Page 56 - Drumul_socialismului_1973_07
P. 56
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 760 • MIERCURI 18 IULIE 1973
telegrame • note • informaţii Examen de admitere
Regionala de căi ferate Timişoara ţine examen
de admitere pentru cursul postliceal de mecanici a-
Conferinţa Comitetului O.N.U. Afganistanul a devenit republică jutori locomotivă, cu durata de 6 luni, în ziua de 4
august 1973, la Grupul şcolar de calificare C.F.R. Ti
mişoara, strada C. Rădulescu, nr. 1.
Se primesc absolvenţi ai liceului de cultură ge
pentru dezarmare In Afganistan a, avut loc o faliment“. Daud a afirmat că muntoasă, situată în Asia nerală sau ai liceului industrial cu specialitatea me
ţară
Afganistanul
este
o
afgană „era ameninţată de
KABUL 17 (Agerpres). —
canică sau electronică, în vîrstă de 18—38 ani, cu
Centrală, avînd o suprafaţă
lovitură de stat, monarhia a
nează să le introducă în Af
fost înlăturată, iar Afganis schimbările pe care intenţio de 650 000 km pătraţi şi O domiciliul la maximum 60 km de depourile de loco
Intervenţia ambasadorului României tanul a fost proclamat repu ganistan, împreună cu per populaţie de 16 520 000 locui motive Timişoara, Arad, Caransebeş, Simeria şi remi
blică — a anunţat, marţi di soanele care au luat parte la tori. Capitala ţării este ora zele Oraviţa şi Petroşani, unde se fac şi înscrierile în
GENEVA 17. — Corespon vestit de comunitatea inter trecerea treptată la reducerea mineaţa, la postul de radio această acţiune, vor aduce şul Kabul, - unde trăiesc a-
dentul Agerpres, Corneliu naţională cu răspunderi deo trupelor şi armamentelor a- Kabul, Sardar Mohammed ţării „o democraţie reală şl proximativ 500 000 locuitori. baza următoarelor acte :
Vlad, transmite : La Palatul sebite in domeniul încetării , flate In dotarea armatelor Daud (fost prim-ministru în vor salvgarda drepturile Limbi oficiale utilizate — certificat de naştere original şi copie
Naţiunilor s-a desfăşurat, joi, cursei înarmărilor şi înfăp naţionale ; pregătirea condi tre anii 1953—1963), care a populaţiei", adăugind că, p-' puhstu şi persana. — actul de studii original şi copie
o nouă şedinţă a Conferinţei tuirii dezarmării. ţiilor pentru desfiinţarea blo preluat puterea. Potrivit a- plan extern, „Republica Af Principala ramură a econo
Comitetului O.N.U. pentru După ce a prezentat apre curilor militare şi, în ultimă genţiilor internaţionale de ganistan va promova o poli miei naţionale o constituie a- - adeverinţă de sănătate eliberată de circum
dezarmare. cierile ţării noastre cu pri instanţă, lichidarea acestora ; presă, Sardar Mohammed Da tică fondată pe principiile gricultura, sector in care lu scripţia medicală de care aparţine
In intervenţia sa, ambasa vire la situaţia critică a tra realizarea de acţiuni concre ud a declarat că lovitura de nealinierii“. crează 80 la sută din popu
dorul american J. Martin tativelor de dezarmare, am te împotriva propagandei de stat a fost înfăptuită deoare Postul de radio Kabul a a- laţie. Principalele culturi — - certificat cazier judiciar.
s-a ocupat pe larg de proble basadorul Constantin Ene a război, a învrăjbirii între ce „pînă în prezent, Afganis nunţat că Sardar Mohammed griul, orezul, secara, bumba Examenul de admitere va consta din o probă
ma interzicerii armelor chi subliniat: Se impun, de a- state şi a oricăror altor for tanul n-a fost decît o pseu- Daud va rosti un mesaj adre cul. Creşterea vitelor ocupă, scrisă şi orală la matematică şi fizică.
