determinat şi anume : muncii în noile condiţii de pins" — dovada excelentei ia şi vopseaua asta, urcă muncesc. care, se .ştie, e ca o pic­ ne-am dat seama de- 1
realizarea sarcinilor de plan mecanizare şi automatizare. pregătiri şi a seriozităţii pînă la A2, la etajul IV, — Aţi exprimat o idee de tură. Şi lucrările simple de... gogoşi spre felul cam cum se Iu- ?
la toţi indicatorii, sarcini pu­ In asemenea condiţii a ajuns cu care s-au pregătit pen­ dizolv-o şi prepară o culoa­ mare actualitate, care figu­ sînt frumoase. De fapt, eu crează prin unele instituţii 1
se în faţa noastră de condu­ maistru. Referindu-mă la tru acest foarte dificil e- re crem. Uite, aşa să fie ! rează la loc dc cinste în întotdeauna am satisfacţii Cu treburi de documen­ publice. Şi culturale, pe dea- 1
cerea de partid şi de stat. dumnealui, mă gîndesc si la xamen. (Scoate din buzunar o bu­ Proiectul de norme ale vie­ cînd predau o lucrare şi tare in probleme de muncă supra ! j
Cind spun aceasta mă refer alţi tovarăşi de muncă (A. După terminarea probe­ căţică de stofă, ţinută din ţii şi muncii comuniştilor, n-are nimeni obiecţiuni a- cu cartea am poposit recent
şi la sarcinile calitative. O Ilie). lor (limba română, mate­ „întîmplare" acolo, şi i-o a- ale eticii şi echităţii socia­ supra ei. la biblioteca Clubului mun­ Registrul... \
fontă de calitate — şi în ce — Acestea nu sînt nişte bu­ matică, pedagogie şi pro- rată). liste. — Vă interesează şi lu­ citoresc din Lupeni. Am ex­ „ventriloc“! • \
priveşte compoziţia şi ca as­ nuri venite de la sine, şi Fata se conformează şi. — Nu întîmplător. Codul crările altora ? pus bibliotecarei Eieonara
pect. Că aşa este — o spun fiecare în parte şi-a ridicat pleacă rizînd. comuniştilor — cum îl nu­ — Sigur că da. De pildă, Sav motivele vizitei noastre Serviciul pază din C.S. Hu- J
rezultatele obţinute de noi. nivelul de pregătire prin e- mim noi — reprezintă cu cînd merg într-o excursie şi, printre înghiţituri dintr-o nedoara are în posesia sa ţ
— Iar aceste rezultate forturi care au mers, au ţi­ Remítate înainte de a purta discu­ adevărat o operă de înţe­ intr-un alt oraş, mă uit în­ ţ apetisantă... gogoaşă înfuria­ un registru in care evlden- 1
n-au fost înfăptuite — apre­ nut pasul cu cerinţele mun- ţia pe care mi-o propuse­ lepciune a partidului nos­ totdeauna la construcţiile tă, aceasta — bibliotecara, ţiazâ faptele necinstite — /
sem cu comunistul Petru tru, o expresie a vremuri- noi care sînt. Intru şi în in­ J ■ iu y „y„„y„ — V. .puj „ui- mui mai pe şleau, furturile ! — — \
nu gogoaşa — a spus „bi-
şieuu, luuume :
remarcabile ale terior şi mă uit cum lu­ ţ ne". Am înţeles, cum era şi comise de oameni cu o men-
crează alţii. Pot să spun că normal, că după ce va ter­ talitate învechită, cărora li
aici, la Hunedoara, noi a- mina servirea desertului de se năzare că se pot „pri- t
Există o conlucrare invăţătorilor vem meseriaşi buni. Aţi vă­ \ la micul dejun, probabil, ne copsi" cu materiale sustrase )
zut şi la televiziune, cînd
Petraş, zugrav-vopsitor la lor noi pe care le trăim. Şi îl întreabă pe cîte un tî- va lămuri asupra problemei din combinat. Deşi registrul ţ
solicitate.
e tăcut din fire, nouă ne-a l
hunedoreni şantierul IV al I.C.S. Hune­ nu trebuie să pierdem nici năr sau chiar vîrstnic: „Un­ Şi, intr-adevăr, după ulti­ „vorbit“ din file şi din ru- ?
