Page 62 - Drumul_socialismului_1973_07

RBBiataiMRa
2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 762 9 VINERI 20 IULIE 1973

Intre numeroasele prestaţii largi mase de oameni ai în toate activităţile şi con­ vată tineretului şi dedicată
A tactele cu oamenii din jur. omagierii aniversării elibe­
cultural-artistice, educative, muncii. O adevărată transfe­ Acţiunea în sine — dezbate­ rării. „Tinerii intîmpină eli­
In toate împrejurările- conducători distractive şi. de agrement rare a activităţilor din sediul rea, efectuată de cadre com­ berarea"—este tema unui con­
clubului la locurile de mun­
ce se găsesc în repertoriul
curs de anvergură, atît ca
petente — este completată cu
că ale minerilor se produce
cotidian, săptăminal sau lu­
nar al unui club muncitoresc cu bune rezultate pe planul programe artistice şi se con­ durată, cît şi ca tematică,
desfăşurat în două etape In
tinuă cu seară de dans, în
ai producţiei şi COMUNIŞTI! —- în cazul nostru, cel din mulărilor. ansamblu formînd „Ziua prima, începută la 1 iulie,
eficienţei, rezultatelor şi acu­
Vulcan — am căutat, împre­
toţi tinerii din întreprinderi
maistrului".
Ciclul de dezbateri „Mais-
ună cu directorul instituţiei,
Nicolae Bîldea, să ne oprim sînt angrenaţi într-o întrece­
II căutam, în una din zi­ exercită un control exigent de rezolvat. Oare ce proble­ tensificarea muncii politico- asupra acelora referitoare la re ce vizează obiectivele:
lele trecute, pe inginerul Vic­ asupra calităţii reviziilor e- me pot fi mai importante educative. In acest- context activităţile politico-educative IA CLUBUL MUNCITORESC VULCAN randamente sporite în pro­
tor Ghioancă, şeful sectoru­ fectuate la maşinile şi utila­ decît acelea pe care întrea­ este necesar ca inginerii, teh­ de masă. Pentru că, aşa cum ducţie ; reducerea absenţe­
lui II de la mina Dîlja. Pri­ jele din dotare şl că, în acti­ ga masă a comuniştilor îşi nicienii, maiştrii, precum şi ne cere dezvoltarea noastră lor nemotivate şi a acciden­
mul schimb se terminase de vitatea lor, nu se limitează propune să le rezolve în co­ brigadierii şi şefii de schim­ modernă, în făurirea şi desă- telor de muncă : acţiunile
cîteva ore, oamenii din şutul la îndeplinirea exemplară a lectiv ? Organizaţia de bază buri care, în marea lor vîrşirea societăţii socialiste Activităţi diversificate tematic, voluntar-patriotice; compor­
de dimineaţă îşi consumau a- îndatoririlor şi obligaţiilor a stabilit, după o prealabilă majoritate sînt membri de multilateral dezvoltate, sta­ tarea civilizată în muncă, so­
casă binemeritata porţie de profesionale ci acţionează ca confruntare cu realitatea, că partid — să se afirme mai tutul politico-cultural şi edu­ 1 9 cietate şi familie ş.a. in cea
odihnă, dar şeful sectorului oameni politici, manifestîn- „motivarea" inginerului era plenar ca oameni cu calităţi cativ al cetăţeanului consti­ de-a Il-a etapă, concursul
încă nu ieşise în ziua aceea du-şi în toate împrejurările trasă de păr, că prezenţa lui şi răspunderi politice. Sarci­ tuie factor esenţial al anga­ prevede o întreeere de cu­
din subteran. „Nu-1 mai aş­ trăsăturile şi calităţile de co­ în altă parte la acea oră nu nile ce se pun pe linie de jării, al abnegaţiei, al eticii atractiv organizate noştinţe politice, economice
teptaţi pe tovarăşul inginer munişti. era impusă de necesităţi mai comuniste, pe frontul con­ şi sociale, referitoare la în­
făptuirile
realizările
a-
de
— mi-a spus unul din maiş­ In contrast cu aceste e- importante. producţie sînt cu atît mai strucţiei. Prin grija partidu­ cest fel în judeţul nostru şi
trii sectorului, ieşit şi el cu xemple, am întîlnit însă la La comitetul de partid al bine şi la timp îndeplinite, lui şi statului nostru avem în Valea Jiului, cu predilec­
multă întîrziere la suprafaţă. mina Dîlja şi cazuri, destul minei ni s-a relatat că o sea­ cu cit sînt înţelese şi însu­ la îndemînă pîrghiile şi ja­ ţie.
