Page 58 - Drumul_socialismului_1973_07
P. 58
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 761 ® JOI 19 IULIE 1973
„ÎNTREGUL partid, întregul nostru popor vor fa
ce TOTUL PENTRU A ÎNFĂPTUI NEABĂTUT HOTĂRÎ RILE
CONFERINŢEI naţionale, care corespund pe depun
NĂZUINŢELOR VITALE ALE POPORULUI. ACESTE HOTĂRlEI
DESCHID O CALE MINUNATĂ PENTRU PROGRESUL MAI R \-
PID AL ROMÂNIEI SPRE UN NIVEL DE VIAŢĂ RHVCAT,
SPRE FĂURIREA UNEI SOCIETĂŢI CU 0 INDUSTRIE ŞI O A-
GRICULTURĂ DEZVOLTATE, CU O ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ CO
RESPUNZĂTOARE CUCERIRILOR CELOR MAI MODERNE ALE
CUNOAŞTERII UMANE CONTEMPORANE. VOM FACE TOTUL
CA POPORUL NOSTRU, STĂPÎN PE DESTINELE SALE, SĂ DU
CĂ O VIAŢĂ ÎMBELŞUGATA, LIBERĂ ŞI FERICITĂ“.
Nicolae Ceauşescu
lucrărilor
(Urmare din pag. 1) t-e multilateral dezvoltate, conomiei, vieţii sociale şi 1 ăurirea unei vieţi ma ani şl trei luni, adueîndu-şi reană. Vechilor chemări mun industrială în valoare de 685 mizării, executate în de ca
unităţile
litate
pentru canalizarea atenţiei spirituale româneşti. Inro- ^ F teriale şi spirituale în prin aceasta Contribuţia la citoreşti, de (¡tradiţie", li se milioane lei, precum şi e- agricole cu mijloace mecani
şi eforturilor spre probleme liridu-se plenar în întrecerea i floritoare în minunatul creşterea bazei de materii adăugă altele noi, axate pe nergie electrică — 370 mi zate. In acest an, aproape
lioane kWh, fontă - 100 000
echităţii socialiste, program le cheie ale acestei gigan pentru înfăptuirea cincinalu- ' spaţiu al României socialis pi-ime şi atragerea mai rapi necesităţi de primă urgenţă : tone, oţel — 100 000 tone, la 200 hectare de teren au in
cdre a devenit astfel parte tice opere. In acest context, lui înainte de termen, pen- ţ te nu poate fi concepută fă dă în circuitul economic a „Fiecare echipă de bţelari Să minate finite — 60 000 tone trat în circuitul agricol.
constitutivă a strategiei par un rol deosebit l-au avut tru creşterea eficienţei eco- 1 ră definirea obiectivelor ma substanţelor minerale utile. producă, zilhic, peste plan şi multe altele. Realizări de seamă S-au
tidului In opera de edifica hotărîrile plenarelor C.C. al nămice, colectivele de mun- ’ jore, strategice, pentru fieca Constructorii • forestieri au cel puţin 2 tone de metal", In acest moment remarca obţinut şi în sectorul zooteh
re a societăţii socialiste mul P.C.R. din noiembrie 1972, că din judeţ au îndeplinit ţ re etapă de dezvoltare şi ma realizat cu 15 zile mai de ,,Un lingou laminat peste bil al bătăliei pentru reali nic. Astfel, efectivul de ani
tilateral dezvoltate. Transpu februarie—martie şi iunie şi depăşit sarcinile de plan l terializare a lor neabătută. vreme planul pe primele 8 planul zilnic în fiecare zarea cincinalului înainte de male al judeţului a crescut
nerea în viaţă a acestui a.c., decretele Consiliului de şi angajamentele la produse ’ Tocmai acestor necesităţi im luni ale lui 72, La LiveZeiii schimb", „Un apartament pe termen, prospectarea viitoru în perioada 1972—1973 cu
program a asigurat şl asi Stat, legile adoptate de Ma de o mare importanţă pen- / perioase a dat răspuns re are loc avanpremiera primu trimestru din economii", lui devine luminoasă, matu aproape 2 000 capele bovine
