Page 65 - Drumul_socialismului_1973_07

Proletari din toate Jările, unifi-vă !
Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUSESCU

> *
in oraşul Constanta si staţiunea Mamaia

* t
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, staţiunea Mamaia. De-a lun­ reprezintă, după tradiţiile şi
secretar general al Partidului gul falezei se desfăşoară pa­ obiceiurile locului.
Comunist Român, preşedinte­ noramic un adevărat orăşel Prezenţa conducătorului
le Consiliului de Stat, şi-a al vacanţei, alcătuit din ne­ partidului şi statului nostru
consacrat dimineaţa zilei de numărate hoteluri, complexe polarizează atenţia miilor de
vineri, 20 iulie, vizitării ora­ turistice, magazine. Aceeaşi turişti ce animă acest sat al
şului Constanţa şi a staţiunii panoramă a construcţiilor pi­ vacanţelor. Mulţi doresc să
Mamaia. toreşti, cu jocuri de linii şi strîngă mîna tovarăşului
Conducătorul partidului şi volume neaşteptate, care re­ Nicolae Ceauşescu, să-i adre­
statului nostru a fost însoţit prezintă o „carte de vizită“ seze cuvinte de bun venit, alţi
de tovarăşul Vasile Vîlcu, grăitoare a capacităţii şi mă­ turişti doresc să imortalizeze
membru al Comitetului Exe­ iestriei constructorilor şi ar­ pe peliculă acest moment al
ANUL XXV Nr. 5 763 SĂTĂ 21 IULIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI cutiv al C.C. al P.C.R., prim- hitecţilor români, se înfăţi­ întâlnirii cu conducătorul par­
secretar al Comitetului jude­ şează de cealaltă parte a sta­ tidului şi statului nostru.
ţean — Constanţa al P.C.R. ţiunii, de-a lungul drumului Din această zonă a oraşului
ce o desparte de lacul Siut-
Drumul, de la staţiunea Constanţa, unde numele noi­
Neptun — cea mai prestigi­ Ghiol. lor cartiere amintesc pe cel
oasă din constelaţia de com­ Replică a edificiilor moder­ al străvechii cetăţi Tomis,
Sarri&Üe anului 1373 plexe de odihnă şi recreere ne din Mamaia, satul de va­ secretarul general al . partidu­
canţă Constanţa â reunit cele
ce se răsfiră de-a lungul pla­
lui se îndreaptă spre cel mai
jelor ţărmului Mării Negre, mai reprezentative stiluri ale nou magazin universal, un e-
intre Mangalia şi Constanţa construcţiilor ţărăneşti din > dificiu comercial de patru
fallíate iatepí! — străbate oraşele Eforie Sud diferite judeţe ale ţării, ofe­ etaje, cu o suprafaţă utilă de
şi Nord, care acum, în plin rind sintetic, sub forma unui peste 8 500 mp, dat în folo­
sezon, cunosc afluxul de tu­ veritabil muzeu al satului, sinţă cu trei săptămîni în
imaginea atît de bogată a ar­
rişti români şi străini. La tre­
sucim d¿ misiim cerea prin aceste staţiuni, ca tei populare, proprie melea­ urmă.
La ora prînzului, cînd se
In
gurilor
româneşti.
acest
După efectuarea 6,8 milioane iei j şi prin com.unele „23 August", loc, la hotarul dintre Constan­ vizitează magazinul, dimineaţă
acesta
Tuzla, Agigea, mii de oameni
arhiplin
este
De
reparaţiei capitale, MUNCII HUmORENI ÎN ÎNTRECERE economii ia preţui ) salută cu multă bucurie pe ţa şi ■ staţiunea Mamaia, pe pînă seara, neîntrerupt, zeci
malul lacului Tăbăcăriei, un­
secretarul general al 'partidu­
de mii de cumpărători găsesc
de este în curs de a fi crea­
tot ce au pevoie, produsele
furnalul nr. 5 va de cost lui, aplaudînd, făcînd semne tă de mîna omului o micro- fiind expuse şi oferite spre
prieteneşti.