L-am lăsat la frontalul un­ de frecvente, de conducători mă de cadre tehnico-ingine­ şite de către cei chemaţi să loanele făuririi înaltei con­ trul — om politic şi condu­ Un alt mijloc prin care se
sprezece. E multă încurcătu­ ai procesului de producţie ca­ reşti, de partid, se sustrag de le transpună în viaţă. A ie­ ştiinţe comuniste a omului cător al procesului de pro­ realizează transferul clubului Am subliniat doar cîteva
ră acolo şi pînă nu se rezol­ re nu dovedesc încă o sufi­ la îndatorirea statutară de şit definitiv din normele con­ modern, cuprinse în vastul ducţie" a devenit una dintre la locul de muncă sînt ieşiri­ dintre • acţiunile Clubului
vă lucrurile nu iese din mi­ cientă înţelegere a îndatoriri­ a-şi ridica nivelul politic şi duitei noastre,, ale practicii program educaţional elaborat acţiunile permanente, prin le, de două ori pe săptămînă, muncitoresc din Vulcan în
nă. Numai mîine dimineaţă lor ce le revin sub aspectul ideologic. Maistrul electro­ conducerii, ca Inginerul, mais­ pe baza propunerilor tovară­ care se urmăreşte conştienti­ ale colectivelor, brigăzilor şi acest sens major al activită­
vine afară". răspunderii politice, eschi- mecanic Nicolae Buciuman, trul, brigadierul să dea nu­ şului Nicolae Ceauşescu. zarea tot mai adîncă a rolu­ formaţiilor artistice în săli­ ţilor instructiv-educative, cu
Caracterizîndu-1 pe acest vîndu-se de la obligaţia de maistrul miner Virgil Banc, mai ordine şi dispoziţii, iar înţelese şi concretizate pe lui maistrului, tehnicianului le de apel ale minelor, între gîndul că iniţiative apar, ră­
inginer, care a urcat scara a-şi ridica în permanenţă tehnicienii Iosif Halaşi, Titus restul să le execute. In so­ baza specificităţii muncii, a sau inginerului în soarta pro­ schimburi, unde clubul se sar, acolo unde există preo­
ierarhiei profesionale în mi­ nivelul cunoştinţelor profe­ Toderaş, Mircea Helgiu, Ar- cietatea noastră socialis­ preocupărilor cetăţenilor din ducţiei, privită în perspecti­ manifestă în faţa minerilor cupări, şi că aceasta demon­
nerit începînd cu treapta de sionale şi politice, ignorînd pad Şanta şi alţii s-au eschi­ tă, caracterizată printr-un Vulcan, clubul muncitoresc vă polivalentă. Maistrul, ca cu programe complexe, care strează că rolul instituţiei —
vagonetar, tovarăşul Radu în multe cazuri frămîntările vat sistematic, pe parcursul din localitate şi-a orientat factor responsabil în proce­ vizează aspecte concrete, din clubului — în programul e-
Lupa'şcu, secretarul comitetu­ şi preocupările colectivului. anului învăţămîntului de profund democratism, munci­ activităţile şi acţiunile spre sul de producţie este, în ace­ unitatea respectivă. ducaţional al partidului a
lui de partid al minei, arăta Pe bună dreptate comuniş­ partid, de la frecventarea torii, în dubla lor calitate de mijloace eficiente de pătrun­ laşi timp, şi om politic, agi­ In prezent, clubul desfă­ fost bine înţeles.