gură o mare vitalitate şi rea Adunare Naţională, tru progresul economiei ha- 1 marcabilul eveniment din iu lui abataj: minerul şef de „Planul fiecărei luni în 23 ritatea politică şi ■ profesio şi 20 000 ovine. Furajările ra
creştere neîncetată în conţi ideile, observaţiile şi indica ţionale — metal, energie e- ^ lie 1972, care a fost Confe brigadă Constantin Pcloiu de zile", Lunar cel puţin nală a oamenilor muncii hu- ţionale, îngrijirea pe baze
nut a activităţii adresate ri ţiile date de secretarul ge lectrică, produse chimice, i rinţa Naţională a partidului realizează o avansare de 129 100 ml înaintare"- ele., etc. ştiinţifice a animalelor au
dicării conştiinţei, a nive neral al partidului cu prile materiale de construcţii ) nostru şi. acestor obiective influenţat pozitiv creşterea
lului general al cunoaşterii, jul vizitelor de lucru, sfa etc. j în Industria cărbu- ţ esenţiale pentru edificarea producţiilor de carne şi de
promovării ferme a ideolo tului nemijlocit cu poporul nelui s-du soluţionat, din l ţării le-n dat expresie, dc la lapte. Uncie unităţi agricole,
giei marxist-ieninlste, a com — Intre care, pentru hune mers, o seamă de probleme / înalta tribună â forumului CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN ! ca cele din Orăştie, Boz,
bativităţii revoluţionare în doreni, o semnificaţie deo şi greutăţi ; in agricultură au i comuniştilor, secretarul ge Geoagiu şi Simeria, au livrat
neral al partidului, tovarăşul
toate domeniile, a spiritului sebită o are vizita din toam fost obţinute producţii care ( Nicolae Ceauşescu. la stat în perioada de rCfe
confe o
de echitate şl dreptate. na anului trecut şi îndem demonstrează „pe Viu" poSi- rinţă mai mult cu 10—15 la
Prin hotărîrile sale, ce vi nurile mobilizatoare adresa bllităţile de sporire conţi- 1 Sarcinile economice de an ckmare cere d imunizează conştiinţa naţiunii : sută carne sau lapte faţă de
zează toate domeniile vieţii te de conducătorul iubit mi nuă a contribubţiei locale ţ vergură stabilite de planul stabilit.
materiale, sociale şl spiri nerilor, slderurglştilor, ener- la aprovizionarea populaţiei; i rinţă au dinamizat şi înflă Realizările obţinute se da-
tuale şi care dau un contur geticienilor, organizaţiei ju lucrările de Investiţii se 1 cărat întregul popor, în frun toresc hotărîtor măsurilor
clar, într-o viziune realistă, deţene de partid. Aceleaşi desfăşoară in bune condl- \ te cu eroica noastră clasă luate de conducerea partidu
ştiinţifică, perspectivelor dez simţăminte încercăm şi faţă ţiuni ; învăţămîntuj de toate ţ muncitoare. Chemarea „Mai IE, 1 Il BINE, MAI EFICIENT !" lui şi statului, din iniţiativa
voltării României în deceniul de marea contribuţie a par gradele cunoaşte o conţi- ’ iute, mai bine, mai eficient" secretarului general al parti
actual şi cel viitor, Conferin tidului şi statului, a tovară nuă perfecţionare. Impor- ţ pentru îndeplinirea cincina dului, tovarăşul Nicolae
ţa Naţională a creat cadrul şului Nicolae Ceauşescu, fa tante mutaţii calitative au l lului înainte de termen, a- Ceauşescu, pentru stimularea
pentru trecerea la elabora ţă de rezultatele obţinute în intervenit, prin măsurile lua- , dresată naţiunii române de dezvoltării zootehniei şi ridi
rea programului Partidului promovarea unei politici ex te, în activitatea politico- ţ către t o v a r ă ş u l Nicolae ml la lucrările de avansare ...Mai, 1973. In urma rezul nedoreni a crescut la dimen carea nivelului de trai al ţă
