Page 67 - Drumul_socialismului_1973_07

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 763 9 SIMBĂTĂ 21 IULIE 1973

"1

In familia serdarului Can- Acesta, impresionat de inteli­ sandra, fiica fostului domni­ tîrziu va concepe vasta ope­
temir ziua de 26 ociombrie genţa tînărului fiu de domn, tor al Ţării Româneşti ră „Istoria Imperiului Oto
1673 avea bă reprezinte o zi va scrie mai tîrziu despre 3 In capitala Imperiului Oto­ man“, lucrare cure-i va adu­
deosebită: Ana Bantăş, soţia ei: „Au început a luci sem­ man. Dimitrie Cantomir în­ ce faima de om de litere si
serdarului din satul Si 1 işt-ani ne ale firii lui alese încă de vaţă necontenit limba turcă istoric
(azi dispărut) din ţinutul pe acum" După obiceiul vre­ (de la filozoful turc Saadi- Dar despre calităţile învă­
Fălriului, a adus pe lume pe mii, Şerban Cantacuzino îi Effcndi), araba şi persana, ţatului domnitor, edificatoare
cel car-' va demonstra lumii făgăduieşte de soţie pe fiica filozofia — de la învăţatul sînt mărturiile cronicarilor .
geniul poporului român : Di- sa Casandro lacomi, vestitul medic Ale- Ion Neculce : „Cantemir era
mitrie Cantomir. om învăţat, numai la giude-
Micul Dumitraşcu a moş­ căţi nu prea Iun seama bine,
foarte instruită — pasiunea 300 de ani de la naşterea la Ţarigrad. în streinâtate ;
tenit de la mama s a — o femeie poate unde fusese trăit mult
pentru lectură, motiv pentru lăcomie nu avea mare, lu­
care părinţii săi s-au gîndit lui Dimitrie Cantemir crurile lui poftea să. fie lău­
r încă de timpuriu să-i dea o date".
educaţie aleasă.
Nieolac Costin : „Fiind el
La vîrsta de 12 ani se pe­
Bună dimineaţa, A R C U I R E trece un eveniment însemnat După doi ani însă, în 1688, xandru Muvrocordat îl înva­ om isteţ, şMind şi carte tur­
cească, se vestise acum în
în viaţa tînărului Dimitrie : este trimis la Ţarigrad ca ţă noţiuni de medicină, de
tatăl său la 25 iunie 1685, ostatic pentru ca Poarta să la Meletie de Arta învaţă tot Ţarigradul numele lui
Trece prin vară griul luminînd geografia, iar de la Kiomani de-1 chemau agii la ospeţele
fată cu mistrie! Cîmpiile rotite-n jurul frunţii este uns domn al Moldovei. fie sigură că domnul Mol­ Ahmet muzica. Totodată, do- lor cele turceşti, pentru prle-
teşugu ce avea cu dînşii. Al­
Avea o vîrstă înaintată, nu dovei nu se va „răzleţi" fru-
Pină departe unde cîntă munţii bîndeşte profunde cunoştinţe
ştia să scrie (după relatările pă 1691 revine la Iaşi unde ţii zic, ştiind bine la tambur,
Din flautul unui albastru blind. lui Ion Neculce), iar ridica­ rămîne pînă la 13 martie de filozofie, literatură, isto­ îl chiemau agii la ospeţe
rie precum şi limbile latină,
Versuri : A. CONSTANTINESCU — C. GIOSU rea sa în scaunul domnesc a 1693 cînd tatăl său moare. greacă modernă şi greacă pentru zicături".