că Victor Ghioancă, om ajuns tii din sectorul I reproşează cursului de studiere a politi­ producători şi stăpîni, sînt dere în rîndul celor mai tator, activist al partidului şoară o largă acţiune rezer­ N. STANCIU
la cincizeci de ani, dovedeşte inginerului Martin Borşa că cii economice a partidului interesaţi în modul cel mai
voinţă de muncă, neprecupe- nu a dat nici o atenţie adu­ la care au fost înscrişi. O su­ direct să participe la marea
ţindu-şi energia pentru a fa­ nării generale a organizaţiei mară investigaţie a relevat acţiune ce se desfăşoară pe
ce din sectorul pe care-1 con­ de bază din sector, convocată că tocmai acei care subapre- plan naţional pentru accele­ 0 jumătate de
UN 1 Utt NU MĂSOARĂ TIMPUL AFECTAT
duce un model în ce priveşte în luna iunie, pentru a dez­ ciază şi neglijează activitatea rarea dezvoltării economice şi
organizarea, ordinea, disci­ bate unele probleme importante politică şi obştească obţin sociale a ţării. Conducătorii milion de kilometri
plina. în legătura cu activitatea de rezultate slabe în munca procesului de producţie, în
„Aşa-i şeful sectorului nos­ producţie. Absenţa nejustifi­ profesională. Solicitînd unui exercitarea atribuţiilor eco- cu benzină
tru !“ Mi-au rămas în minte cată a şefului de sector de la miner părerea despre calita­ nomico-organizatorice, au da­
cuvintele maistrului comunist această adunare care-şi pro­ tea muncii profesionale a toria de a ajuta masa largă REZOLVĂRI! PROBLEMELOR PRODUCŢIEI
Constantin Corcodel, despre pusese o seamă de măsuri maistrului Virgil Banc, în al a minerilor să înţeleagă po­ economisită
şeful său de sector, inginerul pentru îmbunătăţirea proce­ cărui revir lucrurile merg litic şi economic importanţa PETROŞANI. Spiritul dc > i
— comunist şi el — Victor sului de producţie şl îmbună­ prost, s-a exprimat cu amă­ deosebită a muncii lor în în­ buni gospodari al condu­
Ghioancă şi m-am gîndit că tăţirea climatului de muncă răciune şi nemulţumire că vastului program cătorilor auto de Ia auto­ Mina Mesleacăn este o u- Altă dală, în incinta minei se discută aspecte de com­
. aşa sînt multe cadre de con­ a determinat amînarea dez­ „maistrul judecă lucrurile făptuirea baza nr. 3 Petroşani s-a nilate relativ tinărâ. Din ea statwnau vagoane încărcate portament reieşite din codul
ducere tehnico-inginereşti de baterii preconizate. Este inex­ cu cap de vagonetar, nu de elaborat de partid în vede­ soldat pe primul semestru se extrage cărbune brun ca­ cu armături. Descărcarea lor comunistului, modul în care
la minele din Valea Jiului. plicabilă o asemenea atitudi­ conducător tehnic" şi tocmai rea făuririi societăţii socia­ re i7 drumul multor unilăli înlîrzia. Cu sprijinul lucră­ disciplina influenţează asu­
ne din partea unui membru de aceea lucrurile merg prost, liste multilateral dezvoltate şi, al anului cu economisirea
Relatînd despre munca u- de partid, cu atît mai mult iar despre tehnicianul Mircea în acest sens, de a demon­ faţă de prevederi a unei industriale din Iară. In acest torilor de la depozit, mate­ pra rezultatelor de produc­
nor comunişti din rîndul ca­ cu cît i s-a încredinţat o im­ Helgiu, părerea generală a ce­ stra necesitatea întăririi ordi­ cantităţi dc 160 000 litri an, colectivul de salariaţi de rialele au iost descărcate şi ţie. Pentru mobilizarea oa­
drelor tehnice, ca maistrul portantă muncă de conduce­ lor cu care lucrează este că nii, disciplinii şi răspunde­ do benzină. Cu benzina e- aici Intîmpină greutăţi in triate. La această muncă a menilor, reducerea număru­
mecanic principal Victor re în domeniul economic. La „manifestă multă superficia­ rii, întreţinerii şi folosirii cu ronomisită se pot realiza realizarea sarcinilor de plan. participat inclusiv secretarul lui de absente nemotivate,
Cristian, maistrul mecanic fel de inexplicabilă este şi litate faţă de sarcinile profe­ randament sporit a utilaje- - aproape 500 000 kilometri. Pentru depăşirea lor se fac comitetului de partid. au iost antrenati în mare
Ioan Abrămoiu sau maistrul atitudinea inginerului Ion sionale", că „pluteşte", este lor, înlăturării pierderilor, La obţinerea acestui suc­ elorluri susţinute din partea Desigur, depăşirea Impa­ măsură agitatorii, iar agitaţia
energetician Francisc Reti, Ceaureanu, din sectorul III, „pe deasupra" problemelor. ces un important aport tuturor minerilor, comitetu­ sului în care se află mina vizuală a iost adaptată pen­
tovarăşul Slmion Negru, se­ care a venit la adunarea ge­ La mina Dîlja, ponderea materiale şi băneşti, pentru l-au adus şoferii Constan­ lui de partid şi conducerii solicită găsirea unor moda­ tru a răspunde acestor ce­
cretarul organizaţiei de bază nerală a organizaţiei de ba­ comuniştilor care îşi desfă­ îndeplinirea exemplară a sar­ tin A.jităriţei, Ioan Volo- minei, celorlalţi factori. In lităţi adecvate care să ducă rinţe concrete.