Primul popas pe itinerarul deltă — rezervaţie a faunei vînzare după cele mai moder­
produce cu 3 zile HUNEDOARA. ... Iată o j vizitei se face la Constanţa, şi florei danubiene la înge­ ne şi rapide forme de comerţ.
mănarea fluviului cu Marea
f Reducere a consumuluiroprlu tehnologic La toate cifră care sintetizează înal- : pe faleză, în dreptul portului — au fost înălţate, sub egida Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
mai devreme ta responsabilitate cu care \ turistic Tomis ce se înfăţi- . edililor oraşului^ de către co­ este salutat cu vii aplauze,
| MINTIA. Prin munca deost pe care o desfăşoară fronturile—minereu j colectivul I.C.S Hunedoa- j şează în policromia vie operaţia de consum din 29 de oamenii îi ies în întimpinare
HUNEDOARA (prin te­ j colectivele de energeticieni de ITermocentrala Mintia, ra răspunde cerinţelor ca- I a navelor şi velierelor judeţe ale ţării. hanuri şi cu bucurie, exprimînd depli­
lefon, de la ing. Eugen : consumul propriu tehnologic deergie electrică a fost litative ale acestui an şi j de agrement acostate la chei case de popas, magazine de na lor satisfacţie pentru fap­
Gălbenuşă, şeful secţiei i diminuat în perioada scursă de începutul anului cu peste plan cincinal. Lotul de mon- : sau care brăzdează apele artizanat şi alte diferite com­ tul că secretarul general a
I furnale a C.S. Hune­ taj ' al şantierului nr. \ mării. plexe, găzduite în construcţii venit în mijlocul lor ăntere-
doara). După efectua­ ; 1 100 000 Kwh. Un aport deosel la obţinerea acestui BARZA. Printre colective- i 1 construcţii-montaj, nu- \ Aici, t o v a r ă ş u l Nicolae originale, specifice arhitectu­
rea tuturor probelor teh­ j succes, închinat apropiatei zile 23 August, şi-a adus le fruntaşe în întrecerea so- j mai prin raţionalizarea I Ceauşescu este întâmpinat de sîndu-se de condiţiile de via­
nologice aferente, în cursul | echipa de reparaţii electrice cosă de Mircea Dehel, cea cialistă ce se desfăşoară în j reparaţiilor blindajelor de : edilii judeţului, de reprezen­ rii populare din principalele ţă, de modul cum este asigu­
serii de azi (20 iulie a.c. j de la Întreţinerea staţiilor extere, condusă de Ştefan cinstea sărbătorii zilei de 23 I la' furnalul nr. 5 al C.S. | tanţii municipiului. zone folclorice ale ţării. rată buna aprovizionare.
— n.n.), a început opera­ ; Manta, precum şi turele con du de Iulian Săvescu şi August se numără şi cel al j Hunedoara a obţinut o e- j De la portul Tomis se mer­ Oprindu-se în mijlocul a- Vizitînd diferitele raioane,
ţia de încărcare a furna­ i Gheorghe Cazacu. raionului Brusturi de la I.M. ; conomie de 1 000 kg elec- j ge de-a lungul bulevardelor cestui „sat al satelor româ­
lului nr. 5, ieşit din repa­ Barza. Datorită aprovizionării j trozi pentru sudură şi 4 000 j oraşului Constanţa, ce oferă discutînd cu factorii de răs­
raţia capitală la care a fost corespunzătoare şi organiză- I mc de oxigen. Instalatorii j imaginea tinereţii acestui mu­ neşti", tovarăşul Nicolae pundere ai comerţului local,
supus. rii minuţioase a fiecărui loc \ de la lotul de instalaţii al j nicipiu, care, în anii din ur­ Ceauşescu a vizitat două din tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Munca asiduă a con­ de muncă, toate echipele ra- : mă, a cunoscut o prodigioasă construcţii, interesîndu-se de
structorilor de la I.C.S. i Apartamente predate ainte de termen ionului prezintă realizări deo- ; aceluiaşi şantier au adău- j dezvoltare determinată > atît modul cum a fost concepută apreciază concepţia funcţiona­
gat 5 tone de metal econo- \
Hunedoara, a echipelor sebite. Acest lucru a deter- j de vocaţia sa maritimă şi in­ lă a noului magazin univer­
noastre proprii de montori, i CALAN. Ieri, cei 60 de construc din iotul 24, şantierul 2 al minat ca planul de produc- j misit. După cum ne in- ? dustrială, cît şi de cea turis­ destinaţia complexelor de de­ sal, modul de prezentare şi
forma tovarăşul Cornel Co- j