Cronica anonimă a Moldo­
Muzica : ŞTEFAN RADUJ înalt şi tînăr, cot la cot cu noi, fost de fapt urmarea luptelor Din această perioadă avem veche, arabă, italiană, rusă, vei (1622—1733): „Dumitraşco
interne între partidele boie­
Tempo de Invlrtitâ Soarele-şi pune coasele pe umăr reşti. mărturia lui Vintilă Corbea- slavonă şi franceză. Vodă, feciorul lui Constantin
Şi vine-n rîndul nostru fără număr, In capitala Moldovei, nul (sol al lui Constantin O dovadă a marii sale e- Cantemir Vodă era om învă­
Să ne alegem aurul din ploi. proaspătul domnitor, îl anga­ Brîncoveanu): „Era un prin­ rudiţii, care 1 făcuse celebru ţat şi la împăratul cunoscut ;
jează pe vestitul dascăl cre- cipe, care deşi încă tînăr, în întreg Imperiul Otoman : că şezuse multă vreme la Ţa­
&b- n j tan Ieremia Cacavelas pentru este înconjurat de cărţi şi de la 1710, cînd este investit rigrad, fiind Beizade şi învă­
i W Amiaza urcă lin, coboară lin a-i instrui fiul. Acesta îl in­ arme, de unde putem deduce domn al Moldovei, sultanul ţase turceşte şi au arătat
St 1 îu-n.s di- mi - fi fă-ici Fct- l<3 CJJ rn/s - tn -e Ca umbra lingă cumpăna fîntînii ; troduce în tainele culturii Ahmed al III-lea îi oferă în turcilor meşteşugu muzicăi,
Sub cerul aburit, pe CÎMPUL PilNII clasice greco-latine. că are o bună înclinaţie că­ dar „hilatul“ — .un fel de adecă cîntarea ; şi era cin­
In 1686 cînd avea 13 ani. tre unele, ca şi către celelal­
i Se arcuiesc luminile în plin. Dimitrie Cantemir se întîl- te". togă — drept semn de înal­ stit şi lăudat de către toţi şi
tă preţuire ! Era o recunoaş­
avea nume că este vrednic şi
33 TRAIAN FILIMON neşte cu un mare învăţat al In 1696 se logodeşte, iar în tere a calităţilor tînărului la război“.
Pod- te unei un cin - tec Ti-as C.in-ia. o — « vremii Şerban Cantacuzino. 1699 se căsătoreşte cu Ca- principe moldav, cel ce mai C. DROZD
i
^ ..j 4|..Ş 4^
::
ly ^ Ly i
Li - ne S^rin-te- ne - te Crn-t'e - ce-te me -le
Expoziţia
pö É
3 K7 f *5* L y T 7 ----- Vasile Năstăsescu
\ y
A><a- Ae we/ c/o - A?c Fâ -ta de pe sehe - I
Continulnd şirul expozi­
ţiilor organizate în muni­
jEŢ^I MiN' cipiul 'Deva, Comitetul ju­
deţean pentru cultură şi e-
¿¿i. !s ' ta. Ja. , t a, ia , ta, la Ja, 4?, /<$, /cţ /¿ţ 7.$. ducaţie socialistă, în cola­
)
borare cu Uniunea Artişti­
le J iţ, lor Plastici din R.S.R., a
deschis cu puţin timp în
la, ¿¿tjatja, ta, ta, ta. La, k, ta, /*, /<=?_, /a, /„- urmă expoziţia sculptoru­
lui bucureştean Vasile
Năstăsescu.
Bună dimineaţa, Bunâ dimineaţa. Elev al sculptorului Con­
Fatâ cu mistrie I Inima şi iia, stantin Medrea, Vasile Năs­
Poate vrei un cintec ? Dacă vreau un cintec ? tăsescu a expus de-a lun­
Ţi-aş cinta o mie Iacă şi de ce n-aş vrea gul anilor în diferite oraşe
Line, sprintenele, Hai dezleagă-ţi tolba ale ţării, precum şi în stră­
Cintecele mele Cintă-mi-1 acum inătate. Folclorul repre­
Poate vrei un cintec Bună dimineaţa, zintă pentru artist un ne­
Fatâ de pe schele ? Omule din drum. secat izvor de inspiraţie,
aşa după cum ne-o dove­
desc lucrările (în lemn,
piatră, ceramică) prezente
în expoziţia de la Galeriile
de artă ale Fondului plas­
tic. cum ar fi de pildă :
„Ţăranca la oglindă",
Atelier Diverse .HORA" — sculptură In lemn. (Din expoziţia Vasile Năstăsescu). „Transilvăneanca“, „Stîlp
Foto: I. LEHOCZKY ardelenesc", „Chip de cio­
ban“ etc.
E mult mai simplu să spui nea scriitorului trudnic şi
ce nu eşti, adică să te defi- lent, ca nişte pinze diafane
j neşti prin absenţă, decit să pe care orice abur sau pi­
Ieştii'ce eşti. cătură sau cutremurare cit \ Legendei Meşterului Manole în judeţul Hunedoara
de mică le poate strica. Nu 1
\ 'k
i Multe situaţii dezagreabile mă refer la ideea generală 1.