din sectorul V al minei Dîl- ză după ce aceasta se con­ şoară activitatea direct la cinilor de plan la toţi indi­ sinco. Constantin Tăcea acest efort comun, continuu, ia o mai intensă mobilizare O temeinică cunoaştere a
ja, arăta că ei sînt întotdea­ sumase pe jumătate pentru a fronturile de lucru este încă catorii, pentru obţinerea li­ şi Constantin Cruceru, se integrează aportul tova­ a oamenilor, precum şi la
una primii care intervin a- anunţa că nu va participa la nesatisfăcătoare. Or, toc­ nei eficienţe economice cit care s-au străduit ca prin- răşului Ilie Vişa, secretarul găsirea unor soluţii de în­ oamenilor reclamă prezenta
tuncl cînd se iveşte o defec­ această dezbatere a comuniş­ mai în aceste puncte de lu­ mai ridicate. tr-o mai bună întreţinere comitetului de parlid pe ex­ lăturare a greutăţilor ridi­ permanentă în mijlocul lor,
dar nu numai la locul de
ţiune la maşinile de încărcat, tilor din secţor deoarece... cru, în abataje, se impune a maşinilor să realizeze ploatare. cate de tectonica straturilor. muncă ci şi în momentele de
la greifere şi la alte utilaje, are probleme mai importante mai mult decît oriunde in­ M. CRISTIAN zi de zi. însemnate eco­ Despre dînsul, comuniştii In acest cadru al căutărilor, răgaz. Secretarul de parlid, •
J nomii de combustibil. spun că este omul care nu sala de apel, locurile de Ilie Vişa, a înţeles acest lu­
V
măsoară niciodată timpul a- muncă au devenit pentru cru. Salariaţii minei Mestea­
fectat rezolvării problemelor membrii biroului comitetului căn locuiesc în mal multe
de producţie şi ale oameni­ de partid şi secretar locul sate, unele destul de înde­
Asimilarea noilor lor. Prezent dis-de-dimineată tmer discuţii apropiate cu părtate (Tomeşti, Obîrşa, Ti-
în incinta exploatării, oda­ minerii, şeili de echipă şi uieşti, Leauf, Dumbrava. Va­
(Urmare din pag. 1) lucrările prevăzute. Socotim purilor şi trecerea la fabri­ tă cu ceilalţi mineri, reu­ brigăzi, cu care prilej a iost ta de Jos, Tebea, Ribita). in
că toate poziţiile din planul caţia de serie. Care sînt cau-‘ şeşte să „ prindă“ toate abordată calitatea cărbune­ zilele de duminică, nu o
de asimilare le facem la ter­ zele ? schimburile. Stă de vorbă lui extras (aşa s-a ajuns la dată îl poţi întîlni pe acest
ţeluri şi- tipodimensiuni de men. — Noi nu avem asemenea cu oamenii. Si aceştia i se încadrarea în procentul de om slînd de vorbă cu mun­
laminate. Noi întocmim cu Dar să continuăm ancheta cazuri. Proiectarea noilor adresează, de fiecare dată, steril admis de normative), citorii, cunoscîndu-le şi gre­
operativitate documentaţiile la întreprinderea judeţeană produse ca şi prototipurile cu încredere. unele probleme legate de utăţile, sprijinindu-i în re­
necesare — pentru că sîntem de industrie locală, unde se proprii, precum şi aproba­ Semnificative sînt cîteva mai buna organizare a locu­ zolvarea unor probleme de
interesaţi ca totul să decurgă prevede ca în acest an să se rea documentaţiilor şi omo­ lapte. La un moment dat a lui de muncă, necesitatea a- ordin gospodăresc Ia nivelul
normal. Dar omologarea pro- asimileze 70 de produse ■ şi logarea produselor se fac cu lost anunţai despre necesi­ ducerii unor îmbunătăţiri, în localităţilor respective. Este
priu-zisă depinde de Centra­ sortimente noi. Care este si­ operativitate. Intîrzierile pro­ tatea schimbării troliului la funcţie de specificul minei o dovadă. elocventă de ata­
la industrială siderurgică tuaţia lor ? vin de la întreprinderile re­ suitorul de 3,80, care nu mai Mesteacăn, Ia stîlpii de sus­ şament reciproc, care vi­
Bucureşti şi chiar de minis­ — In această diversitate publicane care nu ne pun la făcea iată, în condiţiile e- ţinere metalici de tip SVJ zează, în ultimă instanţă, o
ter- care întîrzie să aprobe sînt incluse produse indus­ dispoziţie la timpul util do­ xlstente, solicitărilor la care prin mărirea tălpii. dorinţă comună de redresare
introducerea în fabricaţie. triale de complexitate ridi­ cumentaţia sau amină nejus­ era supus. Ar li putut inter­ in sălile de apel, la 1ocă­ a situaţiei unităţii economi­
Unele dificultăţi în asimi­ cată şi numeroase sortimente tificat omologarea. Aş exem­ veni Ia maistrul mecanic... rile de muncă se organizea­ ce în care muncesc, de în­
lare sînt şi la întreprinderea de bunuri de larg consum — plifica în acest sens cazul A lost însă o dovadă de în­ ză şi majoritatea acţiunilor deplinire a sarcinilor prevă­
„Victoria" Călan. Aici vor ne-a declarat inginerul Ilie pieselor auto. Acestea sînt credere adresată secretarului de informare politică prin zute în pianul de producţie.