mice, apreciind că Memo ceea, identificarea şi punerea me de propagandă împotriva de asemenea, un Ioc impor
randumul celor 10 state ne în aplicare a unor măsuri păcii. In această etapă, o de dodemocraţie“, iar economia sat naţiunii. tant în economie, Afganista Informaţii suplimentare se pot primi Ia depourile
angajate, privitor la contro menite să relanseze efortu osebită însemnătate politico- nul dispunînd de peste 3,2 C.F.R., precum şi la Grupul şcolar C.F.R. Timişoara,
lul armelor chimice repre rile destinate dezarmării şi economică şi de altă natură telefon 2.13.01 sau 1.49.50., interior 779 sau 305.
zintă o bază utilă de discu să le orienteze hotărît pe fă ar avea elaborarea şi înfăp milioane ha păşuni. Numărul
ţii pentru încheierea unui a- gaşul realizărilor practice e- tuirea unul program concret in Republica Chile continuă actul ovinelor este de 21 milioane (217)
cord în acest domeniu. iective. România a propus şi vizînd reducerea bugetelor capete, din care 6 milioane
Şeful delegaţiei ungare, J. susţine ca teme concrete de militare, începînd cu bugete de rasă karakul.
Komives, a relevat că, în ce negociere în domeniul nu le ţărilor mari, puternic înar Principalele resurse mine
nriveşte evoluţia negocierilor clear următoarele : interzice mate, pentru oprirea cursei revoluţionar al naţionalizării rale ale ţării — cărbune (re
de dezarmare din ultimii pa rea folosirii armelor nuclea înarmărilor, îngheţarea şi di zervele sînt evaluate la circa
tru ani, respectiv din mo re ; acordarea de garanţii de 115 milioane tone), petrol, întreprinderea pentru lianţi
SANTIAGO DE CHILE 17
mentul participării ţării sale securitate statelor neposesoa- minuarea cheltuielilor milita (Agerpres). — Statul chilian tă, că pentru realizarea aces gaze naturale, fier etc., în cea
la lucrările Comitetului de re de arme nucleare ; crea re în vederea afectării tutu tei măsuri concordante cu mai mare parte neexploatate. Deva
la Geneva, eforturile vizînd rea de zone denuclearizate în ror resurselor materiale şi u- va încorpora în aria proprie interesele poporului chilian, S-au făcut paşi pe calea dez
dezarmarea nu au fost la diferite părţi ale lumii şi a- mane In scopul progresului şl tăţii sociale toate acele între guvernul va folosi toate me voltării industriei uşoare. Es
înălţimea aşteptărilor opi sumarea de către puterile bunăstării, =>] dezvoltării soci- prinderi care au caracter de canismele legilor în vigoa-re te dezvoltată producţia de co RECRUTEAZĂ
niei publice mondiale, a po posesoare de arme nuclearp al-economice monopol, sau care sînt de ca şi negocierile directe cu voare. celebre în întreaga lu
poarelor lumii. Vorbitorul a a obligaţiei de a nu folosi In Încheierea intervenţiei importanţă strategică pentru cei interesaţi. me. tineri cu stagiul militar satisfăcut, absolvenţi a 7-8
relevat caracterul construc aceste arme împotriva sta sale. ambasadorul român a interesele economiei ori secu clase pentru a fi şcolarizaţi prin cursuri de scurtă du
tiv al proiectului de acord telor participante la astfel de reafirmat convingerea nestră rităţii naţionale — se afirmă rertă în meseriile de :
privind interzicerea armelor zone ; încetarea pro.ducţiei şi mutată a României că, pen într-o declaraţie a Comitetu
chimice, prezentat de ţările perfecţionării de arme nu tru Comitetul nostru, a acţi lui economic al guvernului, ® LĂCĂTUŞ MECANIC
socialiste membre ale Comi cleare, inclusiv a producţiei ona în conformitate cu cerin dată publicităţii în urma u-
tetului. şi a adus critici po de materiale fisionabile în ţele popoarelor şi noile rea nei reuniuni a membrilor Ca ® SUDORI
ziţiei S.U.A., care nu au ve scopuri militare şi transfera lităţi internaţionale, cu man binetului Unităţii Populare.