a fost aşadar încununată I T.C. Deva, care acţionează în zonraşului nou Călan, înălţînd ţie, aferent perioadei scurse j tică, pretutindeni fiind vizi­ servire şi agrement pentru desfacere a produselor, stră­
de un remarcabil succes: : noi cvartale de locuinţe, au terat complet lucrările la 40 din această lună, să fie de- j valiov, secretarul comitetu- j bile semnele unei variate ac­ turişti. în ce măsură ele ofe­
furnalul nr. 5 va produce • apartamente din cele 80 planificca se construi în acest an. păşit pe ansamblul raionu- j lui de partid de la I.C.S. i tivităţi : arterele centrale pli­ ră un contact cît mai direct dania de a exista permanent
fontă cu 3 zile mai devre­ j Săptămînă viitoare vor fî predatilte 20 apartamente. Con- lui cu 21,5 la sută. In en- j Hunedoara, fiecare formaţie j ne de lume sînt străjuite de cu faima artei noastre popu­ un fond de marfă bogat, co­
me, fapt ce va determina i duşi de maistrul Marin Firiclcă, hcii constructori de la punc- tuziasta întrecere un loc de j se prezintă cu astfel de e- i nenumărate magazine; noi respunzător posibilităţilor largi
obţinerea unor noi canti­ : tul de lucru din Călan au terrrt apartamentele respective frunte îl ocupă echipele de j conomii. Numai aşa se ex- j cartiere, ce conferă largi di­ lare. a bucătăriei româneşti, pe care le oferă industria 'şi
tăţi suplimentare de me­ ; înainte de termenul fixat, situaţicrnerală a blocurilor 6 şi 7 mineri conduse de Constan- j plică cele 6.8 milioane lei j mensiuni vechii urbe, în ju­ cu atît mai mult, cu cît fie­
tal. : prezentîndu-se integral în devansţă de graficele de execu- tin Apostol, loan Lazăr, Ni- I economii la preţul de cost, j rul cărora s-au înălţat puter­ care dintre ele a fost con­ agricultura ţării noastre.
Astfel, unul dintre an­ j ţie. colae Mocanu, Mircea Căli- \ obţinute — cifră care, ra- j nice industrii, pe prim plan ceput ca un mesager al tra­ Vizita tovarăşului Nicolae
gajamentele constructorilor ; „Miine (azi — n.n.), cele 40 dipartamente vor fi recepţio- nescu, Nicolae Tuţu, Gogu \ situîndu-se actualul port şi Ceauşescu a oferit edililor ju­
şi siderurgiştilor, asumat : nate — ne declara comunistul loCîmpeanu, şeful unei echi- Toma şi Nicolae Albota care I portată la aceleaşi perioa- j şantierul naval destinat con­ diţiilor folclorice şi gastro­ deţului concluzii mobilizatoa­
în întrecerea ce se desfă­ j pe de zidari — ceea ce înseamnă în ajunul sărbătorii noas- de ale anilor precedenţi, n-a j strucţiei de mineraliere, pe­ nomice ale zonei respective. re în ce priveşte direcţiile
şoară in cinstea zilei de 23 j tre, ca de fiecare dată cînd au recepţiile lucrărilor, vom fi şi-au onorat sarcinile de ; mai fost întîlnită în acti- i troliere şi cargouri de mare In continuare, un alt popas
August, se prezintă pe de­ j martorii unei bucurii pe care ne-< creat-o noi înşine prin plan cu depăşiri cuprinse in- ; vitatea acestor constructori. ; la „Casa argeşeană“, loc de spre care trebuie concentrate
plin onorat. i munca de zi cu zi". tre 30 şi 38 la sută. tonaj — obiective vizitate cu pe mai departe preocupările
puţine zile în urmă de se­ recreere, dar, în acelaşi timp, lor în vederea , valorificării
cretarul general al partidului, prilej pentru turistul străin mai depline a investiţiilor pe
care a analizat la faţa locu­ de a pleca de aici cu amin­ care le-a necesitat crearea
lui stadiul actual al lucrări­ tiri ce te îmbie sub forma staţiunilor, a posibilităţilor pe
Campania agricolă <e Ieri, la Deva s-a deschis lor de pe acest important scoarţelor, ţesăturilor, olăriel care le oferă în general lito­
şantier al cincinalului. de şi ciopliturilor în lemn. ralul, pentru ridicarea eficien­
Secretarul general este in­
cu
entuziasm
Salutat
ţei Întregii activităţi econo­
constănţeni
de
şi
Recoltarea griului să fie fadă intr-un A XlV-a ediţie a taberei de mulţimea tovarăşul Nicolae format de preocuparea gazde­ mice a turismului.