trebui să fie realizate în a- Murgu. Intre altele, am reali­ foarte solicitate şi de aceea de partid. înlocuirea troliu- care se popularizează docu­
cest an primele loturi expe­ zat baliuri pentru prese de le-am asimilat rapid. Minis­ lul a lost rezolvată operativ. mentele de partid şi de stat, M. BODEA
rimentale de lingotiere tur­ 63 tone, piese de schimb au­ terul Transporturilor şi Te­
nate din fontă de primă fu­ to, tîm.plărie metalică, hi- lecomunicaţiilor, care este
ziune. De asemenea, sînt dranţi, lămpi portative auto, cel mal interesat în soluţio­
prevăzute să se toarne circa scule, containere, articole din narea problemei pieselor de
15 000 tone de lingotiere din mase plastice, garnituri din schimb, nu s-a pronunţat în­ Preocuparea principală în zootehnie
fontă nodulară, să se asimile­ cauciuc. Alături de celelalte că asupra documentaţiei teh­
ze podul de turnare de 26 produse pe care le realizăm în nice şi de preţ a noilor pro­
tone, precum şi cilindri de cooperare cu industria repu­ duse.
8.4 tone şi cu crustă extra- blicană, noile sortimente in­ Confruntarea realizărilor Sporirea efectivelor şi a producţiei
dură. Toate aceste produse dustriale vin să ridice gra­ din unităţile vizate cu cerin­
noi ridică probleme tehnice dul de tehnicitate şi eficien­ ţele impuse de accelerarea
şi tehnologice complexe. Cum ţă a producţiei noastre. In progresului economiei naţio­ Din programul judeţean de prima vedere s-ar părea că venituri suplimentare, care
sint ele rezolvate ? — l-am legătură cu bunurile de con­ nale arată că este necesar dezvoltare a zootehniei, uni­ pînă Ia sfîrşitul anului mal însumează peste 100 000 lei.
întrebat pe tovarăşul Doinei sum vreau să fac precizarea ca în toate întreprinderile tăţii noastre îi revin sarcini este suficientă vreme, am a- Cum este şi firesc, o bună par­
Frenţoni, inginerul şef al u- că noi vom organiza expo­ care au sarcini pe linia mo­ importante. Măsurile adoptate nalizat posibilităţile de a va­ te din această sumă va fi des­
zinei. ziţia judeţeană, unde vom dernizării şi înnoirii produ­ de conducerea partidului şi lorifica mai bine resursele e- tinată dezvoltării bazei mate­
— Tehnologiile şi instruc­ expune toate noutăţile. In selor să se acţioneze cu ho- statului pentru dezvoltarea xistente în privinţa sporirii riale a fermei, pe un plan pri­
ţiunile de lucru au fost pre­ funcţie de cererile comerţu­ tărîre pentru respectarea ter­ rapidă a sectorului zootehnic efectivelor, a producţiei şi, în oritar în acest context situ-
cizate. La fel s-au stabilit in­ lui şi opţiunile populaţiei vom menelor din programele de sînt cunoscute şi apreciate ca final, a veniturilor cooperati­ 5ndu-se construcţia bucătăriei
ginerii, maiştrii şi echipele trece la fabricarea noilor asimilare, realizarea la timp deosebit de stimulatoare de vei şi ale cooperatorilor. Con­ furajere. Vom avea astfel po­
care vor lucra. Greutăţile re­ produse şi sortimente. a prototipurilor şi obţinerea către ţăranii şi cooperatorii cluziile ne îndreptăţesc să a- sibilitatea să valorificăm mal
zidă în faptul că nu este ga­ — Fără. ■ îndoială, anul a- omologărilor. Aceasta cu din Ilia, de crescătorii de a- firmăm că unitatea, respectiv eficient toate resursele ne
ta cuptorul cit indicaţie de cesta industria locală din ju­ scopul ca industria hunedo- nimale, care se preocupă să ferma zootehnică, îşi va ono­ nutreţuri, îndeosebi grosierele.
