Page 57 - Drumul_socialismului_1973_07

Proletari din toate gările, uniil-vă
Decorări cu prilejul aniversării a 40 de

ani de cercetare forestieră în România

şi a „Zilei constructorilor de maşini“

Cu prilejul aniversării a 40 alt decret, a fost conferit, derea de utilaj chimic „Gri-
de ani de cercetare fores­ pentru merite deosebite în viţa Roşie“ — Bucureşti, Ioan
tieră în România, Consiliul muncă, Ordinul Meritul Şti­ D. Hurzui, ajustor la între­
de Stat al Republicii Socia­ inţific clasa I tovarăşilor: prinderea „Electromotor" —
liste România a conferit prof. dr. docent pensionar Timişoara, Ion C. Istraţe,
Ordinul Meritul Ştiinţific Constantin D. Chiriţă, Dumi­ maistru mecanic, şef de ate­
clasa I Institutului de cerceta­ tru I. Ivănescu, directorul In­ lier la întreprinderea de au­
re, proiectare şi documenta­ stitutului de cercetare şi pro­ toturisme Piteşti, Moise I.
re silvică şi Institutului de cer­ iectare pentru industria lem­ Micu, maistru şef de atelier
nului, prof. dr. ing. pensio­ la întreprinderea „Tractorul"
cetare şi proiectare pentru in­
nar Dumitru A. Sburlan şi — Braşov, Ion V. Pirvu, ingi­
dustria lemnului, pentru con­ ing. pensionar Vintilă N. ner, director la întreprinde­
tribuţia deosebită adusă la Stinghie. Ordine şi medalii rea mecanică — Plopeni, San -
1
ANUL XXV Nr. 5 761 JOI 19 IULIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI dezvoltarea economiei foresti­ au fost conferite, de aseme­ da Mihaela A. Popescu, în-
ere. Cu acelaşi prilej, printr-un nea, unor numeroşi cercetă­ giner, şef atelier cercetări-
tori, proiectanţi, tehnicieni şi proiectări la întreprinderea
muncitori de la cele două in­ „Electronica“ — Bucureşti,
stitute. şi Nicolae N. Rod, strungar,
înaltele distincţii au fost şef de atelier la întreprinde­
#1^ SUCCESE DE PRESTIGIU înmînate, miercuri dimineaţa, rea de cabluri şi materiale
electroizolante — Bucureşti.
în cadrul unei solemnităţi de
tovarăşul Emil Bodnaraş, vi­ înaltele ordine au fost în­
cepreşedinte al Consiliului de mînate de tovarăşul Emil
'' % ALt OAMENILOR MUNCI»
C 1 Stat. Bodnaraş.
La solemnitate au luat par­
La solemnitatea de la Pa­
latul Consiliului de Stat au te tovarăşii Constantin Stă-
Consiliului
secretarul
tescu.
Vasile
EVENIMENT ISTORIC PROCESUL HUNEDORENI luat parte tovarăşii economiei de Stat, Ioan Avram, minis­
Patilineţ,
ministrul
tk AUGUST A? forestiere şi materialelor de trul Industriei construcţiilor
Aw CM construcţii, Constantin Stătes- de maşini grele, Virgil Acta-
EDIFICĂRII MULTIL A cu, secretarul Consiliului de rian, ministrul industriei
Stat, Mihai Suder, ministru construcţiilor de maşini-unel-
secretar de stat la Ministerul te şi electrotehnicii.
Felicitîndu-i pe cei distinşi
SOCIALISMULUI PE PĂMROMÂNESC üoo tone cărbune peste prevederi Economiei Forestiere şi Ma­ In numele CC. al P.C.R. şi
terialelor de construcţii.