J ar putea fi evitate dacă u- şi la axul principal al cărţii, ţ
^ nii oameni n-ar confunda nu la steaua ei călăuzitoare Legenda (balada) Meşteru­ conţinut tragic şi dovedeşte trăieşte numai între mun­ dea ziua, se „huruia" noap­
1 discreţia sau timiditatea cu deci, ci la elaborarea con- \ lui Manole sau balada Mă­ afinităţi cu epica funerară, teni, ci e larg răspîndită şi tea. Variantele haţegane con­
! infatuarea, amabilitatea cu cretă, la nivelul detaliilor, l năstirii Argeşului este ver­ îndeosebi cu cîntecul zorilor. printre transilvăneni. ţin, de asemenea, şi episodul Obeliscul de la Polatiştc, la Intrarea în municipiul Petroşani.
4 familiaritatea sau camarade- în laboratoarele complicate J siunea unei străvechi teme Legenda a fost descoperită In judeţul Hunedoara, pre­ cu soţia lui Manole, care, cu Foto: I. LICIU
■ ria cu complicitatea. ale conştiinţei. Dar asta ni- ţ folclorice : jertfa zidirii, adi­ încă din anul 1842 (în pro­ zenţa baladei este semnalată energie şi curaj învinge pie­
\ ★ meni în afara scriitorului n-o ţ că jertfirea sau zidirea în ză), cu localizare la biserica pentru prima oară în 1885 dicile ce i se pun în cale şi
Orice scriitor moare cite ştie şi nici n-o poate şti. i corpul unei construcţii a Li­ Trei Ierarhi din Iaşi. A fost de către Oscar Mailand, fost vine cu mîncarea la zidari,
puţin (sau, poate, mult — Vîntul bate, pămintul se cu- J nei fiinţe umane, a umbrei apoi prelucrată în 1847 de profesor la Deva între anii care o zidesc de vie.
nimeni n-are de unde să tremură mai mult sau mai ţ sale, a unui animal sau obi­ Cezar Bolliac. Dar prima va­ 1883-1923. El în anul 1885 Drept pedeapsă pentru o Poşta literară
j ştie exact) cu fiecare carte puţin energic şi cartea care 4 ect care reprezintă simbolic riantă populară în versuri a tipăreşte un mic studiu de­ astfel de nelegiuire, după va­
I pe care o termină. Se zice încearcă să prindă contur în- 1 fiinţa umană, în vederea legendei a fost publicată în spre legenda Mănăstirii Ar­ rianta din Cîrneşti, Manole
) că se şi naşte cu fiecare cepe să semene cu un fel 1 consolidării construcţiei. 1853 de către V. Alecsandri. geşului, în care se referă la este prefăcut într-o pasăre Ion Nica — Brad. Versu­ surîs deasupra vremii go­
nouă carte. Dar nu e ade­ de pînză a Penelopei. Scrii- ^ Această temă este larg răs- Ea s-a bucurat îndată de un text cules de la Novacu cu pene multicolore, iar după rile denotă în ultimă ana­ nesc/“ .
vărat. Nimeni nu se poate torul, cu perseverenţa sa i pindită la toate popoarele aprecierea cercetătorilor. Ast­ Zgârcea din Subcetate. In a- cea din Peşteniţa, Manole liză o frumoasă promisiune. Marin Tănasc — Dobra.
naşte decit o dată. Dar poţi profund omenească, o refa- , din ţările sud-estului euro­ fel, I. K. Schuller scria în cest text, pe care Mailand făcîndu-şi aripi de prăştilă şi Va trebui însă să eliminaţi Poezia „Dobra" este o sim­
muri mereu cite puţin. Dacă ce iar şi iar şi o duce mai * pean (România, Grecia, Iu­ 1858 : „In seria celor mai nu-1 publică integral, lipseş­ zburînd spre pămînt, de ase­ unele elemente de „import" plă constatare în versuri,
o carte se întimplă să fie departe cu un pas sau cu o | goslavia, Bulgaria şi Alba­ frumoase şi mai emoţionante te episodul despre moartea menea, este transformat în (de prin Soreseu, nu ?). Mai fără nimic profund. Aple-
mai bună decit cea de di­ jumătate de pas sau cu un i nia). legende populare, care se zidarilor. pasăre (graur). trimiteţi. caţi-vă mai mult asupra
naintea ei, nu e din cauză După părerea folcloristului bazează pe credinţa zidirii Balada a mai fost culeasă Nu putem să încheiem a- George Martin — Hune­ cunoaşterii vieţii.