3.5 tone pentru pregătirea deţ a făcut paşi importanţi reană să se afirme mai preg­ răspundă prin fapte grijii pur­ ra exemplar obligaţiile asu­ In scopul îndeplinirii obiec-
prealiajelor, precum şi alte în asimilarea noilor produse. nant în domeniul ridicării In atelierul mecanic al I.M. Barza lucrează şi frezorul Ioan tate ridicării nivelului lor de mate faţă de fondul '-entraii- tivelor^ cu care sîntem con­
dotări fără de care nu putem Cu toate acestea, se consta­ performanţelor tehnice şi ca­ Sandu. El execută lucrări de bună calitate, depăşind lunar trai. zat al statului. Baza materi­ fruntaţi şi a angajamentului,
realiza produsele respective. tă unele rămîneri în urmă In litative ale producţiei la ni­ planul de producţie cu 15 la sută. ală creată dă temeiul susţine­ un accent de seamă punem pe
Am stabilit cu conducerea asimilare sau decalaje prea velul exigenţelor actualului Foto: VIRGIL ONOIU Fireşte, ca orice gospodar, rii în fapte a angajamentului asigurarea bazei furajere.
I.C.S.H. să predea la termen mari între realizarea prototi­ cincinal. ne-am făcut calcule, deşi la ce ni l-am asumat în întrecere Deşi timpul a fost nefavora­
— să livrăm suplimentar 3 bil, fînurile cultivate s-au
Bssssszau tone carne şi 5 000 1 lapte. cosit şi se păstrează bine, iar
Astfel, comparativ cu efec­ fînaţurile naturale s-au cosit
Acum, cind se împlinesc 40 tehnice pentru combinatele de tivul de bovine planificat să-l de pe aproape 200 hectare
realizăm la sfîrşitul anului —
de ani de cercetări ştiinţifice Cercetarea şi proiectarea îşi aduc o contri­ industrializare a lemnului, 560 capete — avem deja un din cele 234 existente. In zi­
şi 25 de ani de proiectări în precum şi un număr însemnat plus de 12 capete, iar la ovine lele următoare se va începe
domeniul silviculturii, ex­ de proiecte de sistematizări depăşirea este de 46 capete. coasa a doua la trifoliene, cit
ploatării şi industrializării şi modernizări ale unor fa­ Creşterea efectivului se rea­ şi _ însămînţarea plantelor fu­
lemnului, o succintă trecere brici existente. Prin meca­ lizează numai din prăsilă pro­ rajere în cultură succesivă.
în revistă a succeselor dobîn- buţie preţioasă la dezvoltarea silviculturii, nizarea şi automatizarea unor prie. ceea ce ne dă posibili­ Ştiind că stă în posibilita­
dite prilejuieşte motive de sa­ procese de muncă, precum şi tatea să cunoaştem în perma­ tea cooperativei să obţină
cantităţi mai mari de produ­
tisfacţii pentru silvicultori, prin descoperirea de noi uti­ nentă potenţialul real de
pentru toţi cei care îndrăgesc lizări ale lemnului inferior şi producţie al animalelor. In ve­ se animaliere cu cheltuieli re­
şl preţuiesc pădurile — bogă­ deşeurilor — la plăci aglo­ derea ridicării nivelului pro­ duse, toti îngrijitorii de ani­
ţie naţională de mare valoa­ exploatării şi industrializării lemnului merate (PAL) şi plăci fibro- ducţiei medii de lapte pe cap male, dintre care aş aminti pe
Floarea Draia, Asinefta Mica,
re. lemnoase (PFL) şi lărgirea de vacă, ne preocupăm înde­ Zoiţa Gruian, Paraschiva Flo-
Preocupările pentru gospo­ gamei de produse cu grad aproape de înlocuirea exem­ rea şi alţii, sînt hotărîti să
dărirea raţională a pădurilor înalt de prelucrare — s-a asi­ plarelor slab productive — fructifice eficient întreg po­
îşi au începutul — în Transil­ rea forestieră şi dezvoltarea silviculturii, exploatării, trans­ logiile de producere a mate­ In domeniul construcţiilor gurat un indice de industria­ circa 10 ia număr —, cît'şi de tenţialul fermei zootehnice,
vania — încă din anul 1806, ştiinţelor silvice l-a avut so­ portului şi prelucrării indus­ rialului de împădurire, a for­ forestiere s-au elaborat docu­ lizare a lemnului de 85 la su­ îngrijirea corespunzătoare a astfel îneît acest sector să
cînd administraţia de stat a nu­ cietatea „Progresul silvic“, în­ triale a lemnului se desfăşoa­ mulelor şi schemelor de îm­ mentaţii de execuţie pentru tă din masa lemnoasă furni­ vitelelor pentru reproducţie
mit un inspector silvic pentru fiinţată in anul 1886, care a ră în cadrul a două institute pădurire în funcţie de poten­ mai mult de 17 000 km dru­ zată de pădure, micşorîndu-se — matca de mîine a coope­ devină mîndria unităţii. să
deţină o pondere tot mai în­
păduri. Ulterior, in anul 1815, editat numeroase lucrări cu- puternice, cu numeroase ca­ ţialul productiv al tipurilor de muri forestiere, pentru des­ mult volumul crăcilor, rume­ ra 'vel. semnată în structura produc­
1
chiderea tuturor bazinelor fo­
s-a înfiinţat o şcoală silvică prinzînd rezultatele cercetări­ dre de specialişti care acti­ staţiuni şi tipurile de păduri restiere cu masă lemnoasă guşului şi talajului, produse Un simplu calcul, tinînd ţiei globale si a veniturilor
la Sibiu, iar în 1820 a fost lor şi „Revista pădurilor" — vează la filialele Timişoara, existente, a tehnicilor de re­ exploatabilă, creîndu-se po­ în trecut neutilizate pentru seama de cantităţile de pro­ băneşti ale C.A.P.