Comunist Român — carta terne care a ridicat presti ideologică şi cultural-educa- l Ceauşescu, a găsit un puter şi pregătiri, rlepăşindu-şi eu tatelor obţinute în întrece siuni impresionante. Imagi rănimii. Numai în acest an,
de bază a făuririi societă giul României pe meridia tivă, în ridicarea nivelului i nic ecou şi un răspuns fap 24 ml propriul record, stabi rea socialistă pe anul 1972, nea victoriilor- următoare de veniturile suplimentare ce se
ţii socialiste multilateral nele globului pămintesc, au de trai al oamenilor mun- ' tic exemplar în toate colec lit cu o lună în urrriă. Consiliul de Stat conferă vine tot mai aproape ! obţin prin livrarea produc
dezvoltate şl a comunismului sporit aportul său la afir cii de pe aceste meleaguri. I tivele muncitoreşti. ...Septembrie 1972, la 2 înalte distincţii unor presti mplul raport prezentat ţiei animaliere contractate
in România. marea principiilor pe care Aniversarea împlinirii u- t In acest înflăcărat ..peisaj luni de la Conferinţa Naţio gioase colective de muncă de tovarăşul Nicolae cu statul însumează peste
Trecînd succint In revistă popoarele şi statele înţeleg nui an de la lucrările Con- > de lucru", jalonat de aplica nală. Moment de strălucită hunedorene: C.S. Hunedoa A Ceauşescu la Conferin 20 milioane lei.
evenimentele anului care s-a tot mal mult să le aşeze la ferinţei Naţiondle a parti- ţ rea hotărîrilor Conferinţei distincţie pentru judeţul nos ra — Ordinul Muncii clasa ţa Naţională a P.C.R., che S-ar putea, desigur, men
Scurs de la Conferinţa Na temelia relaţiilor dintre ele. dului — care are loc în pe- l Naţionale a partidului, mun tru : vizita de lucru a tova I (pentru a doua oară conse mările şi îndemnurile secre ţiona multe înfăptuiri din a-
ţională, poporul nostru, oa-- Organizaţia judeţeană de noada cînd întregul popor citorimea ■hunedoreană — răşului Nicolae Ceauşescu. cutiv), I.C.S. Hunedoara — tarului general al partidului gricultura judeţului nostru,
menii muncii hunedoreni — partid, comuniştii, muncito se pregăteşte să sărbăto- ţ care a înţeles întotdeauna a- Ehergeticienii de la Mintia, Ordinul Muncii clasa I şi Fa au avut un larg ecou şl. în ca urmare a aplicării în via
români, maghiari, germani rii, ţăranii, intelectualii, cei rească cea de-a XXIX-a ani- l dînca justeţe a politicii minerii Văii Jiului, sidCrur- brica de industrie locală O- rîndul acelora care lucrează ţă a sarcinilor pe care Con
şi de alte naţionalităţi — lalţi oameni ai muncii hu vetscre a insurecţiei naţio- , partidului nostru — s-a în giştii hunedoreni îl au în răştie — Ordinul Muncii cla în agricultura hunedoreană. ferinţa Naţională le-a trasat
au dat şi dau o înaltă a- nedoreni au răspuns cu ab nale antifasciste armate cu 1 scris de la început în prime mijlocul lor pe cel mai iubit sa a III-a. şi lucrătorilor din agricultu
preciere şi îşi manifestă re negaţie — în perioada care succese de un remarcabil ţ le rinduri ale bătăliei pen fiu al poporului nostru, to ...Iulie, 1973. O fericită co Drumul jalonat pentru oa ră. înfăptuirile frumoase scot
cunoştinţa fierbinte, ataşa a trecut de la forul naţio prestigiu — constituie un i tru realizarea actualului cin varăşul Nicolae Ceauşescu, ii incidenţă ! La doi ani şi ju menii ogoarelor în urmă cu pregnant în evidenţă faptul