nit cu iniţiative în întîmpi- rea stocurilor existente spre datul acestui organism şi răs Documentul precizează că © ZIDARI ŞAMOTORI
narea acestei propuneri. scopuri paşnice ; reducerea şi punderile statelor ce-1 alcă
In cadrul şedinţei a luat, eliminarea totală a arsena tuiesc, înseamnă a depăşi vor fi, de asemenea, rechizi © VULCANIZATORI
de asemenea, cuvîntul amba lelor de arme nucleare şi a grabnic situaţia critică actua ţionate acele întreprinderi ai
sadorul Constantin Ene, con mijloacelor de transportare lă, trecînd la negocieri şi a- căror proprietari s-au dedat Informaţii suplimentare se pot obţine
ducătorul delegaţiei României, a lor la ţintă. corduri asupra unor măsuri Ia acte de sabotaj îndreptate
care a prezentat poziţia ţării Pronunţîndu-se pentru pu autentice de încetare a cursei la sediul întreprinderii, str. Horea, nr. 42 şi la telefon
noastre cu privire la înceta nerea în afara legii şi elimi înarmărilor şi de dezarmare, împotriva economiei naţiona 11101-12399.
rea cursei înarmărilor şi re narea din arsenalele militare în primul rînd de interzicere le, au participat la operaţiuni (216)
ducerea cheltuielilor militare, a tuturor mijloacelor de dis şi distrugere a armelor nu de speculă, sau le-au aban
înfăptuirea dezarmării gene trugere în masă — nucleare, cleare. donat. Se precizează, totoda
rale şi. în primul rînd, a dez chimice, bacteriologice şi al
armării nucleare. tor arme de acelaşi gen «—,
Referindu-se la contextul guvernul român are în vede Consiliul popular
politic general în care se re elaborarea unui program Misiuni de bombardament ale aviafiei
desfăşoară lucrările actualei concret vizînd interzicerea
sesiuni a Comitetului O.N.U. folosirii acestor arme, înce al municipiului Hunedoara
pentru dezarmare, reprezen tarea producţiei lor şi dis americane deasupra Cambodgiei
tantul român a arătat: „Ne trugerea acestora sub control
aflăm în momentul în care, internaţional. WASHINGTON 17 (Ager-, organizează in oraşul Hunedoara „Tîrg săptăminal
pe arena mondială au Ioc Şeful delegaţiei române a preş), — Purtătorul de cu- viaţiei americane, Hal Knight, de toamnă" pentru mărfuri şi animale, în perioada
orofunde mutaţii şi schimbări prezentat apoi concepţia ţării vînt al Pentagonului, Jerry care a declarat că falsificase 1-8 septembrie 1973.
în direcţia destinderii şi co noastre privind măsurile de rapoartele privind bombarda La acest tîrg sînt invitaţi să participe producători
laborării, spre afirmarea po dezangajare militară şi de Friefheim, a declarat, în ca mentele pentru ca aceste o-
liticii de independenţă naţio zarmare, care, după părerea drul unei conferinţe de pre peraţii să nu fie, oficial, cu individuali, unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti, co
nală a popoarelor, participa guvernului român, trebuie să să, că aviaţia militară ame noscute. operative agricole de producţie, unităţi I.A.S., unităţi
rea tuturor statelor la solu se bucure de o atenţie deo ricană a efectuat misiuni de ale comerţului de stat, cu bunuri de larg consum.