lor de a menţine permanent
turişti,
specificul fiecărui complex, in
ADRIAN IONESCU
Ceauşescu . parcurge străzile
informare şi documentare geografică oraşului, îndreptîndu-se spre funcţie de judeţul pe care îl DUMITRU MINDROIU
timp scurt şi fără piederi! avut loc deschiderea celei de triva poluării, pentru apăra­
Ieri dimineaţa, la Deva a
rea mediului înconjurător.
a XlV-a ediţii a taberei de in­ Timp de aproape două săp­ 0 DATORIE DE OHOflRE A FIECĂRUI OM AL MUHCII
formare şi documentare geo­ tămâni, geografii vor partici­
Volumul sporit al lucrări­ cooperative agricole din raza uşit să se strîngă şi înma- grafică a cadrelor didactice. pa la exdursii de documen­
lor agricole care reclamă consiliilor intercooperatiste izineze recolta , de grîu de înscrisă în cadrul acţiuni­ tare, aplicaţii practice privi­ Economia de materii prime,
maximă urgenţă nu îngădu­ Orăştie, Simeria şi Geoagiu î mai mult de 100 hectare lor metodice de perfecţiona­ toare la relaţia activităţii e-
ie în aceste zile nici o clipă sînt cit se poate de edifica­ in cele 160 existente. In pa­ re a cadrelor didactice, ta­ conomice hunedorene cu me­
'de răgaz. Evitarea pierderi­ toare în această privinţă. liei cu secerişul, cu 4 pre- băra, la care iau parte 40 diul natural, prezentări de
lor din recolta de grîu con­ Pa tarlalele ocupate cu e s-a lucrat la balotatul pa- de profesori din toate jude­ monografii şi comunicări re­ materiale, timp, bani !
stituie dezideratul căruia i grîu ale cooperativei agrico­ elor, asigurînd astfel front ţele ţării, este organizată de feritoare la mediul geografic
se cer a fi subordonate toa­ le din Orăştie am întîlnit o le lucru pentru efectuarea către Societatea de ştiinţe hunedorean ş.a.'
te eforturile cooperatorilor masivă concentrare de forţe măturilor şi însămînţarea geografice din R.S.R. şi U- Iată cîteva teme din cu­
şi ale mecanizatorilor. As­ şi mijloace. Cu 11 combine, miturilor succesive. Am pro­ niunea sindicatelor din in­ prinzătorul program al tabe­
pectele întîlnite în cîteva timp de 3 zile consecutiv, s-a fitat de o scurtă întrerupere stituţiile de învăţămînt, şti­ rei : Oraşul Hunedoara şi
pentru pauza de masă, timp inţă' şi cultură. Demn de aspecte privind relaţia om-
în care inginerul loan A- mediu înconjurător ; polua­ Priv ţi în incinta unităţii!
i menţionat este faptul că, din
1 vram (coborând de pe o com­ cele XIV ediţii de pînă acum, rea apei şi aerului; peisaj u-
bină) ne-a relatat cîteva de­ un număr de şapte au fost manizat-; geografia turismu­
In flux c talii privind organizarea şi organizate în judeţul nos­ lui ; evoluţia paleogeografică Sînteţi bun gospodar?
desfăşurarea secerişului.