mentul total faţă de labo nal al comuniştilor — co prilej de şi mai puternică J cinal înainte de termfen. ascultă indicaţiile şi îndem mătate de la începutul aces numai un an de către Con că lucrătorii ogoarelor sînt
rioasa activitate desfăşurată mandamentelor pe care le angajare a comuniştilor, a ţ ...August 1972, la o lună nurile date direct, de la om tui cincinal şi la un an de ferinţa Naţională este par hotărîţi ca în acest cincinal
de conducerea partidului şi pune participarea judeţului oamenilor muncii huhedo- t de la Conferinţa Naţională. la om. la Conferinţa Naţională a curs cit rodnicie. Producţiile să facă din agricultura jude
statului, de tovarăşul Nicolae în primele rinduri ale luptei reni în opera măreaţă de Spicuim din cronica întrece ...1973, începutul anului partidului, economia hunedo- de cereale, orz şi gnu se es ţului o agricultură intensivă,
Ceauşescu, pentru găsirea eroice a poporului nostru ridicare a României pe cui- 1 rii ^sopiajişte entuziaste. Co ¡hotărîtor pentru realizarea roană se'prezintă cu un bi timează să sporească în ju de mare randament, pentru
celor mai potrivite soluţii şi pentru făurirea societăţii so mile înalte de civilizaţie şi \ lectivul întreprinderii de ex cincinalului înainte de ter lanţ strălucit de rezultate. deţ în acest cincinal în me ga partea de contribuţie a
1
căi de transpunere în viaţă cialiste. multilateral dezvol progres social, in înfăptui- l plorări .şi..prospecţiuni se an men. Un corolar impunător In acest -răstimp, oamenii die cu 150—200 kg la hectar întregii agriculturi la forma
1
cu fermitate a programului tate, pentru mersul ascen rea neabătută a tuturor sar- , gajează să realizeze preve de iniţiative se declanşează muncii hunedoreni au reali pe an. Acest spor este posi rea venitului naţional să spo
edificării societăţii soclalis- dent tot mai dinamic al e- cinllor trasate de partid. ) derile cincinalului în patru in toată Industria hunedo- zat suplimentar o producţie bil datorită mai ales chi rească şi mai mult.
în viaţa economică şi socială
întregul puls al societăţii cinste chemării secretarului tut, ni-1 însuşim şi căutăm
româneşti de astăzi, întrea genei al al partidului de a să-l punem în practică —
ga activitate a naţiunii îndeplini cincinalul înainte mărturiseşte furnalistul Ni-
noastre socialiste, de la re de termen. kel Otto de la I.V. Călan,
sorturile sale cele mai in Apropierea între diferite pentru a deveni ghidul
time la marile decizii ho le compartimente ale activi nostru de comportare.
tărâtoare pentru destinele tăţii de partid şi de stat a — Conferinţa Naţională
ţării, poartă amprenta isto căpătat consacrare organi ne-a dat noi impulsuri în
ricelor hotărâri adoptate de zatorică prin materializarea întreaga activitate, politico-
Conferinţa Naţională, a i- măsurilor stabilite de ple ideologică, făcindu ne să im
deilor călăuzitoare, de pro narele Comitetului Central ţelegem că Viitorul se exprimă
fund realism ştiinţific şi din noiembrie 1972, din fe- prin prezent. In „dirigenţii-
clarviziune, expuse de se bruarie-martie 1973, din iu le muncitoreşti" din subte-
cretarul general al partidu nie 1973, pentru a ridica, ran — ne spune lăcătuşul
lui, tovarăşul Nicolae la un înalt nivel calitativ, Nicolae Popuvici, de la E.M.