că scriitorul a renăscut, ci sfert de pas. Şi la fiecare / clujean Dr. Ion Taloş (v. Ion în temelie, se numără legen­ în judeţul Hunedoara la Ti­ ceste cîteva rînduri fără să doara. „Vorbe, vorbe, vorbe" Vasile Ludoşan jr. — Vă-
pentru că s-a priceput să pas, la fiecare rind, rămine ) Taloş „Meşterul Manole“, E- da românească despre zidi­ sa, Cinciş, Orăştioara de Sus, menţionăm interesul marc — cum ar spune Hamlet — lişoara. Ne scrieţi în înche­
dea o mai bună întrebuin- şi ceva din el însuşi. Pentru ^ ditura Minerva, Buc. 1973), rea mănăstirii Argeşului...“ Cîrneşti şi Peşteniţa. pe care l-ar prezenta aflarea din acelea tocite de prea ierea scrisorii : „Nu prea
ţ ţâre forţelor care i-au rămas. ca în cele din urmă să ră- i foarte probabil legenda a- Iar ing. L. Reissenberger, Prezintă interes deosebit manuscriselor cu caracter multă întrebuinţare în poe­ stau bine cu regulile de
I Nu e vorba aici de o con- mină doar ele, cărţile. Bune? ceasta are la bază, cum pre­ de la Comisia monumentelor variantele culese la Cîrneşti folcloric ale profesorului de- zie. Strofa a doua din punctuaţie, dar vă rog să
/ cepţie pesimistă, ci de un Rele? Numai o excesivă lip- > supune şi Mircea Eliade, un istorice din Viena, în 1860, (1934) şi Peşteniţa (1958), pe vean Oscar Mailand, dacă a- „Timpul pînă-n amurg“ este o mai aranjaţi dv. dacă
\ unghi posibil de meditaţie a- să de modestie şi-ar putea 1 scenariu mitico-ritual. Carac­ studiind problema construcţi­ care Ion Taloş, în studiul cestea mai există, şi eventual un exemplu tipic : „Ca val­ în rest este bună pentru a
4 supra aceluiaşi străvechi mit terul ritual s-a păstrat în ei mănăstirii Argeşului, con­ său, le consideră ca făcînd descoperirea, printre aceste vele de scoici ni-s vieţi în­ vedea lumina tiparului". Nu
, al meşterului Manole'. asuma aici curajul de a râs- \ două puncte extreme ale a- stată, între altele, că poporul parte dintr-un tip deosebit: manuscrie, a variantei din gemănate / Cuvintele-n plu­ vă faceţi griji cu regulile
punde fără ezitare. ^ riei răspîndirii sale : Tran­ l-a învăluit pe constructor tipul Haţeg. Subcetate la care se referea
. * silvania de nord şi Grecia. tiri zadarnice de pietre în­ de punctuaţie, ci cu... „res­
'4 Pină la aşternerea lor pe „în vălul armonios al unei In ambele variante se vor­ Mailand în 1885. cercate, / Aceşti oameni tul“, adică cu poezia.
i hîrtie, cărţile se nasc in si­ RADU CIOBANU In Transilvania de nord ea beşte despre clădirea unei respirînd pînă la lacrimi
circulă în formă de colindă, poveşti din cele mai mişcă­ mănăstiri de către meşterul Prof. V. I. OPRIŞU
alături de alte colinzi cu toare şi mai triste", care nu Manole şi că tot ce se clă­ Deva vorbesc / Cu cel din urmă Red.

le. Monumentele veneţiene, avariate de rezi­
duurile industriale, bancurile de petrol care po­
Film luează albastrele ape mediterane — transfor-
mînd Coasta de Azur în Coasta... de abanos
fluid — sînt nişte semnale de alarmă declan­
şate de raţiune în faţa iraţionalului. Peter
Pledînd ca părinte vreau doar să spun că am Sasdy recunoaşte pericolul, îl încorporează în-
rămas încă mult datori acestui eşalon plin de „Misterul din tr-o povestire cinematografică captivantă, îi
Editoriale generozitate, sănătate şi prospeţime sufletească, Spectacole dă un titlu enigmatic, dar nu poate, aproape o-
gălăgios uneori, bine intenţionat aproape întot­
deauna. Depinde într-o mare măsură de noi insula Balte biectiv nu poate oferi o cale de ieşire.