Tovarăşul Emil Bodnaraş a Consiliului de Stat, al tova­
ANINOASA. Muncind cu ţial sarcinile zilnice de felicitat călduros pe cei de­ răşului Nicolae Ceauşescu,
La 19 iulie 1972, in ace­ voltată, stadiul actual de tră, Conferinţa Naţională a Aglomerat | spor, harnicii mineri din producţie. coraţi, In numele C.C. al personal, tovarăşul Emil Bod­
succe­
le zile de neasemuită efer­ dezvoltare economico-socia- apreciat că în prezent şi în cadrul sectorului I al mi­ Şi brigăzile conduse de P.C.R., Consiliului de Stat, naraş a subliniat obţinute,
sele deosebite
vescenţă politică şi de mun­ lă a ţării noastre, contradic­ perspectivă are şi va avea nei Aninoasa au reuşit să Pavel Dediu şi Mihai Gri- personal al tovarăşului
conducerea partidu­
că, se deschideau in Capi­ ţiile în socialism şi modali­ loc o împletire tot mai strîn- extragă peste prevederile juc de la pregătiri şi-au Nicolae Ceauşescu. Relevînd sub de marea armată a
lui,
tala patriei noastre lucrări­ tăţile de soluţionare a lor să a activităţii partidului, feros peste | de plan aproape 800 tone depăşit planul la avânsări succesele deosebite obţinute constructorilor de maşini în
le forului naţional al comu­ conştientă, creşterea rolului statului, organizaţiilor ob­ cărbune. Brigăzile de mi­ cu peste 2 ml pe front. de cercetători în domeniul dezvoltarea economică a
niştilor din România — eve­ conducător al partidului în şteşti şi a celorlalte organe neri care lucrează în aba­ Productivitatea muncii pe forestier, sarcinile de răspun­
niment care, aşa după cum etapa pe care o parcurgem, sociale, stabilind noi măsuri plan | tajele frontale ale sectoru­ sector a sporit în prima dere care le stau în faţă, vi­ patriei noastre. înaltele dis­
sublinia secretarul general perfecţionarea funcţiilor sta­ (intre care înfiinţarea unor lui conduse de Aurel Cris- lună a celui de-al doilea cepreşedintele Consiliului de tincţii acordate, ca şi institu­
al partidului, prin amploa­ tului, locul şl rolul naţiunii organisme cu funcţii duble : tea, Vasile Caila, Nicolae Stat a subliniat faptul că irea „Zilei constructorilor de
rea problemelor la ordinea în socialism şl alte proble­ de partid şl de stat, rotaţia HUNEDOARA. De la în- j Ilie şi-au depăşit substan- semestru cu 100 kg pe post. înaltele distincţii conferite maşini“, exprimă încrederea
zilei a depăşit multe con­ me. Tezele teoretice, apre­ cadrelor, cumularea de func­ ceputul anului şi pînă în j constituie o recunoaştere a conducerii partidului şi statu­
grese din trecutul partidului cierile ştiinţifice, soluţiile ţii etc.), care să ducă la prezent, -harnicul colectiv ; muncii şi rezultatelor înre­ lui nostru în capacitatea ce­
nostru. practice cutezătoare şi rea­ dezvoltarea acestui proces, de muncă din cadrul aglo- j gistrate în acest domeniu, no­ lor ce muncesc în această im­
portantă ramură, convingerea
uă dovadă a atenţiei deose­
Astăzi, cind privim în re liste sînt considerate pe început după Conferinţa Na­ meratorului nr. 2 de Ia j bite pe care conducerea de că vor face faţă cu cinste, în
trospectiva unui an de mun drept cuvînt — nu numai de ţională din 1967. Ele vizea­ C.S. Hunedoara a trimis j partid şi de stat o acordă continuare, importantelor sar­
că şi luptă pentru materiali către partidul şi poporul nos­ ză asigurarea unei unităţi 10 nouă staţie de preparare a asfalturilor I bunei gospodăriri şi valorifi­ cini care le revin în edifica­
zarea hotăririlor Conferinţei tru, ci şi peste hotare — mai depline a conducerii, furnalelor peste prevederi j cări a patrimoniului forestier rea societăţii socialiste multi­
Naţionale, de studiu al do drept o mare contribuţie o- realizarea unei legături tot aproape 20 900 tone aglo- I naţional, activităţii celor ca­ lateral dezvoltate în patria
cumentelor sale programaţi riginală a Partidului Comu­ mai strînse cu masele, spo­ merat feros, care a permis ; Lingă gara Livezcni a fost pusă în funcţiune o no- i re lucrează în acest sector noastră.