Ceauşescii, în faţa tuturor conducerea societăţii noastre. Lonea — interi Am să ară
comuniştilor. a întregului socialiste. Dezvoltarea de tăm oamemloi că faptele
nostru popor. mocraţiei — preocupare noastre de azi pregătesc pe
— Procesul perfecţionării constantă a partidului în ceie de mîine, şi că de apor
activităţii economice, în lu vederea participării maselor tul fiecăruia în parte, de con
mina concepţiei ştiinţifice a la actul conducerii societă ştiinţa.şi dăruirea fiecăruia
tovarăşului Nicolae Ceauşescu. ţii — şi-a găsit noi împli al societăţii noastre. tuturor,
progresul
depinde
niri.
cunoaşte o intensitate deo
Progresul economic şl social al meleagurilor huiledorene este atestat !n mod elocvent de
COORDONATE DE Pi construirea şi punerea Sn funcţiune a unor noi şl Importante obiective Industriale şl social-tultu- sebită — ne-a declarat ing. simplu muncitor, delegat la semnătate şi de referinţă
— însuşi faptul că eu, un
Un moment de mare În
rale. In acest fotomontaj vS prezentăm ; furnalul nr. 3 de i 000 mc de la Hunedoara, notia mină
directorul
Lăpuşcă,
Aurel
Livezeni, dezvoltarea secţiei de mase plastice de la I;C. Orăştie,hotelul „SarmiS“ din Deva, şco
generâl al Centralei minere
lile date In folosinţă. urilor Deva. In primul rînd, Conferinţa Naţională din pentru progresul învăţămin-
Şl PROSPERITATE Fotomontaj ! VIRGIL ONOItj siliului Suprem al Dezvol anul trecut, am fost ales tului românesc îl reprezin
am în vedere crearea Con
membru în Comisia pentru
tă Conferinţa Naţională a
Perioada trecută de Ia mulări mai mare cu peste tării Economice şi Sociale, elaborarea Proiectului de partidului din vara anului
Program al Partidului Co
1972. Realizarea unei pregă
Conferinţa Naţională a 100 milioane lei. organ de mare reprezentare, munist Român spune foar tiri multilaterale a tineretu
partidului a însemnat pen © A început construcţia investit cu putere de deci te mult despre felul în care lui, îmbunătăţirea progra
tru Viaţa ccon.omico-socială unor mari obiective cum zie supremă în toate pro se concretizează la noi dez melor şcolare, eliminarea
a judeţului un salt calitativ sînt: fabricile de ciment, de blemele care definesc, co voltarea democraţiei — măr specializării înguste, desfă
mandă şi determină intere
de mare semnificaţie pe co var şl ipsos, noul laminor sele naţiunii, destinele şi turiseşte laminatorul Lazăr şurarea procesului de invă-
1
ordonatele progresului şi de sîrmă, ţesătoria de mă viitorul ţării. In al doilea Cioroiu, de la laminorul de'- ţămînt paralel cu practica
prosperităţii socialiste. tase. Acţionăm profile fine al C.S. Hune în producţie — deziderate
rînd, consider că promova doara. In luna trecută, mai formulate acum un an, au
® Potenţialul Industrial @ Au fost puse în func rea operativă în toate ra precis în 19 iunie, am par
; al judeţului a sporit consi ţiune 2i noi obiective eco murile economiei naţionale ticipat. sub preşedinţia tova însemnat începerea aplicării
derabil. Comparativ cu pri nomice, între care : furnalul a noilor norme unitare de răşului Nicolae Ceauşescu, unui amplu program pentru
perfecţiona
dezvoltarea
şi
mul semestru al anului tre nr. 9 şi banda nr, 3 de a- apropierea viitorului structură are un efect puter la şedinţa Comisiei de ela rea învăţâmîntului de toate
cut, producţia industrială a glomcrare de la C.S. Hune nic stimulator în mobiliza borare a Proiectului Pro gradele.