numit un inspector silvic pe una dintre cele mai vechi re­ Oradea, Craiova, Braşov şi la generare, refacere şi condu­ sibilitatea transportului lem­ scopuri industriale. duse ne care Ie vom livra pî­
lîngă administraţia judeţului viste tehnico-ştiinţifice din staţiunile de cercetare şl ex­ cere a arboretelor slab pro­ nului în siare uscată, sub Tor- Totodată, s-au perfecţionat nă la sfîrşitul anului, ne do­ VALENTIN CIOBANU
(comitatului) Hunedoara. ţara noastră, considerată ca perimentare subordonate (în ductive, ameliorării terenuri­ mă rotundă sau despicată, pî­ şi modernizat continuu sorti­ vedeşte că ferma va obţine inginer şef la C.A.P. Ilia
Primele nmenajamente sil­ atare şi pe plan mondial. In judeţul nostru — Staţiunea lor degradate şi corectării nă în depozitele finale — în- mentele de mobilă (în număr
vice — lucrări ştiinţifice vas­ anul 1920 s-a înfiinţat la Si­ Simeria). formaţiunilor torenţiale. In locuindu-se plutitul şi micşo- de peste 200), s-au produs
te reprezentînd proiecte de naia prima staţiune de „ex- La a 40-a aniversare a cer­ ceea ce priveşte protecţia rîndu-se pierderile de trans­ noi tipuri de conservaţii care i.....
organizare a teritoriului şi perimentaţie forestieră“. A- cetărilor silvice şi a 25-a ani­ pădurilor s-au elaborat meto­ port. In acelaşi timp, s-au e- măresc durabilitatea lemnului
producţiei forestiere pe o pe­ cestea au fost doar începuturi versare a proiectărilor fores­ de de prognoză, prevenire si laborat tehnologii mecanizate cu 3-10 ori, redueîndu-se ast­ Lucrări de extindere j
rioadă de 100 de ani în an­ şi încercări locale de cerceta­ tiere, putem afirma că s-au combatere a dăunătorilor. Prin do execuţie şi întreţinere a fel consumul anual de lemn
samblu şi 20 ani în detaliu — re. Cercetări mai de amploa­ obţinut rezultate de prestigiu cercetări îndelungate s-nu drumurilor forestiere, soluţii cu 10-20 la sută în construc­
ale pădurilor din judeţul nos­ re şi la nivel naţional în do­ în toate domeniile de activi­ stabilit potenţialul cinegetic constructive noi prin folosirea ţiile agrozootehnice şi indus­ SIMERIA. La întreprin­ şurile pe care inlenţionea- \
tru s-au întocmit în anii 1860- meniul silviculturii au înce­ tate ale economiei noastre fo­ şi salmonicol al fondului de de materiale locale. In ceea triale, mai ales în sectoarele derea „Marmura" Simeria ză să le aplice cît de cu- :
1875. Din documente reiese put în anul 1933, prin înfiin­ restiere. vînătoare şi pescuit, tehnolo- ce priveşte exploatarea şi minier şi feroviar. au început lucrările pen­ rînd întreprinderea, şi a-
că, în anii 1863 şi 1865, pro­ ţarea Institutului de Cercetări Dintre acestea menţionăm aii de creştere a vînatului u- transportul materialelor s-au Şirul exemplificărilor ar tru extinderea rampei fo­ nume aducerea, în exclu- j
ducţia ocoalelor silvice din şi Experimentare Forestieră doar cileva: Astfel, toate pă­ til (fazani, potîrnichi, iepuri, elaborat proiecte şi s-au con­ putea continua. Evident, se losite pentru descărcarea sivitate pe calea ferată, a
Cugir. Orăştie şi Hunedoara, (I.C.E.F.) la Bucureşti. In a- durile ţării au fost amenaja­ cerbi), de combatere si pre­ struit utilaje cum sînt: fe­ desprinde că cercetătorii din blocurilor de marmură marmurei brute de Ia ca- i
era destinată, între altele, a- nul 1948 au luat fiinţă centre­ te, iar în continuare amena- venire a bolilor vînatului. răstrăul mecanic „Retezai“, ramura silviculturii, exploa­ care vin prin C.F.R., pre­ riera Ruşchiţa, precum şi j
provizionării cu mangal de le de amenajare a pădurilor jamentele se revizuiesc (actu­ In prezent, cercetarea şi tractoare cu şasiu articulat, tării şi industriei lemnului cum şi pentru încărcarea a marmurei concasatc Ia j