ce, ne dăm seama şi ma nist Român, a conducerii sa—, rirea competenţelor şi iniţia­ realizarea peste plan a j j uă staţie pentru prepararea asfalturilor. Este a doua sta- i economic de primă importan­
bine de semnificaţia istori le, la îmbogăţirea tezaurului tivei organelor locale de 10 000 tone fentă. Demn de j ; ţie de acest fel din Valea Jiului. O dată intrată în j ţă. Ing. Alexandru Roşu, di­
că a acestui inalt for, de de gîndire marxist-leninistă, a partid şi de stat, înlăturarea remarcat este şi faptul că j : funcţiune, producţia ei va acoperi în totalitate necesa- ; In numele celor decoraţi, rector general adjunct la
contribuţia sa excepţională căilor şi metodelor concrete, paralelismelor şi a altor ma­ exprimînd mulţumiri, au luat Centrala industrială de uti­
productivitatea muncii a I ; rul de asfalturi
la dezvoltarea şi aprofun­ specifice, de edificare a noii nifestări care dăunează crescut în aceeaşi perioadă j utilizate pe drumurile Văii Jiului. cuvîntul George Bumbu, di­ laj tehnologic şi material ru­
darea strategiei elaborate orînduiri, a modalităţilor de muncii vii, creatoare, dimi­ cu 1,2 la sută. rectorul Institutului de cer­ lant, directorul uzinelor .,23
din
Bucureşti,
August"
—
de Congresul al X-lea pri­ soluţionare constructivă, în nuează responsabilitatea. cetare, proiectare şi docu­ şi ing. Nicolae Marin, direc­
vind edificarea societăţii interesul păcii şi progresu­ Conferinţa Naţională a în­ Muncitorii, cadrele tehni- j mentare silvică, şi Dumitru
socialiste multilateral dezvol­ lui, a problemelor contem­ suşit programul ideologic al ce din secţie se strădu- j Ivănescu, directorul Institu­ tor în Ministerul Industriei
tate, de puternicul Impuls poraneităţii. partidului de formare a o- iese zi de zi să asigure o ! tului de cercetare şi proiec­ Construcţiilor de Maşini • Gre­
care l-a determinat în toate Pentru mersul înainte al muluî nou — elaborat cu funcţionare mai bună a u- j Fruntaşii fabricii de dolomita tare pentru industria lemnu­ le au exprimat mulţumiri
domeniile de activitate: eco­ societăţii româneşti, în rit­ magistrala contribuţie a to­ tilajclor, să gospodărească j lui. conducerii de partid şi de
nomică, politico-ideologică, murile cerute de înfăptuirea varăşului Nicolae Ceauşescu, mai bine materia primă, j De la începutul acestui sută faţă de cea planifica­ La Palatul Consiliului de stat, personal tovarăşului
cultural-socială. Magistralul obiectivului strategic major a tezelor expuse în Consfă­ In fruntea întrecerii se si- I an şi pînă în prezent, co­ tă. Stat, în cursul aceleiaşi zile. Nicolae Ceauşescu, în nume­
şi atotcuprinzătorul raport — făurirea într-un timp cît tuirea din iulie 1971 cu ac­ lectivul de muncă al Fa­ Printre cei evidenţiaţi in a avut loc solemnitatea înmî- le celor decoraţi.