judeţului este mai mare eu doara, dezvoltarea capacită rea marilor resurse dei care gramului p.C.R, document
In anul şcolar 1972-1973
435 milioane lei. ţii de producţie la minele In faţa unei naţiuni apar momente unice, a locuinţelor, ale reducerii substanţiale dispunem, pentru accelera care urmează să fie supus s-a lărgit şi s-a modernizat
® Creşterea gradului dc din Valea Jiului eu peste o hotăritoare pentru destinul şi viitorul său. a timpului afectat producţiei şi a deosebiri rea progresului economic al dezbaterii întregului popor baza didactică şi materială
mecanizare şi automatizare, jumătate de milion de tone Un asemenea moment, pentru naţiunea lor dintre munca fizică şi cea intelectuală, ţării. şi prezentat spre aprobare a învăţătnmtului, tineretul
organizarea superioară a de cărbune pe an, moderni ndastră, este etapa pe care o parcurgem şi ale apropierii condiţiilor de trai de la sale — Vorbind concret despre Congresului al Xl-lea al studios hunedorean dispu-
zarea bateriei nn 1 de se- la capătul căreia aspirăm să ne înscriem faţă de cele de la oraşe. saltul calitativ intervenit în
producţiei şi a muncii, pro partidului. Să-ţi spui cilvîn- nînd de 193 laboratoare şi
movarea tehnologiilor mo micocs de Ia Călan şi a ra întru totul plenar pe orbita civilizaţiei mo Programul cutezător, trasat dc partid, de munca noastră de la Con tul deschis intr-un aseme 8 complexe de fizică, chi
derne şl ridieat-ca calificării pacităţii secţiilor de prefa derne ; etapa făuririi societăţii socialisto vine d realitate însufleţitoare. Înaintăm cd ferinţa Naţională Şi pînă nea for, să ştii că părerea mie, biologie, 135 cabinete
cadrelor au determinat în bricate din beton şi mase multilateral dezvoltate. ritmuri din ce în ce mai înalte. De la a- acum. pot să afirm că avem ta are greutate acolo unde de ştiinţe sociale, 335 ateli
plastice de la I.M.C. Deva Semnificaţia cu totul aparte, unică, a do proape 12 la sută în primii doi ani ai cin înfăptuiri care demonstrează
primul semestru al acestui că ne-am însuşit pe deplin se ehibzuiesc destinele ţă ere, a căror dotare a fost
an, faţă de aceeaşi perioa şi I.C. Orăştie, barajul de cumentelor Conferinţei Naţionale, a rapor cinalului am ajuns la aproape 15 la sută în şi acţionăm cu competenţă rii ! completată numai în acest
dă a anului trecut, un Spor la Valea de Peşti, electrifi tului tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în scru acest an hotărîtor. Ce poate fi mai elocvent pentru traducerea în viaţă După congresele IX şi X an cu materiale, aparatură
al productivităţii niundl de carea a aproape 50 km cale tarea viitorului, în jalonarea orientărilor şi pentru realismul planurilor, pentru siguran a programului partidului — ale partidului, Conferinţa şi utilaje în valoare de 4
7 350 lei pe salariat. ferată, complexe zootehnice direcţiilor dezvoltării economico-sodale, este ţa că vom înfăptui obiectivele propuse, pen s-d exprimat tovarăşul Ni Naţională din 1972 este ac milioane lei.