ţionarea problemelor interna sebită în negocierile dezarmă bombardament deasupra teri
ţionale şi, în acest cadru, rii. In rîndul acestora, sînt toriului Cambodgiei înainte (214)
sporirea rolului ţărilor mici de o deosebită însemnătate şi de 1 mai 1970. data primei Regimul Iul Lon Hol,
şi mijlocii, ridicarea conştiin se impun a fi tratate, cu intervenţii oficiale. El a pre
ţei şi răspunderii popoarelor toată responsabilitatea. re cizat că aceste acţiuni „au
fost autorizate de autorităţile nevoit să decreteze
în salvgardarea păcii, în e- ducerea şi, în cele din urmă,
dificarea securităţii şi coo retragerea tuturor trupelor superioare civile şi militare întreprinderea de reţele
perării. Conferinţa europeană străine de pe teritoriile altor de la Washington“. mobilizarea generală
v
— ’ eveniment de importanţă stkte îh limitele frontierelor La rîndul său. purtătorul
istorică pentru destinele na lor naţionale ; lichidarea ba dc cuvînt al Casei Albe a PNOM PENH 17 (Ager electrice Deva, şantierul
ţiunilor continentului şi ale zelor militare aflate pe teri declarat că preşedintele Ni- pres). — Neputînd găsi o altă
tuturor popoarelor — aflată toriile altor state ; renunţa xon aprobase aceste bombar cale pentru a opri înaintarea
în aceste zile în atenţia în rea la manevre mili.tare, la damente, dar hotărîrea a fost cu succes a forţelor patrio construcţii montaj
tregii lumi — constituie o demonstraţii de forţă, la con ţinută secretă o anumită pe
întruchipare a acestui amplu centrarea de trupe la fron rioadă de timp datorită „si tice, care acţionează pe o str. G. Enescu nr. 42
marc rază în imediata apro
proces". tierele altor state ; reducerea tuaţiei delicate militare şi . piere a capitalei, regimul lui
Aceste realităţi trebuie să bugetelor militare, începîn- diplomatice". Lon Noi s-a văzut nevoit să FRANŢA. — Cabina spaţială „Apollo“, după sosirea sa la Pa ANGAJEAZĂ IMEDIAT
prezideze structura şi activi du-se cu bugetele ţărilor Aceste declaraţii constituie pună în practică o lege de ris, pe aeroportul „Le Bourget“, in vederea expunerii ei in ca
tatea Comitetului de la Ge mari. puternic înarmate, şl un răspuns la afirmaţiile u- cretată cu peste trei ani în drul Salonului Internaţional dc aeronautică şi spaţiu cosmic. — şofer automacaragiu
neva, ca for de negociere, în încetarea cursei înarmărilor ; nui fost ofiţer superior al a- — tractorişti sau şoferi pentru tractoare
urmă — cea privitoare la
mobilizarea generală — in — şofer la punctul de lucru Orăştie şi lot II Pe
formează France Presse. troşani
Aşa zisul „înalt Consiliu Situaţia politică din Argentina — muncitori necalificaţi la depozitul de materiale
PRAGA. — Lo Ambasada de cuvint oficial al guvernu Politic", organul suprem al
; română din Praga a avut lui. Hotărirea a fost adopta regimului lonnolist, a hotă (manipulanţi) la sediul S.C.M.
i loc, marţi, o conferinţă de Cadran tă in cursul reuniunii . de rît, într-o întrunire recentă, BUENOS AIRES 17 (Ager rea desemnării viitorului şef
j presă, prilejuită de implini- marţi seara a Consiliului de să cheme sub arme pe toţi pres). — La Buenos Aires s-a al statului.