înfăţişat conferinţei de to­ mai scurt a unei economii tivul din domeniul ideologic tuează în prezent' schimbul j bricii de dolomită din întrecerea ce se desfăşoară nării unor înalte distincţii.
varăşul Nicolae Ceauşescu la nivelul ţărilor celor mai şi la plenara C.C. al P.C.R. condus de ing. Victor Stăn- ; Zlaşti a realizat succese în cinstea zilei de 23 Au­ acordate pentru merite deo­ Prin acelaşi decret au mai
a abordat şi a dat răspuns avansate din acest punct de din noiembrie, acelaşi an — cuîea, în frunte cu comu- : deosebite. Astfel planul de gust îi amintim pe comu­ sebite în muncă, cu prilejul fost conferite ordine şi me­
unor probleme teoretice şi vedere —, afirmarea cres- şi l-a îmbogăţit cu Proiectul niştii Ştefan Bobici şi Emil j producţie a fost depăşit cu niştii Mihai Costin, Ioan sărbătoririi „Zilei construc­ dalii unui însemnat» număr
practice de maximă însem­ cîndă a rolului conducător al de norme ale vieţii şi mun­ torilor de maşini". de muncitori, ingineri, tehni­
nătate pentru progresul ac­ partidului reprezintă o ne­ cii comuniştilor, ale eticii şl Drăgan. 2,8 la sută, productivitatea Bănică, Ioan Bocioancă şi „Ordinul Muncii" clasa I
celerat al societăţii româ­ cesitate legică. Examinind muncii a crescut cu 4,3 la Ştefan Pară. a fost conferit tovarăşilor cieni. cercetători, proiectanţi,
neşti : conceptul de societa­ în profunzime tendinţele e- Aurelian Gh. Dinescu, ca­ economişti din industria con­
te socialistă multilateral dez­ xistente în societatea noas­ (Continuare In paq. a 2-a) zangiu, maistru la întreprin­ structoare de maşini. M
La fiecare beneficiar Nici_ o zi pierduţii, nici un bob risipit! De la consiliul intercoo-
peratist Geoagiu aflăm că
cele 221 ha cu orz au fost
La fiecare constructor Munca în cîmp - organizată exemplar. recoltate în întregime.
Mecanizatorii, ţăranii coo­
peratori, inginerii şefi şi
mobilizat
INVESTIŢIILE - în timp optim, Toate combinele să fie folosite din plin! preşedinţii s-au prelungite
schimburi
în
pentru a Încheia cu succes
la parametrii proiectaţi prima parte a recoltărilor
de vară. In această bătălie
Marea bătălie care se des­ tivei agricole de producţie tuş şi Anişoara Bolea. Primul camioanele C.A.P. şoferii Ioan
făşoară acum pe ogoare are din Bobîlna se desfăşoară sub succes: încheierea recoltării Moraru şi Adam David. La
ca obiectiv central strîngerea deviza : „Nici o zi pierdută, orzului de pe întreaga su­ arat lucrează Vasile Conta,
la timp şi fără pierderi a re­ nici un bob risipit“. Ţăranii prafaţă. Al doilea succes : re­ iar dimineaţa, piuă se ridică
INTENSIFICAREA RITMURILOR coltei. Mecanizatorii şi ţăra­ cooperatori şi mecanizatorii coltarea într-o singură zi a rouă şi se poate trece la ba­ şi Pe raza Consiliului
să
nii
lucrează cu' hărnicie pentru a
griului de pe 11 hectare şl
dornici
cooperatori,
lotarea
lucrează
paielor,
intîmpinc ziua de 23 August scurta drumul cerealelor din depăşirea, în acest fel, a nor­ Gh. Toader. Pînă acum s-au
cu noi izbînzi în muncă, cîmp, în hambare. Munca mei cu 3 hectare. arat 14 ha şi s-a însămînţat Intercooperatlst
EXECUŢIE - 0 NECESITATE muncesc din zori şi pînă sea­ fiind temeinic organizată, toa­ Am intrat la recoltarea gri­ cu porumb pentru siloz o
ra tîrziu, depun eforturi stă­
suprafaţă de 6 ha. Pentru
te lucrările se desfăşoară în­