tru ! a depresiunii Pui — Haţeg ;
— Au fost luate astfel de In cadrul festivităţii de ipoteze privind geneza văii
Secerişul păioaselor se des­ pentru stringerea grabnică a măsuri încît în mai puţin de deschidere, tovarăşul Nicolae transversale a Jiului; Pasul Aşa cum „ziua bună se cu­ iar salariaţii sînt. ei înşişi ment care mai rămîne înă­
făşoară din plin şl la coope­ recoltei, tractoriştii loan Dol- o săptămînă să încheiem re­ Andronache, şef de secţie la Merişor — importanţa aces­ noaşte de dimineaţă“, „omul proprietari şi producători, a- untru.
rativa agricolă de producţie ha, loan Lazea, loan Şervens- coltatul. Conducerea S.M.A. Comitetul judeţean de partid, tuia pentru evoluţia văii Ji­ grăbit se, vede după păşit", vînd multiple răspunderi pen­ — Cîţi saci goi rezultă pe
din Bretea Strei. In două zi­ chî de la secţia Bretea Strei, ne-a sprijinit şi cu combine a transmis participanţilor la ului şi pentru comunicaţii ; etc., la fel şi bunul gospodar tru gospodărirea avuţiei ob­ zi în urma consumului de ci­
le, cu forţe întregite prin de­ precum şi Petru Tomotaş, La­ din secţiile unde secerişul în­ tabăra geografilor , salutul bi­ morfologia văii Cerria hune- se cunoaşte după cum îşi chi­ şteşti. Din această cauză am ment ?
plasarea a trei combine de zăr Tămăşoi, loan Bunea şi cepe mai tirziu. Aşa se ex­ roului Comitetului judeţean doreană ; morfogeneza de­ verniseşte gospodăria proprie, formulat astfel titlul anchetei — Circa 40
la ..secţia S.M.A, din Chitid, Izidor Crăciunescu de la sec­ plică de ce, în afară de trac­ Hunedoara al P.C.R., precum presiunii intramontane Brad după cum îşi aranjează casa de faţă. Pentru că, perma­ ★
aici s-au secerat mai mult ţia din Chitid. toriştii Gheorghe Contor, Ion şi îndemnul ca întreaga lor — Hălmagiu ş.a. şi curtea, celelalte bunuri pe nent, fiecare om al muncii, O mică paranteză... La
de 30 ha cu griu. Prezent in Concomitent cu stringerea Dănilă, Aurel Pitorodescu şi activitate din zilele ce ur­ In prima zi a funcţionării care le are în avere. cît şi factorii responsabili, I.C.A. Deva, discutăm cu to­
permanenţă în mijlocul tracto­ recoltei s-a organizat şi trans­ Gheorghe Tat, care fac par­ mează, studiile şi cercetările taberei, cadrele didactice au trebuie să se privească în „o- varăşul Aurel Cazan, îndru­
riştilor, Horia Işfănescu, şeful portul griului la baza de re­ pe care le vor întreprinde să vizitat oraşul Deva şi împre­ Mutînd imaginea la scara glinda“ unităţii lor şi să se mător.
secţiei S.M.A. Bretea Strei, a cepţie sau spre magaziile te din secţia de la C.A.P. O- aibă o largă aplicabilitate jurimile sale, construcţii şi unei întreprinderi sau orică­ întrebe : sînt un bun gospo­ — Conform instrucţiunilor,
organizat recoltatul în flux cooperativei. răştie, avem la recoltat în- unităţi industriale, obiective rei unităţi economice, preten­ dar ? sacii de ciment trebuie scu­
continuu. Imediat ce se se­ In întreg consiliul intercoo- practică, să poată fi folosite social-culturale şi istorice, ţiile noastre sînt înzecit mai * turaţi bine şi feriţi_ de ploaie.
ceră, se trece la balotatul peratist Călan, — după cum F I cu succes în ofensiva împo­ cetatea. mari. Bunurile ce se află aici Altfel, nu pot fi primiţi — ne
paielor, eliberarea terenului ne-a declarat Inginerul loan (Continuare in pag. a 2-a) sînt ale noastre, ale tuturor, ...întreprinderea „Marmu­ spune interlocutorul.
şi se ară in vederea însămîn- ra” Simeria împreună cu to­ — „Marmura" Simeria vă
Cotuţiu, directorul S.M.A. —,
ţării culturilor succesive. pînă în seara zilei de 20 iu­ varăşul inginer şef, Gheorghe livrează saci ?