i rea unui sfert de veac de la Miniştri iordanian. cambodgienii de sex mascu anunţat oficial că data ale Atenţia observatorilor poli
[ semnarea primului Tratat de lin, între 18 şi 35 de ani. S-a gerilor în vederea desemnă tici din Buenos Aires — re
| prietenie româno-cehoslovae şi ţei europene pentru securitate MOSCOVA. — In prezenţa ordonat, de asemenea, crea rii preşedintelui şi vicepre levă agenţia Interpress Ser
j de cea de-a cincea aniver- şi cooperare. lui Leonid Brejnev, Nikolai rea unui consiliu de război, şedintelui republicii, va fi a- vice — este atrasă de nego
| sare a noului tratat de priete Podgornîi, Alexei Kosîghin, a ca şi a unui stat major mixt nunţată la 20 iulie. In acest cierile care au loc între re
nie, colaborare şi asistenţă BUDAPESTA. — La Buda altor conducători sovietici, la sens, Congresul Naţional a prezentanţi ai Partidului .his-
j mutuală dintre Republica So- pesta au început convorbirile Kremlin s-a deschis, marţi, însărcinat cu coordonarea a- început dezbaterile asupra tiţialist şi cei ai Uniunii Ci
! cialistâ România şi Republica intre Jeno Fock, membru al sesiunea Sovietului Suprem al plicării acestor măsuri. unui nou proiect de lege e- vice Radicale (U.C.R.) —
| Socialistă Cehoslovacă. Biroului Politic al C.C. al U.R.S.S. Este un act de disperare, lectorală, care să înlocuiască principalele formaţiuni poli
P.M.S.U., preşedintele guver La primul punct de pe or singurul pe care regimul fa vechea legislaţie, impusă de tice din ţară — în vederea (213)
GENEVA. — Comitetul eco nului şi alţi conducători de dinea de zi, Kirill Mazurov, fostul regim militar, ale că desemnării liderului U.C.R.,
nomic al E.C.O.S.O.C., reunit partid şi de stat ai R.P. Un membru al Biroului Politic a! limentar a lui Lon Noi îl mai rei prevederi cer ca între Ricardo Balbin, drept candi
la Geneva, a hotărît, in una gare, şi delegaţia de partid C.C. al P.C.U.S., prim-vicepre- poate opune vertiginoaselor primii doi candidaţi ce au dat la funcţia de vicepreşe
nimitate, admiterea Canadei şi guvernamentală a R. D. atacuri asupra capitalei, ope întrunit cel mai mare număr estradă ; 16,00 Radiojurnal. Bu
ca membru al Comisiei Eco Vietnam, condusă de Fam şedinte al Consiliului de Mi rate de forţele patriotice. de voturi, Să aibă loc un dinte, în cadrul viitoarelor a- letin meleo-ruticr ; 16,15 Cin-
nomice pentru Europa. Cana Van Dong, membru al Birou niştri al U.R.S.S., a prezentat vot in Parlament, în vede- legcri. Cinéma tecele eliberării ; 16,30 Ştiinţa
la zi ; 16,35 Medalion GUerasc
da devine, astfel, cel de-al lui Politic al C.C. al Partidu raportul cu privire la situaţia Dendrino ; 16,50 Publicitate ra
34-lea membru al acestui or lui celor ce Muncesc din şi măsurile de perfecţionare DEVA : Salcîmul liliachiu dio ; 17,00 Simfonia a II-a în re
ganism. Vietnam, primul ministru al („Patria") ; Colier pentru iubi minor (In memoria lui George
de
Sigismund
Enescu)
Toduţă;
Admiterea Canadei a fost guvernului R.D. Vietnam. in continuare a invâţămintului ta mea („Arta“) ; SIMERIA : 17,33 Solişti de muzică popu
motivată de legăturile econo public in U.R.S.S. şi la pro Călătorie pentru un surîs lară: Arlemiza Bejan, Dumitru
(„Mureşul") ; HUNEDOARA :
mice strinse ale acestei ţări AMMAN. — Iordania a ho- iectul bazelor legislaţiei pri Drumurile bărbaţilor („Siderur- Bălăşoiti şi Marcel Toilor : 18,00
cu Europa, precum şi de rolul gistul") ; Mărturisirile unui co Orele scrii ; 20,00 Zece melodii
tărit să rupă relaţiile diplo vind invăţămintul public. Concentrarea unui volum sporit preferate ; 20.45 Consemnări dc
pe care Comisia economică misar de poliţie („Constructo Corneliu Şerban ; 20,50 Tineri
rul"); CALAN: Omul nu e sin
pentru Europa este chemată matice cu Tunisia — a anun Lucrările sesiunii continuă gur („11 Iunie") ; TELIUC : Eli interpreţi ai cîntecului popu
să-l joace in cadrul Conferin- ţat, la Amman, un purtător miercuri. berarea, seriile I-II („Minerul“); lar : Sava Negrean ; 21,00 Re
de valori obşteşti determină GHELAR : Flacăra olimpică ment poetic. Appolinairc ; 21.30
21,25 Mo
vista şlagărelor ;
(„Minerul") ; PETROŞANI : Ţa
rimviiimirvi ■ ra sălbatică („7 Noiembrie") ; Bijuterii muzicale ; 22,00 Radio
9 'f jurnal. Buletin meteorologic.