ruitoare pentru ca fiecare zi tr-un flux neîntrerupt. Ime­ ului — ne spunea tovarăşul scurtarea timpului între sece­ Geoagiu
Sergiu Sbuchea, inginerul şef
de lucrif să fie cît mai bo­ diat ce terenul este eliberat al cooperativei — doar de cî­ riş, eliberarea terenului, ară­
IMPERIOASA PENTRU TOATE ŞANTIERELE gată în realizări. de paie se trece la excutarea teva zile. Mecanizatorii şi co­ turi şi semănat se lucrează
pînă aproape de miezul nop­
arăturilor, pregătirea terenu­
Intre seceriş şi semăna­ lui şi însămînţarea culturilor operatorii depun eforturi stă­ ţii la executarea lucrărilor, S-a încheiat
ruitoare şi obţin rezultate bu­
ihvestiţiile — o activitate documentaţiilor tehnico-eco- re n-au rezolvat operativ a- duble. • ne. Pînă în prezent am reu­ iar dimineaţa, pînă la orele
dintre cele mai importante nomice, asigurarea amplasa­ tribuţiile ce le revin în pre­ tul culturilor duble — La seceriş se întrec meca­ şit să recoltăm 30 din cele 9, la pregătirea terenului şi
ale economiei, un domeniu mentelor, contractarea utila­ gătirea şi demararea lucrări­ un decalaj cît mai scurt nizatorii Cornel Ardeanu şi 170 ha cultivate cu grîu. La semănat. Munca fiind astfel recoltatul
în care trebuie să intervină jelor şi execuţiei, obţinerea lor, fapt ce a condus pe alo­ Ioan Lăcătuş, ajutaţi de coo­ balotarea paielor munceşte organizată, ne spunea inter-
în permanenţă măsuri ope­ avizelor şi aprobărilor. Au curi la rămineri în urmă fa­ Activitatea de recoltare a peratoarele Maria Cristea, Toader Gheorghe, iar la
rative şi o viziune de stat, de asemenea, în centrul ţă de graficele de execuţie. păioaselor în cadrul coopera­ Măriţi Roşitoi, Doina Lăcă­ transportul baloţilor cu auto­ (Continuare tn pag. o 3-a) orzului
perspectivă — antrenează nu­ preocupărilor modalităţile în Realizări slabe prezintă în
mai în acest an pe ansam­ care se materializează indi­ acest sens E.M. Ţebea, I.M.
blul judeţului nostru fonduri caţiile privind folosirea de­ Hunedoara, „Vîscoza“ Lupeni,
într-un volum de aproape 2,7 plină a capacităţilor de exe­ I.M.M.R. Simeria, Direcţia ju­
miliarde lei. Aceste impor­ cuţie, a forţei de muncă şi a deţeană comercială, între­ şi-au spus cuvîntul comu­
tante fonduri destinate con­ utilajelor în vederea creşte­ prinderea de transporturi au­ nişti ca Mihai Leontin,
strucţiei unor noi obiective rii continue a eficienţei acti­ to Deva şi alte unităţi bene­ mecanizator, de la C.A.P.
şi dezvoltării celor existente vităţii de investiţii. ficiare. Geoagiu, Vasile Albu şi Au­
în industria siderurgică, mi­ Pentru o mai bună urmă­ Cîteva aspecte concrete 1- relia Ocolişan de la C.A.P.
nieră, materialelor de con­ rire a desfăşurării lucrărilor, lustrează încetineala cu care Romos, inginerii şefi ai
strucţii, în transporturi şi te­ membrii biroului Comitetului unii beneficiari au soluţio­ C.A.P. din Vaidei şi Ro­
lecomunicaţii, agricultură şi judeţean de partid, ai comi­ nat sarcinile ce le revin. mos, Aurel Ghigu şi Eu­
în domeniul social-cultural, tetelor municipale şi orăşe­ Astfel, la „Vîscoza" Lupeni, gen Lăzărescu, precum şi
asigură creşterea capacităţi­ neşti au fost repartizaţi pe avizarea investiţiilor a durat mecanizatorii Ionel Iosif,
lor de producţie din Valea obiective pentru a sprijini e- nepermis de mult, fapt care C.A.P. Aurel Vlaicu; Ioan
Geoagiu,
Bogaţiu,
C.A.P.