pentru bovine, porcine şi aceea că arată nu numai cum, ci şi cit vor tru hărnicia şi talentul minunatului nostru Pentru oamenii şcolii hu-
© In acelaşi interval de păsări etc. ^creşte forţele de producţie, care va fi avu- popor. înţelepciunea şi fermitatea Conducă colae Aviamescu, maistru tul fundamental de conştiin
I timp, s-au înregistrat creş- ~ţia naţională, ce influenţă va avea asupra torului său încercat — Partidul Comunist principal la oţelăria electri ţă al partidului nostru. Es nedorene. anul care a tre
i teri substanţiale Ia un mare @ Domeniul social-cultu nivelului de civilizaţie al oamenilor. Român ! că de Ia Hunedoara. După te forul care a adoptat cut de la istorica ConferiiT
ral s-a amplificat cu 4 450 Programul educaţional din ţă Naţională a partidului a
număr de produse vitale apartamente, un hotel şl un Tabloul acesta — care prefigurează că Orientările generale ştiinţifice ale dezvol numai un an de zile, noi
i pentru progresul economiei motel, numeroase şcoli şi pînă în 1990 producţia industrială va creşte tării ecohomico-sociale ale ţării, aprobate de am ridicat ponderea oţelu toamna anului 1971 ca pro marcat sporirea eforturilor
naţionale ; 90 milioane kWh săli de clasă, grădiniţe, cre- de 6—8 ori, ajungînd la 180—200 miliarde Conferinţa Naţională din iulie 1972, activi rilor aliate, slab aliate şi gram propriu al partidului, pentru modernizarea mij
energie electrică, 10 000 to kWh energie electrică, 20—25 milioane tone tatea uriaşă, clocotitoare desfăşurată de cai^on de calitate superioa şi care a sintetizat, într-un loacelor şi metodelor in
şe, spaţii comerciale etc. proiect, principalele norme şi ruetiv-edueative. pentru ri
ne minereu de fier preparat, © Ca urmare a creşterii oţel, 35—40 milioane tone de ciment; că ni partid şi popor în perioada oare s-a scurs ră la peste 52 la sută din ale vieţii şi muncii comu dicarea nivelului politic şi
j 182 000 tone fontă. 95 000 salariilor, pensiilor, alocaţii velul producţiei de cereale — datorită irigă de la acest istoric şi crucial eveniment în totalul producţiei de metal. ideologic al tinerei genera
; tone oţel, 51 000 tone lami- lor pentru copii şi a altor rii întregii suprafeţe şi a chimizării — se viaţa naţiunii noastre nc-au permis şi ne Am asimilat noi mărci de niştilor, ale eticii şi echi ţii, pentru sporirea şi per
tăţii socialiste.
| nate, 5 000 mc prefabricate venituri ale Oamenilor mun va ridica la 28—30 milioane tone şi că, pe permit nu numai să cunoaştem, .dai- să şi a- oţeluri cu performanţe su fecţionarea bazei materiale
din beton şi alte produse. baza dezvoltării producţiei materiale, veni propiem viitorul. perioare pentru construcţia — Vrem ca acest proiect
cii din judeţ, volumul des să devină codul nostru de a Unităţilor noastre şcolar^
© Ca urmare a ridicării facerii de mărfuri a fost în tul naţional va reprezenta 2 500—3 000 de Cu deplina înţelegere a datoriei faţă de de maşini, am redus cheltu — rgzultafe care înseamnă
eficienţei activităţii indus semestrul I al acestui an dolari pe locuitor — este oglinda certă a generaţiile viitoare, faţă de destinele pa ielile materiale. Sîntem. conduită în muncă şi viaţă, totodată şi garanţia unor
triale, întreprinderile hune- mai mare cu aproape 90. mi viitorului nostru fericit, al copiilor noştri. triei, oamenii muncii.O comuniştii hunedo deci, eu realizările noastre principiile lui să ne fie nor viitoare izbînzi pe drumul
O asemenea dezvoltare va permite să se reni acţionează cu toate forţele, inteligenţa lâ uh nivel care ne garan mele călăuzitoare în întrea
dorenc asigură societăţii lioane ¡oi faţă de aceeaşi rezolve probleme vitale cum sînt cea şi experienţa în acest r.obil sens ! tează că vom răspunde cu dezvoltării şi perfecţionării
noastre un volum de acu perioadă a anului trecut. ga activitate L-am dezbă învăţâmîntului.
J