bocşe a uzinelor de fier de pe mari unituti forestiere. Pe alizează) din 10 în 10 ani, a- proiectarea, împreună cu sa­ încărcătoare frontale pentru s-au preocupat necontenit de produselor finite ce se instalaţiile ce vor funcţio- j
la Cugir şi Govăjdia. De la teritoriul judeţului Hunedoa­ doptîndu-se soluţii tehnice ca­ lariai din cadrul inspectora­ rezolvarea problemelor majo­ transportă pe aceeaşi cale na în staţia Voislova — •
silvicultorii din acele tim­ ra au funcţionat asemenea re să corespundă opti­ telor silvice, se preocupă de buşteni, instalaţii cu cablu re ale sectorului în care acti­ spre beneficiari. Lucrarea ambele situate în judeţul i
puri ne-au rămas frumoase şi centre la Petroşani, Lupeni, mal noilor condiţii şi modernizarea şi intensifica­ pentru colectarea şi scosul vează şi şl-au înscris în pro­ a fost determinată de mă- Caraş-Severin.
productive păduri de răşinoa- Dobra, Haţeg, Hunedoara şi cerinţe economico-sociale de rea silviculturii, avînrl în a- lemnului, redueîndu-se aproa­ gramele lor de lucru teme ca­ *
se în amestec cu foioase, cum Orăştie. Prin comasarea aces­ dezvoltare a ţării. Tot­ tentie probleme legale de pe total importul de utilaje re să conducă la moderniza­ ★ *
sînt cele de la Primăvărişle tor unităţi de proiectare, a odată, au fost elaborate creşterea productivităţii pă­ din grupa celor menţionate. rea continuă a silviculturii, ta
— Plevoaia, Prislop, Măgu- luat fiinţă în 1950 Institutul documentaţii pentru investi­ durilor prin extinderea răşi- Ca urmare, indicele de me­ creşterea productivităţii fon­ Zidurile unei noi con­ pozil pentru diverse mate- =
reni şi Ceata (Ocolul silvic de Studii şi Proiectări Silvi­ ţiile importante din sectorul noaselor în afara arealului canizare a lucrărilor de ex­ dului forestier şi la folosirea strucţii, din cadrul între­ riale ale unităţii — care !
Orăştie), Valea Bîlii, Dosul ce — Bucureşti, care cuprin­ silvic privind împăduririle, lor, „forţarea“ procesului na­ ploatare şi transport a cres­ raţională a masei lemnoase, prinderii „Marmura" Si­ sint păstrate în prezent în î
Vadului (Ocolul silvic Hune­ dea un valoros fond de cadre conectarea torentilor, pepinie­ tural de producere a masei cut, reducindu-se astfel efor­ în sortimente care să cores­ meria, au fost ridicate pî­ magazii dc seînduri, neco­
doara) şi alte arborete valoroa­ inginereşti. Tot în acel an s-a rele centrale, construcţiile sil­ lemnoase la cicluri mai scurte tul muncitorilor şi economi- pundă cerinţelor consumului nă Ia înălţimea de unde respunzătoare — iar în- •
;
se în care s-au introdus răşi- înfiinţat şi un institut de cer­ vice şi vînătoreşti, centrele de producţie — prin utilizarea s ndu-se multă braţe de mun­ intern şi la export. începe în mod obişnuit a- tr-un capăt al acesteia se
noase de mare valoare eco­ cetări pentru exploatarea şi de prelucrare a fructelor de de îngrăşăminte, amendamen­ că. coperişul. Lucrarea va con­ va amenaja un vestiar |
nomică . molid, brad, larice, industrializarea lemnului. pădure şi ciupercilor comes­ te, irigaţii în zonele cu defi­ Referitor la industria lem­ Ing. EMIL MAIORESCU stitui, în final, un nou de­ pentru muncitorii secţiei j
pin strob. Aslăzi, activitatea de cerce­ tibile. In domeniul silvoteh- cit de apă, mecanizarea lu­ nului se poale aminti că s-au directorul Inspectoratului de cioplitorie. ;
Un rol deosebit în cerceta­ tare şi proiectare în domeniul nicii s-au fundamentat tehno- crărilor de împădurire etc. întocmit toate documentaţiile silvic judeţean