Există ceva înfricoşător în proiecţia pe fun­
La „Tîrgul de fete" de pe Muntele Găina îşi
cei ce facem eforturi să-l cunoaştem, treeînd fac apariţia in fiecare an numeroase echipe ar­ dal modern a fricii ancestrale trezite în con­
„Adolescentul, cu aplomb — dictat de responsabilitate — peste tistice de amatori şi profesionişti, care, pe es­ ştiinţa locuitorilor insulei din vestul Angliei.
barierele vîrstei, ca dificultăţile specifice vîrstei
tradele do seînduri ridicate aici, desfăşoară pro­
Este, de asemenea, o mare doză de răscolitor
sale să fie depăşite. Dar, atenţie ! Nu cred în
lecţiile cu sens unic. Nu cred, adică, în iposta­ grame folclorice pentru delectarea miilor de Chiar dacă nu este o capodoperă — şi cate­ în faptul că, în epoca de plină ascensiune teh­
nică, oamenii de pe insulă cred cu statornicie
participanţi — localnici, oaspeţi din ţară şi din
acest za care o iau deseori adulţii. Cred, dimpotrivă, străinătate. goric nu este, s-o recunoaştem cu onestitate — în uneltirile de dincolo de voinţa umană, în
că avem la rîndul nostru ce învăţa de la băieţii
„Misterul din insula Balfe" aduce în discuţie
şi fetele cărora le-am dat viaţă, mai ales atunci Mîine, la tradiţionalul tîrg, judeţul Hune­ o chestiune care ne preocupă conştiinţa cu au­ forţa sofisticată a unei severe divinităţi, care
cînd este vorba despre puritate, credinţă în tri­ doara va fi reprezentat de două formaţii folclo­ toritate mereu crescândă : poluarea mediului îşi pedepseşte turma cu cruzime, pentru păca­
te îngropate pe undeva în ceţurile memoriei.
necunoscut“ umful adevărului, adeziunea instinctivă la lup­ rice. Este vorba de ansamblul Casei de cultură înconjurător. Dincolo de curiozitatea estetică a Avatarurile personajelor filmului amintesc,
din Brad şi de ansamblul „Mureşul" din Ilia,
ta binelui şi frumosului în lume.
* PAUL VALER care, sîntem convinşi, vor face tot posibilul faptului că viaţa modernă, un material conflic- pe rînd, da povestiri medievale — în care chi­
tual la care Euripide sau Shakespeare nu s-au
pentru a fi la... înălţime I purile frumoşilor cavaleri fuseseră răvăşite de
putut gîndi, desigur, problematica filmului tul­
bură, avertizează, prilejuieşte o meditaţie deloc maladiile lui Venus, importate pe căi levanti­
ne în Europa ; de fantasticile fabulaţii de­
Aşa se intitulează una din lucrările de ştiin­ comodă, dar cu atît mai utilă asupra condiţiei spre coloniile de leproşi ; de naturalismul şo­
ţă, popularizate pentru uzul părinţilor şi edu­ Pentru melomani umane ameninţate de poluare. cant şi categoric plin de bizarerii al romanelor
catorilor, tradusă din franceză şi apărută în E- Fireşte, filmul lui Peter Sasdy investighează captivante. Această concesie faţă de seriozita­
ditura Politică. © Discul Electrecord EDC 10159 cuprinde problema dintr-un punct de vedere senzaţional. tea problematicii investigate nu trebuie să ne
De ce este adolescentul u necunoscut ? — Dar nu este mai puţin adevărat că gravitatea mire: Peter Sasdy face filmului său o auto­
n
m-am întrebat la lectură, deşi volumul se stră­ patru melodii de muzică uşoară ale Mihaelei problemei este caracteristică lumii occidenla- caracterizare netă, recunoscînd cu francheţe a-
duieşte, de-a lungul cîtorva sute de pagini pli­ Mihai : „Acelaşi tango“, „Sub un petec de cer", partenenţa acestuia, de genul cvasi-aventură.
ne de explicaţii de ordin biologic, fiziologic, „Dacă iubeşti fără să speri“ şi „Mă vei iubi".