Boşorogan,
toată
înconjurăm
In ziua de 19 iulie se a- lie se seceraseră mai mult de curtea întreprinderii. Dincolo — La această întreprindere
flau la datorie, în plin efort 200 ha cu orz şl grîu. am fost chiar noi şi am dis­
de atelierul de cioplitorie, cutat cu şeful aprovizionării.
lipit de gard, se deschide o Există multă neglijenţă în
groapă mare in care se văd păstrarea sacilor.
cioburi de marmură, dale — Cu cit plătiţi aceste am­
lllllli
Cind furajele nu prisosesc, de ce se sparte, moloz etc. balaje ?
— 0,30 lei pentru un kilo­
— Aici este locul unde de­
pozităm tot ce nu mai este gram.
Aşadar, din valorificarea sa­
tărăgănează stringerea şi depozitarea lor! «şip^£ I S w » % util pentru producţie. La fie­ cilor de hîrtie, întreprin­
care 3-4 zile, transportăm a-
ceste resturi cu maşinile la derea ar acumula venituri.
Cît de important şi de ne­ şi depozitatul fînurilor culi- Mureş, unde se face un baraj Dar...
cesar este ca furajele să fie vate şi naturale. Zilele trep­ — ne explică inginerul şef.
strînse şi depozitate fără te, la aceste lucrări şi-au no- Imediat după groapă, apare
pierderi, cunoaşte bine fieca­ bilizat forţe sporite coopea- un „povîrniş“ de saci de hîr-
re cooperator. întrebarea de torii din comuna Turdaş. n- tie, legaţi în pachete. Sînt Continuăm să înregistrăm
acută actualitate ce. se pune tr-o singură zi, duminică, sjre peste 1000 de saci. Ploaia i-a şi celelalte aspecte de slabă
în faţa crescătorilor de ani­ exemplu, la C.A.P. Priiaz măcinat, maşinile ce cară gospodărire. In nordul incin­
male este : cum se acţionează s-au transportat cu 4 tractoa­ 1 *** •; molozul i-au strivit, nu mai tei. colţ cu I.C.M.-ul. aşteap­
însă pentru ca întreaga pro­ re şi 3 căruţe aproape 60 de sînt buni de nimic. tă o grămadă de fier vechi.
ducţie de nutreţuri, pînă la tone furaje, respectiv fibroa­ — De ce nu i-aţi predat la Aflăm că exact din ziua res­
ultimul kg, să ajungă la fer­ I.C.A. (întreprinderea de pectivă tinerii unităţii au în-
mele zootehnice ? se. In acelaşi timp, alte 25 de contractări şi achiziţii, fosta
Firesc era — aşa procedea­ tone nutreţuri au fost insilo- In ultimii ani, Deva s-a extins mult pe orizontală şl pe verticală. Cartierul Dacia este o dovadă grăitoare în acest D.C.A.) ? MARIN NEGOIJA
ză bunii gospodari — ca a- zate. Mecanizatorii Micoiae sens. In imagine, vă prezentăm un aspect din centrul cartierului Dacia. — Nu i-a primit. I-a plo­
cum, cînd la ordinea zilei se Nicula şi Nicolae Badu, pre-
află secerişul, să fie aproape uat şi s-a întărit praful de ci­ (Continuare In pag. a 2-a)
finalizate acţiunile care pri­
vesc recoltatul, transportul (Continuare tn oao. a 2-a)
FESTIVITATE gul Strei, curse de auto­ tineri. Ei şi-au stabilit caturi aparţinînd artistu­ Deva, unde îşi va conti­ din Vulcan. Pentru a fi
buz după cum urmează : planul de activitate pen­ lui plastic Mircea Bitcă nua pregătirile. cît mai plăcut şi căutat,
Í Ieri după masă la gră­ Deva — Strei — Camping tru întregul an, plan în din Deva. în curind se vor mai fa­
de la ora 8,30, din 30 în
care se înscriu : drumeţii
dina de vară din Hu­ DELA PENSIONARI ce aici unele amenajări.