Fugi ca să te prindă („Re Sport ; 22,30 Festivalul naţional
publica") ; LUPENI : Tecumseh
măsuri ferme pentru apărarea lor („Cultural") ; Marea speranţă dc muzică uşoară — Mamaia
1973 ; 23,20 Concert de seară ;
albă („Muncitoresc“) ; LONEA :
Inaugurarea barajului România, Suedia, R.P. Un cele de comunicaţii dintre Grăsuna („Minerul“); PETRILA: 24,00 Buletin de ştiri ; 0.03-5,00
Estrada nocturnă.
gară şi U.R.S.S. — şi-au membrii echipajului şi cen Mania grandorii („Muncito
„Idriss 1“ disputat intiietate'a in re trul de control, precum şi I.C.L.S.A.P. Hunedoara, u- resc") ; VULCAN : Fuga, serii
le l-II ( .Muncitoresc“) ; URI-
zolvarea problemelor aces aparatura care va furniza tăţii, fenomen specific so minat şi de forţă utilizate CANI ; Oseeola („7 Noiem
Regele Hassan al II-lea a tei dificile confruntări şti energie electrică cabinei A- nitate de prestigiu în sfe cietăţii noastre, ceea ce în în unităţi, la injectoare, in brie“) ; ORĂŞTIE : Fata care
ra de alimentaţie publică a
inaugurat barajul „Idriss I", inţifice internaţionale. Patru pollo. judeţului nostru, îşi dezvol seamnă, de fapt, o sporire stalaţii de gătit etc., asigu vinde flori („Patria“) ; Egor ;
şi
Bulîciov
(„Flacăra")
alţii
a avuţiei obşteşti, o con
construit pe riul Oued Ina- din cei 8 elevi care au re După cum se ştie, la Cape tă continuu volumul de des- - centrare a cît mai multor rarea unei bune funcţionări GEOAGIU-BAI ; Nevăzut, ne 9,00 Curs de limba englezi.
Recapitulare (3);
ouen, la 30 km de Fes. prezentat ţara noastră au Kennedy luni. a început a materialelor de primă in cunoscut : HAŢEG : Alfred cel 9,30 De Ia Alfa ia Omega —
înalt de 62 m şi larg de primit premii. Astfel, Adri numărătoarea inversă dina facere prin înfiinţarea unor ’ valori materiale în fonduri tervenţie dm dotare. Se ştie Mare : („Popular“) ; BRAD : E enciclopedie pentru elevi;
poveste
veche
o
(„Steaua Ro
noi centre şi puncte de des
447,3 m, barajul va permite an Or :eanu, de la Liceul intea lansării celui de al facere adoptînd, totodată, le întreprinderii. că reuşita unor astfel de şie") ; GURABARZA : Antracit 10.00 Telex;
irigarea unei suprafeţe de doilea echipaj al misiunii măsuri de modernizare a Această ultimă idee a acţiuni constă în principal, („Minerul"); ILIA: Lupul mă 10.05 Film serial: „Oraşul ne :
episod
gru“.