strinsă intre factorii mai liber, să termine de şi facem, să aplicăm cu răs­ de ai învăţat meseria de ma bucătură înghiţită, biblio- brici — fapt pentru care 1
o ocazie, în tot ce gîndim
doara, am aşteptat să fie
împărţit sarcinile la mem­ pundere normele eticii şi constructor ?“. tecara s-a retras după stan- - ¡-am spus că e.„ „ventriloc“ ! (
— La' Hunedoara 1
bleme de construcţie socia­ brii brigăzii pe care o con­ echităţii pentru că ele ex­ duri. Ne-am zis că, da, a lată doar cîteva din frazele i
— Exact, aşa răspund în
listă), iată ce ne-a decla­
terminat de mîncat şi s-a dus
responsabili şi mineri rat preşedintele comisiei duce în cadrul lotului nr. 5. primă minunat voinţa şi majoritate cei întrebaţi. după cele trebuincioase pen- pe care le-a „pronunţat" : 1 î
Marin Enculescu a fost sur-
de examinare, prof. univ. I-a chemat pe cîţiva, prin­ experienţa noastră de viaţă. Aici au învăţat meserie bu­ tru o discuţie la obiect. A prins sustrăgînd două bare l
tre care şi pe Marioara, şi
dr. Gh. Oancea Ursu, de II privesc cu sinceră ui­ nă mulţi oameni care se reapărut la ghişeu meste- de bronz in greutate de 28 1
(Urmare din pag. 1) — Dar în privinţa propu­ la Universitatea din Timi­ le-a spus cu simplitate ce mire pe zugravul Pelraş. află în prezent în alte o- cind o altă gogoaşă. Nu-i kg, cu o valoare de 966 lei; \
nerilor făcute pînă acum de şoara : aveau de făcut. Apoi... Vorbind, s-a înflăcărat şi raşe şi pe alte şantiere din nimic, or fi calde şi nu le Augustin Racotti a încercat i
mineri ? — Examenul pentru ob­ — E adevărat ce se spu­ bascul vechi, purtat de obi­ ţară. lasă să se răcească şi, poate, să sustragă o trusă de su- /
larii), necorelarea între vo­ — Vom vedea care dintre ne despre dumneavoastră, cei pe vîrful capului, a fă­ ...Tot Petru îl cheamă şi e ultima — ne-am zis cu dură în valoare de 352 iei; \
lumul fizic al lucrărilor şi ele nu s-a rezolvat, iar adu­ ţinerea gradului II la în­ tovarăşe Petraş ? cut de cîteva zeci de ori, pe fiul zugravului. Iar pe optimism. Mai aşteptăm, Vasile Cetinescu avea asu- 1
văţători a fost mai dificil
planul valoric, foarte multă narea va hotărî măsurile de — Depinde ce se spune... dus-întors, drumul de la fiica lui. Adriana. Petru nu-i frumos să deranjezi o- pra sa, la ieşirea din uni- ?
activitate de regie rezultată rigoare. dc-cît în alţi ani, iar co­ — Păi, se zice că dum­ ceafă la frunte. Salopetele este student in anul IV Ia mul de la masă, chiar dacă tate, o bobină in valoare de J
misia mai exigentă. Şi e
din fragmentarea, obiectivă Prin măsurile luate încă neavoastră aţi calificat toţi albite de spălat sînt păta­ „Electronică", iar Adriana, o serveşte in timpul servi- 84 lei ! I
dealtfel, a lucrărilor etc. De de la începutul anului de normal să fie aşa : moder­ zugravii pe care-i are şan­ te din loc în loc cu vopsea în anul I Ja Institutul de ciului, cu o oră înainte de... Bineînţeles, comisia de Ju- i
nizarea sistematică a con­
aceea, specialiştii în investi­ comitetul de partid şi comite­ tierul IV, de la toate lotu­ proaspătă, de diverse cu­ subingineri din Hunedoara. ora de închidere a bîbliote- decată va lua măsurile ce '
ţii, salarizare ş.a., împreună tul oamenilor muncii de a ţinutului învăţămîntului şi rile... lori. — Băiatul nu v-a urmat cii. Dar pe cînd eram con- se impun dar oamenii tre- \
a metodelor de transmi­
cu contabilul şef al unităţii, informa, decadal, pe toţi sa­ tere a cunoştinţelor în rit­ — Am făcut şi eu ce-am — Un strungar mi-a spus în meseria de constructor... vinşi că, în sfirşit, vom pri- buie să tragă de pe acum l
vor fi în măsură să găseas­ lariaţii-^ asupra rezultatelor mul impus de evoluţia putut... Era datoria mea să că meseria lui c cea mai — Ba da ! Electronica in­ mi lămuririle _ cerute, biblio- Învăţătura - că au datoria /
că soluţii de optimizare a obţinute —- prin panouri ştiinţei, tehnicii şi culturii, mă ocup de zugravii unită­ frumoasă, un sudor mi-a dustrială pe care o învaţă tecara disparind din nou... . . \
activităţii. sugestive, gazete de perete, deziderat al recentei hotă- ţii pentru că eram mai spus că a lui, un cazangiu el. înseamnă tot... construc­ in culise, iat-o că tocmai se de a spon avutul ob 5 t€sc - nu (
La unitatea minieră din staţia de radioamplificare rîri a plenarei C.C. al vechi în muncă, cunoşteam — la fel... Precis că şi dum­ ţie. Dar, desigur, de alt gen, întoarce cu o altă gogoaşă de °-l m 'Cşora prin astfel de J
Paroşeni, în prima jumătate etc. —, prin analizele econo­ P.C.R. privind dezvoltarea mai multe despre meserie neavoastră... de altă formă... din care muşca cu nesaţ, „apucături" ! \
a anului curent, au fost în­ mice întreprinse în cursul şi perfecţionarea învăţă- şi... — Indiscutabil, meseria
depliniţi indicatorii la pro­ primului semestru, există mîntului, impune un bagaj — Spuneţi !... de zugrav e cea mai fru­ M. LIVEZEANU
ducţiile globală, marfă şi căr­ certitudinea că adunarea ge­ mai mare de cunoştinţe pe­ — Şi mai ales pentru că moasă !