nedoara a avut loc adu­ 30 de minute, pînă la ora montane, turism, excursii Astfel, vor fi aduse me­
narea festivă consacrată 13. De la Strei la Deva de sfîrşit de săptămînă MIINE, ORELE 18, IN EXCURSIE se pentru tenis, porţi pen­
In livadă se fac zilei constructorilor, unde vor circula, tot din 30 în etc. MECIUL MUREŞUL — tru handbal şl cele nece­
s-au Întîlnit peste 2 000 de 30 de minute, autobuze Se intenţionează înfiin­ POLITEHNICA Asociaţia pensionarilor sare pentru volei. In vii­
lucrători de la I.C.S. Hu­ începînd cu ora 16 şi pî­ ţarea de asemenea cercuri din Petroşani a organizat tor, se prevede şl con­
expunerea
araturij discuiri şi stropiri nedoara. După urmat pro­ nă la ora 20. turistice şi în alte oraşe TIMIŞOARA zilele trejeute, prin filiala struirea unui bazin de
Costul unui bilet — 5 lei.
înot.
O.J.T.
localitate,
o
din
a
prezentată
ale Văii Jiului.
gramul artistic „Pe verti­ O ZI Miine, începînd cu ore­ nouă excursie pentru
cala socialismului“, unde „AMICII le 18, stadionul „Cetate" membrii săi. 40 de ama­
şl-au dat concursul for­ SEARA CULTURALA 1 tori au făcut, în 19-20 iu­ VREMEA
La ferma pomicolă a C.A.P. Toteşti se depun, în aceste maţiile de cor, muzică PAR1NGULUI" din Deva va găzdui pri­ lie, o plăcută excursie cu
mul meci amical al sezo­
zile, eforturi susţinute pentru îngrijirea livezii Intensive. Şeful populară şi dansuri ale La întreprinderea de u- nului precompetlţional din­ autocarul pe un traseu in­ Pentru 24 ore
întreprinderii. tilaj minier din Petroşani La căminul cultural din LA tre proaspetele promovate, teresant cuprlnzind cen­
fermei, ing. Veronica Seruna, a ţinut: să evidenţieze aportul a luat fiinţă cercul turis­ staţiunea balneoclimaterică în divizii superioare Mu­ tre industriale şi puncte Vremea va fi frumoasă
tic „Amicii Parîngului“. Vaţa de Jos s-a desfăşu­ reşul Deva şi Politehnica turistice ca : Arad, Timi­
cerul
şi
călduroasă
cu
tractoriştilor Ion Brăilă, Vaier Lihoni, Teodor Nicodim şi Ti- AUTOBUZE PENTRU Membrii cercului sînt, de rat o amplă seară cultu­ Timişoara. In echipa de- şoara. Buziaş, Lugoj, Ca­ variabil, mai mult senin.
tuturor
beriu Dănescu, precum şi al cooperatoarelor Roza Pop, Victo­ CAMPING STREI fapt, prietenii frumuseţilor rală — poezie, muzică, veană vor evolua o serie ransebeş şi altele. Izolat vor cădea averse
folclor — la care au asis­
munţilor,
al
de jucători noi, care şi-au
ria Vlaic, Kelemew Ana, Anuţa Pop, Olivia Moca — să amin­ întregii ţări. tat un mare număr de lo­ manifestat dorinţa de a NOI AMENAJĂRI slabe de ploaie însoţite de
descărcări electrice. Tem­
începînd de duminică Pentru început, cercul a calnici şi oaspeţi aflaţi la ALTA activa în viitor în cadrul
tim doar cîteva nume — la efectuarea arăturilor, discuitului, 22 iulie, autogara Deva pornit la drum cu 40 de odihnă sau tratament. PENTRU AGREMENT peraturile minime vor os­
va pune la dispoziţia pu­ acestei formaţii. Divizio­ cila intre 7 şi 12 grade,
Cu acest prilej, in sta­
praşilelor manuale şi stropitului pe cele 105 ha de livadă. blicului călător amator de membri, toţi Iubitori ai ţiune a avut loc şi vizio­ nara A Politehnica va „La Brazi“ este locul de
drumeţiei, oameni de toa­
a petrece o zi la campin­ te vîrstele, veterani şi narea expoziţiei de cari- rămîne în continuare la agrement — recreere şi iar maximele intre 21 şi
destindere — al minerilor
26 de grade.