Ultimul
aproximativ 100 000 hectare Skylab. restaurantelor vechi, cu determinat adoptarea unor în angrenarea tuturor sala rilor şi Răzbunarea („Lumina"). „Vinzarea“;
şi, bineînţeles, producerea „tradiţie". Sînt cunoscute, riaţilor la cunoaşterea şl 11.05 Tineri interpreţi. Program
de energie electrică. In cu- Centrală atomo- in acest sens, preocupările respectarea normelor de susţinut de formaţii ca
vintul rostit cu acest pri conducerii întreprinderii cit La I.C.L.S.A.P. prevenire a incendiilor, la WKMUSm merale ale Conservatoru
lui „Gh. Dima“ din Cluj;
lej, regele Hassan al II-lea electrică pe bază de şi aprecierile majorităţii desfăşurarea unei activităţi 11,45 La ordinea zilei. Azi, ju
a relevat că noul obiectiv „Mihai Viieazu“ din Bucu neutroni rapizi consumatorilor despre di Hunedoara permanente de populariza PROGRAMUL I : 5,00 Buletin deţul Hunedoara;
economic va impulsiona reşti, a obţinut premiul II, versitatea şi calitatea mîn- re a regulilor de bază p.c.i. de ştiri ; 5,05 Melodii în zori 12.05 Revista literar-artislică
Tv. ;
dezvoltarea întregii zone şi iar Valeriu Anisiu de la Li In apropiere de oraşul cărurilor, a băuturilor, dar In cadrul I.C.L.S.A.P. Hu de zi ; 5,20 Dragi mi-s cîntecul 12,50 Moment folcloric cu Ion
şi Jocul ; 5,40 Jurnal agrar ;
se va solda cu ridicarea ni ceul „N. Bălcescu" din Cluj, Şevcenko din Peninsula mai ales despre servirea măsuri ferme pentru crea nedoara se foloseşte. în a- 5,50 Muzică uşoară ; 6,00-8,08 Dolănescu;
velului de viaţă al locuito Iulian Appel — liceul nr. Mangişlak, în zona de ră promptă şi de foarte mul rea celor mai optime condi cest scop c formă nouă de Radioprogramul dimineţii ; 8,08 13.00 Telejurnal;
17.30 Curs dc limba germană.
21 şi Alexandru Buium, Li concurs, prin testare, în Matineu muzical : Uverturi Ia
rilor ei. sărit a Mării Caspice, a in te ori ireproşabilă care a ţii de apărare împotriva in opere ; 8,25 Moment poetic. Recapitulare (2);
ceul ,,Gh. Lazăr" din Bucu care sînt antrenate aproape 18.00 Telex;
trat in funcţiune o centrală intrat în activitatea curentă, cendiilor a bunurilor ob Pămîntul tău de aur, Romft-
reşti — premiul I I I . toate cadrele din unităţi, in nie !; 8,30 La microfon, melo 18.05 Tragerea Pronocxpres;
A 16-a ediţie a atomoelectrică pe bază de obişnuită, a salariaţilor în şteşti care se află în unită diferent d-^ funcţia ce o o- dia preferată ; 9.00 Buletin de 18.15 Semnificaţii. Dinamica vie
neutroni rapizi, cu o putere treprinderii. Modernizarea, ţile şi subunităţile între ştiri ; 9,30 Viaţa cărţilor ; 9,50 ţii şi perfecţionarea orga
Olimpiadei Numărătoare inversă instalată de 150 000 kW şi de pildă, a restaurantului prinderii. Sînt prezumtiv cu eupă sau munca pe care ó Muzică uşoară ; 10,00 Buletin nizării sociale. Un expe
Internaţionale dinaintea lansării care degajă o energie ca din Călan, înnoirile care se noscute urmările dezastru prestează. Ceea ce este de ştiri ; 10,05 Orchestra de mu riment sociologic din Ju
foarte importan* la această
pctrochimişti-
deţul Vrancea;
populară
a
zică
de Matematică celui de al doilea lorică suficientă pentru de fac In prezent la cofetăria oase într-o astfel de unita întreprindere. se pune o lor din Borzeşti ; 10,30 Vreau 18,10 Atenţie la... neatenţie ! —
să ştiu ; 10.53 Piese instrumen