Jiului, a oţelăriilor şi lami- fectiv, la faţa locului, orga­ a determinat ca la finele pri­
noarelor de la C.S. Hunedoa­ nizaţiile de partid şi condu­ mului semestru această uni­ Cornel Dragotă, C.A.P.. Ro-
moşel şi Ioan Rusu de la
ra, turnătoriei de cilindri de cerile unităţilor în rezolva­ tate să aibă realizat doar C.A.P. Cigmău.
la întreprinderea ..Victoria“ rea problemelor ce se ivesc 8,3 la sută din planul de Sîntem informaţi de ase­
din Călan, construcţia Fabri­ la noile obiective. Ca urmare construcţii-montaj. Slab se menea că, ieri la ora 12,00,
cii de ciment şi var Deva, a acestor preocupări, in pri­ prezintă lucrările la între­ combinele au intrat .în la­
Fabricii de ipsos Călan, a mul semestru al anului, s-a prinderea de transporturi au­ nurile întinse cu grîu.
complexelor de porci şi de realizat pe ansamblul jude­ to, unde construcţia staţiilor Aceşti oameni de care
creştere a puilor de la O- ţului un volum de investiţii de întreţinere de la Brad şi am amintit, continuă să
răştie şi Mintia, electrifica­ cu 1,2 la sută mai mare de- Hunedoara se desfăşoară cu dea dovadă că sînt harnici
rea liniei ferate Filiaşi — cît cel planificat. Merită a Ing. IACOB PEPENAR şi nu precupeţesc nici un
Mintia, construirea a peste fi subliniat faptul că la lu­ efort pentru a-şi îndeplini
4 700 apartamente, 550 locuri crările de construcţii-montaj activist al Comitetului judeţean C.A.P. ORAŞTIE : I)upă recoltatul orzului, s-a trecut la eliberarea operativă a terenului şl la efectuarea arăturilor. l,a datoria.
în cămine pentru nefamilişti, prevederile au fost depăşite de partid această acţiune s-au concentrat 11 tractoare pentru efectuarea arăturilor pe cele 29 de hectare, unde s-a şi însămînţat porum­
72 săli de clasă, noi creşe şi cu 4,1 la sută. Cu toate aces­ ILIE COJOCARU bul furajer. Arăturile au fost efectuate de mecanizatorii din secţiile de mecanizare din Berlu, Orăştloara, Dineu Mare şl
grădiniţe, 8 200 mp de noi tea, in judeţ s-a realizat doar Orăştle. Foto : V. ONOIU
spaţii comerciale, precum 48,2 la sută din planul anual (Continuare în pag. a 3-a)
şi alte numeroase obiective. de investiţii — procent infe­
In vederea materializării rior celui la care s-au anga­
acestui mobilizator program jat' beneficiarii şi constructo­
au fost examinate din vre­ rii. EXPOZIŢIE Neag se va putea merge strumentişti (Nicolae Rad, !N EXCURSIE copil. Tocmai In ollpa giu complex de pregătire
me cu conducerile unităţilor Cauzele unei atarl situaţii pe drum asfaltat. Maria Moisln, Vasile Pop, cind fetiţa, sfirşltă de pînă în jurul datei de 1
Pavel Sabo ş.a.)„ taraful
Tot ei au deschis de
con­
cinstea
In
beneficiare, de proiectare şi decurg din insuficienta preo­ structorului“, „Zilei clubul curînd circulaţiei noi (condus de prof. Mircea la 30 de elevi de la Şcoa­ puteri, era să cadă, o tre­ august, cind va veni la
a
obser­
cătoare
(V.P.)
generală
Luncolu
Petroşani.
la
din
construcţii, stadiul elaborării cupare a unor beneficiari ca­ „Constructorul“ din Hu­ drumuri forestiere la Olteanu) precum şl mo­ de Jos pleacă în excursie vat. A sărit în ajutor.