psihologic etc., să explice complexitatea proble­ O acompaniază orchestra de muzică uşoară a Ceea ce este mai important aici vizează în­
matică a vîrstei respective. Pentru că, mi-am Radioteleviziunii condusă de Sile Dinicu. să gravitatea fondului inspirator. Pentru că —
răspuns singur, de obicei nu facem suficiente e- © Arii din operele lui Verdi au fost recent cine ar putea tăgădui ? — este absolut veridic
forturi să-l înţelegem pe adolescent cu nevo­ înregistrate de Electrecord de către marele ca fisurarea unor containere, conţinînd hor­
ia lui de afirmare a propriei personalităţi, cu nostru cîntăreţ de muzică de operă, Nicolae moni, să producă malformaţii biologice la
setea lui de prietenie, contrastînd bizar — şi Herlea. Cu participarea orchestrei simfonice a peştii oceanici, malformaţii ce se propagă în
lanţ cu efecte potenţate în organismul consu­
Radioteleviziunii, operei române şi orchestrei
coexistînd — cu necesitatea lui de a fi şi sin­ matorilor. Este credibil, de asemenea, că izola­
gur uneori, în momentele tulburătoare cînd se de studio a Radioteleviziunii, Nicolae Herlea rea insulară a balfezilor să menţină, în pofida
interpretează ari’ din Rigoletto, Traviata, Tru­
caută pe sine. badurul, Ernani etc. expansiunii tehnice, o conştiinţă contaminată
Dar oare (m-am întrebat în continuare) nu­
mai faţă de adolescenţi manifestăm această se- © Din seria „Istoria muzicii in exemple“ de credinţe oarbe. Este plauzibil, în al treilea
mi-opacitate ? Nu cumva ni se întîmplă să ^tre­ 9 In Editura Politică a apărut „Partidul a apărut recent discul „Joseph Haydn“, care rînd, că savanţi de bună credinţă, cum este dr.
Del Shaw, să se ridice cu vehemenţă, cu dis­
cem indiferenţi sau numai neatenţi, pe lîngă Comunist Român — detaşament activ al marii cuprinde printre altele : „Divertisment pentru
frămîntările altora, unii tineri, alţii nu ? Nu armate revoluţionare internaţionale". Lucrarea bariton şi clavecin ; menuet din quartatul de perare, dar pînă la urmă cu succes, împotriva
s-ar putea ca marile furnicare umane care (3 volume, 2 208 pagini), precedată de un capitol coarde în re minor, op. 76 ; Alegro din sonata fantomelor care bîntuie epoca contemporană.
sînt blocurile noii noastre urbanistici atît _ de introductiv incluzînd documente programatice pentru pian Mi bemol major. op. 82, nr. 52 ; Ian Bannen, Judy Geeson, George Sanders,
frumoase sub raport estetico-arhitectonic să fi ale Partidului Comunist Român cu privire la Alegro din simfonia 104 în Re major „Londo­ Percy Herbert şi ceilalţi evoluează cu profesi­
rămas în urmă dacă le judecăm sub raportul politica de întărire a solidarităţii internaţio­ neza" ; aria lui Simon din oratoriul „Anotim­ onalism pe coordonatele acestui film, parafra-
relaţiilor dintre oamenii ce le locuiesc ? Şi da­ naliste cu partidele comuniste şi muncitoreşti, purile“ ş.a. Muzica este susţinută de orchestre­ zînd niţel comercial, motivul din „Ziua în care
că este aşa, dacă apartamentele acestor blocuri cu celelalte forţe revoluţionare, progresiste, an- le de cameră ale filarmonicilor din Varşovia şi vin peştii“ de Cacoyannis, cu personalitatea că­
par uneori nişte sertare care îşi apără relativa tiimperialiste, reuneşte un mare număr de do­ „George Enescu" din Bucureşti, radiodifuziunii ruia Sasdy nu se măsoară din onestitate şi
izolare, cum reacţionează cei ce nu mai sînt cumente care evidenţiază ampla activitate inter- din Leipzig, avîndu-i ca solişti pe Sviatoslav Scenă din filmul „Misterul din insula Balfe“, dintr-un real simţ al proporţiilor.
nici copii propriu-zis, dar nici tineri nu au naţionalistă a Partidului Comunist Român în Richter (pian) şi Ianoş Lebner (bariton). care va rula, începînd de luni, la cinematograful
perioada iulie 1965 — martie 1973. „Patria“ din Deva. AL. COVACI
ajuns încă ?