te. In afară de faptul că
salinizarea a 120 000 tone
din aceeaşi localitate, pre
jurnal de protecţia muncii;
m,are bază ca fiecare sala
echipaj al misiunii de apă In 24 de ore. cum şi mulţumirile scrise s-ar distruge bunuri însem riat să înţeleagă că apăra tale dc mare popularitate ; 19.00 1001 de seri;
11.00 Buletin de ştiri ; 11.05 Mu
Intre 5 şi 16 iulie a.r... ca Centrala a fost conslru- în „condici" de către nume nate ar fi stopată şi acumu zică uşoară ; 11,15 Litera şl 19.20 Timp şi anotimp in agri
cultură;
pitala Uniunii Sovietice a Skylab Pă intr-o zonă deosebit de roase grupuri de turişti ca larea unoi venituri impor rea avutului obştesc faţă de spiritul legii ; 11,30 Poemul 19.30 Telejurnal. Cincinalul îna
găzduit a 16-a ediţie a O- secetoasă, unde au fost des re au vizitat frumuseţile tante prin activitate, pînă incendii ocupă un loc im muncii înfrăţite de Wilhelm inte de termen. 1973 —
limpiadei Internaţionale de Tehnicienii rare se ocupă coperite importante zăcă naturale şi arhitecturale a- la repunerea în funcţiune a portant în cadrul atribuţiu- Berger ; 12,00 Discul zilei — 20.00 an hotărîtor;
Aurelian Andrccscu ; 12,15 Re
nilor generale de serviciu.
Festivalul naţional de. mu
Matematică. 125 de. elevi cu pregă'irea noii misiuni minte de petrol şi gaze. a le judeţului nostru, consti localurilor devastate dc foc. Un rol nrincipal au, în n- cital de operă llilde Gueden ; zică uşoară Mamaia 1973
din 16 ţări ale lumii — spaţiale Skylab au verificat căror exploatare era fa tuie dovezi grăitoare la ce Din această cauză. la renstă direcţie, responsabilii 12,30 Intîlnire cu melodia popu — ziua a II-a de concurs.
lară şi interpretul preferat ;
Austria, R.P. Bulgaria. Ma sistemele de comunicaţii de nată de lipsa de apă. Spe le ce spuneam mai sus. I.C.L.S.A.P. Hunedoara s-a 1.3.00 Radiojurnal ; 13.15 Avan Transmisiune directă;
„Patrie-n amiază" — emi
rea Britanic R.S. Ceho la bordul modulului de co cialiştii consideră că '¡.n Practic. sintetizînd, la pus un accent deosebit pe do unităţi — dar, despre în premieră cotidiană : 13.30 Con 21.20 siune de versuri;
slovacă. Cuba. Finlanda, mandă in care se vor in Mangişlak. în viitor, pro I.C.L.S.A.P Hunedoara — ca înlăturarea „din faşă" a ca datoririle lor vom vorbi în cert de prînz ; 14,00 Compozi 21,35 Telecinematcca: „O noapte
alt articol.
furtunoasă“. Cu:
Florica
Franţa, R.D. Germană, R.S.F. stala cei trei astronauţi. in- ducţia anuală de petrol va şi la alte întreprinderi si uzelor generatoare de in torul săptămînii : Benjamin Demian, Maria Maximi-
Britten : 14,36 Pagini din opere
Iugoslavia. R.P. Mongolă, cepînd de la 28 iulie. S-au putea ajunge ia 80—100 mi milare — are loc în această cendii : remedierea defecţiu (Material publicat la cererea te ; 15,00 Buletin de ştiri ; lian. Radu Beligan, Al.
Olanda, R.P. Polonă, R.S. verificat, mai ales, mijloa lioane tone. perioadă o lărgire a activi nilor la instalaţiile de ilu- I.C.L.S.A.P. Hunedoara) 15,05 Fişier editorial; 15,15 „Bă- Giugaru, George I.eme-
dişor înalt ca bradul“ — me
tru;
lodii populare ; 15,30 Muzică de 22.15 24 dc ore.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72138 (economic). 11588 (via(a satului), 12138 (soclai-audlenţe-scrisorl), 12317 (cultură-sport) - Tiparul L P. Deva.