nedoara s-a deschis o ex­ Bordul Maurului, la Fe­ mentele vesele prezentate în Nordul Moldovei. Timp Fetiţa a fost salvată. Dar
poziţie de artă plastică, tiţa Mare, Ohaba-Ponor, de cunoscuţii artişti ama­ de 10 zile ei vor vizita cu grija şi supravegherea VREMEA /
în cadrul căreia membrii Dumbrava — Murgaş, tori Liviu Oros şi Ioan monumentele Istorice, lo­ părinţilor cum rămîne ?
cercului condus de in­ Zlaşti. Multe din aceste Bordan s-au bucurat de curile turistice şl alte • Pentru 24 ore
structorul Em. Moţescu localităţi le sînt foarte cu­ un deosebit succes. frumuseţi din această UN NOU ANTRENOR
Termenul de punere în funcţiune \ expun un mare număr de noscute îndrăgostiţilor de parte a ţării. LA JIUL Vreme frumoasă şi căl­
turism.
eveni­
dedicate
lucrări
j mentului. PRIMELE CANTITĂŢI DE ATENŢIUNE, PĂRINŢI I De cîteva zile, pregăti­ duroasă, cu temperaturi
ORZ PREDATE LA BAZA
minime osclUnd Intr* II
va fi respectat O SUCCESUL ARTIŞTILOR DE RECEPŢIE Ieri, in Jurul orei 11,00, rile echipei Jiul în vede­ şl 22 grade şl maxime în­
rea atacării noului sezon
MODERNIZAREA AMATORI DIN DEVA la locul de joacă al copii­ fotbalistic au fost încre­ tre 2* şl 33 grade. Vlnt
DRUMULUI URICANI — De la cooperativa agri­ lor din parcul Devei a dinţate maestrului sportu­
PETROŞANI. Lucrările de montare a conductelor j La invitaţia Comitetului colă din Boz s-au trans­ fost salvată de la un ac­ lui Traian Ivănescu, fost slab din vest.
pentru colectarea apelor reziduale de la minele Vulcan ■ CIMPU LUI NEAG pentru cultură şi educaţie portat la baza de recep­ cident sigur o fetiţă în jucător la Steaua şl Jiul,
şi Aninoasa se află într-un stadiu avansat. Constructorul j Constructorii de la în­ socialistă al judeţului Mu­ ţie primele 4 tone de orz virstă de trei ani. Urca­ Iar în ultima vreme an­ Pentru următoarele
reş.
artistic
ansamblul
în vederea onorării obli­
tă pe unul din obiectele
trenor la centrul de copii
— şantierul T.C.M.M. Petroşani — s-a angajat să termine j treprinderea de construcţii „Mureşana“, al clubului gaţiilor asumate faţă de de joacă, rezervate copii­ şt juniori Diitamo. Noul două zile
forestier* au terminat in­ sindicatelor din Deva, a
aceste instalaţii pînă la 15 august a.c. | frastructura drumului U- oferit în localităţile Che- fondul centralizat al sta­ lor de virstă mai mare, antrenor va fl secondat de Vremea se menţine fru­
In
tului.
se
continuare,
Animaţi de dorinţa firească de a întîmpina „Ziua con- ; ricani — Cîmpu lui Neag ţani, Grindeni şl Hădărcnl urmăreşte livrarea ritmi­ fetiţa a rămas agăţată la Petre Llba-di, care, însă, moasă mai călduroasă, cu
şi
va continua să Joace în
o înălţime de 2 metri şi
senin.
mult
cerul
î structorului" cu noi realizări în muncă, montorii conduşi j şi au trecut la asfalta­ spectacolul folcloric „De că, direct din lan, a can­ ceva, fără a avea posi­ formaţie. Echipa va pleca Izolat, slnt posibile a-
{ de lancu Mandia şi Nicolae Jianu vor respecta întocmai j rea iul. încă in acest an, la Deva cîntul vine“. Dan­ tităţilor de produse stabi­ bilitate de coborîre. Nici mîlne la Piatra Neamţ verse de ploaie. Tempe­
satorii, solişti vocali şi in­
la cabana Cîmpu lui
ţ angajamentul luat. ţ lite. un părinte în jur, nici un unde va desfăşura un sta­ ratura, staţionară.