bune brut. Dar, productivi­ nerală a reprezentanţilor sa­ dagogice, politice, ştiinţi­ sînt comunist ! întotdeauna — Ce v-a atras spre ea ?
tatea muncii a fost realizată lariaţilor de la E.M. Paroşeni fice. Totodată, comisia de comuniştii trebuie să fie în — Nu ştiu. Deşi cînd lu­
doar în proporţie de 98 la va constitui un prilej de a- examinare a pus un accent
sută, iar preţul de cost a naliză aprofundată a activi­ deosebit pe experienţa
fost depăşit cu 0,2 la sută. tăţii depuse şî de prospecta­ practică a examinaţilor, pe Parcul de transport utilizat Cu autocamionul la agrement
Ceea ce înseamnă că aduna­ re îndrăzneaţă a muncii de rezultatele practice obţi­
rea generală a reprezentanţi­ viitor pe baza cunoaşterii e- nute de învăţători în pro­ la întreaga capacitate
lor salariaţilor, din august, xacte a situaţiei reale. A- cesul instructiv-educativ, Colectivul de muncă nl autobazei I.T.A. Petroşani,
trebuie să se oprească serios ceasta era, în rezumat, şi pe metodele moderne de angajat în marea întrecere declanşată în cinstea zi­ Duminică am însoţit. din familia, fără foaie de parcurs, canicul nostru Trosan" —
asupra acestor indicatori. părerea a doi mineri şefi de predare a cunoştinţelor. lei de 23 August, obţine zi de zi realizări de presti­ nou, un echipaj al serviciului fără aprobare, fără acte în explica şeful. Sancţiunile de
— De fapt, materialul care brigadă, din sectorul II — Din răspunsurile celor e- giu. Dc Ia începutul anului, au fost transportate pes­ circulaţie al Inspectoratului regulă. Tot la Şiroi, autoca­ rigoare n-au întîrziat.
se va întocmi cu această oca­ Titu Tiacenco şi Nicolae Bru- xaminaţi s-a văzut limpe­ te plan 66 000 tone mărfuri şi 300 000 călători. Coefi­ judeţean de interne. De la mionul 21-HD-176, proprieta­ La Geoagiu-Băi, parcată la
zie — ne-a spus tovarăşul tu — care ne-au declarat i de progresul făcut de la e- cientul de utilizare a parcului auto a fost depăşit cu început, trebuie să menţio­ tea Autobazei Deva, închiriat umbra casei de cultură, ma­
Vasile Purice, membru în co­ „De modul cum ne pregă­ xamenul precedent (de de­ 6 la sută. năm că, în general, traficul Direcţiei judeţene P.T.Tc., şina D.C.A. Deva, l-HD-2 671,
lectivul care cercetează vii­ tim analizele noastre de lu­ finitivat), precum şi preo­ Eliminarea cheltuielilor neeconomicoase, econo­ deosebit de intens al primei singur, uitat de şoferul Adam
aştepta probabil ca cei pe
toarele subiecte ale adunării cru, depind şi rezultatele. cuparea învăţătorilor hu­ misirea de piese dc schimb şi carburanţi au determi­ duminici cu adevărat de va­ Vasiu, se odihnea după o care i-a adus să-şi îndepli­
— va cuprinde o analiză cri­ După părerea noastră, succe­ nedoreni de a-şi ridica ne­ nat realizarea unor economii la preţul de cost în ră nu a dat atîta bătaie de săptămînă de muncă. Po şo­
tică obiectivă in privinţa in­ sele de producţie sînt foarte contenit pregătirea profe­ valoare de 150 000 lei şi a unor beneficii suplimenta­ cap lucrătorilor de miliţie. Se fer nu l-am găsit, dar i-am nească sarcinile de serviciu,
dicatorilor ce se situează sub aproape de oameni. Trebuie sională. re de 75 000 lei. pare că tot mai mult con­ specifice, pe la bazin sau
plan pe primul semestru. numai să dorim a le cuceri!" ducătorii auto, amatori şi cine ştie pe unde.
profesionişti. învaţă lecţia Inginerul Traian Sîrbules-
mersului pe drum in limite­ eu, de la lotul Livezeni al
Secţiei de drumuri, făcea o
Elevii alături de le legalului Doar aparatura Raid duminical 21-HD-l 283, do 3 tone, la...
„inspecţie“,
autocamionul
cu
radar a înregistrat, în cele
oamenii ogoarelor două ore de funcţionare pe cu un echipaj cabana Costeşti. Cel puţin a-
depăşiri
arterele
Devei,
ale
In aceste zile de vacanţă, vitezei reglementare care au şa ne spusese şoferul, dar
cînd s-a dus să-l cheme din
sute de tineri din şcolile ju­ însumat peste 2 000 de lei a- „inspecţie“ pe inginer, acesta
deţului nostru participă cu menzi. Dar, în principal, de miliţie se ridică anevoie de la pla­
hărnicie la acţiunile de raidul echipajului, format din
muncă patriotică. In a- ofiţerul Traian Berbeceanu şi jă, pe malul apei. Ne-a expli­
fara celor care îşi des­ subofiţerul Aurel Tîmplaru, cat cu sinceritate că „am ve­
făşoară activitatea pe şan­ pe care l-am însoţit pe tra­ nit să fac puţină plajă, că la
tierele de construcţii, în­ seul Deva — campingul Strei găsit actele în maşină, A ve­ Livezeni tot plouă". Bine că
frumuseţarea oraşelor şi co­ — Geoagiu Băi — Costeşti a nit abia luni după ele la mi­ a avut de transportat, pînă la
munelor, zilnic, in C.A.P- urmărit un alt aspect al bu­ liţie. Orăştioara, nişte topometri,
uri şi I.A.S.-uri, fete şi bă­ nei desfăşurări a circulaţiei, Pe Miron Ungur, cu maşi­ ca altfel nu se mai bronza
deloc.
ieţi muncesc alături de oa­ a transporturilor auto : as­ na S.G.C.L. Simeria, nr.
menii ogoarelor la recolta­ pectul economic, al folosi­ l-HD-2362, trecînd prin Geoa­ Tot mai puţine cazuri ca
tul cerealelor, legumelor, rii legale a mijloacelor de giu, venind de la Balşa, cele de mai sus continuă să
la întreţinerea culturilor. transport, a capacităţii aces­ unde a fost „cu şeful", cu o sc mai manifeste, pe ici. pe
Astfel, la I.A.S. şi C.A.P. tora. Am urmărit cu predi­ foaie de parcurs necompleta­ colo, pe unde responsabilita­
din Deva, peste o sută de lecţie, deci, transporturile ile­ tă. Şeful, Simion Todea, ne tea unor salariaţi şi a condu­
elevi ai liceului „Decebal" gale. folosirea autovehicule­ lămurea cum că ar fi fost în cerilor unor întreprinderi este
au participat la recoltatul lor proprietate de stat în in­ delegaţie după muncitori, dar. mai puţin trează, mai puţin...
fasolei, cepei şi la plivitul teres particular, am urmărit culmea coincidenţei, pe bule­ responsabilă. Pe unde sc mai
rapiţei. Cei de la Liceul distracţia unora pe banii sta­ tinul său de identitate, la confundă bunul obştesc si cel
din Simeria lucrează la re­ tului. locul de naştere scria... Bal-
£ coltatul cartofilor şi plivi­ Şi, am găsit... şa. Şi nici muncitori nu gă­ propriu. Sperăm că în raidu­
tul rapiţei in cadrul I.A.S. sise şi nici delegaţie nu prea rile următoare nu vom mai
din localitate; elevii Lice­ Pe Gheorghe Pop, cu maşi­ întîlni nici un camion care
ului „Avram Ianeu" din na întreprinderii — Energo- avea. Pe deasupra, maşina să transporte „şefi" sau alţi
Brad au prăşit porumbul construcţia Mintia, „Warşa- prezenta serioase defecţiuni
şi au recoltat legume de va" nr. 3-B-5 523 —, la cam­ la sistemul de frînare şl „toc­ responsabili la... bronzat.
pe ogoarele cooperatorilor. pingul Strei, la agrement cu mai fusese revizuită de me-
L N. STANCIU