Page 69 - Drumul_socialismului_1973_07
P. 69
Proletari din toate îările, unlfi-vă !
întâlnirea tovarăşului
9
Nicolae Ceausescu cu
9
tovarăşul William Kashtan
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru relaţiile de prietenie lucrare între popoare, s-a e-
secretar general al Partidu şi colaborare statornicite în videnţiat însemnătatea inten
lui Comunist Român, s-a în- tre Partidul Comunist Român sificării eforturilor ţărilor so
tîlnit, simbătă, 21 iulie, cu şi Partidul Comunist din Ca cialiste, partidelor comuniste,
tovarăşul William Kashtan, nada, s-a relevat hotărîrea forţelor muncitoreşti, popu
secretar general al Partidu comună de a extinde rapor lare şi progresiste în lupta
lui Comunist din Canada, ca turile bilaterale, vizitele de pentru stingerea tuturor fo
re îşi petrece concediul de delegaţii pentru schimb de carelor de tensiune şi război,
odihnă în ţara noastră, la in experienţă şi convorbiri, în pentru zădărnicirea politicii
vitaţia C.C. al P.C.R.
interesul ambelor partide şi imperialiste de agresiune, dic
La întîlnire a participat to tat şi amestec în treburile
varăşul Ştefan Andrei, secre popoare. Totodată, a fost ex-
7
primată hotărîrea celor două altor state, pentru rezolvarea
tar al C.C. al P.C.R.
In cadrul întîlnirii a avut partide de a acţiona pentru problemelor internaţionale în
dezvoltarea colaborării pe di interesul tuturor popoarelor.
loc un schimb de păreri în
ANUL XXV Nr. 5 764 DUMINICĂ 22 IULIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI verse planuri între România S-a subliniat, de asemenea,
legătură cu dezvoltarea în
continuare a relaţiilor dintre şi Canada, în folosul popoa necesitatea depunerii de noi
relor român şi canadian, al eforturi pentru întărirea uni
Partidul Comunist Român şi
Partidul Comunist din Cana cauzei păcii şi colaborării in tăţii mişcării comuniste şi
internaţionale,
a
muncitoreşti
Sarnie ariiii If 1 da şi cu privire la unele pro ternaţionale. tuturor forţelor antiimperia-
bleme ale situaţiei internaţio Apreciindu-se mutaţiile po
zitive care au loc în viaţa in liste.
nale actuale şi ale mişcării
rdiiâte ifgfraf ! comuniste şi muncitoreşti in ternaţională, afirmarea tot Intîlnirea s-a desfăşurat în-
ternaţionale. mai puternică a cursului spre tr-o atmosferă de caldă prie
Exprimîndu-se satisfacţia destindere, înţelegere şi con- tenie tovărăşească.
Ziua constructorului SUCCESE BE PRESTIGIU ME OmSILOR
Adunări festive consacrate „Zilei constructorului“
MU mu BE PE SMEI ERE LE HUNEDORENE
Sărbătorirea „Zilei con ingineri constructori au a- structorilor pentru îndepli
structorului" a fost mar udiat expuneri prezentate nirea cincinalului înainte
DE F cată în principalele oraşe de activişti de partid şi de termen, pentru traduce
rea exemplară în viaţă a
conducători de şantiere în
ale judeţului — Hunedoa
în
care s-au evidenţiat reali
ra, Deva, Petroşani, Orăş-
Depăşiri la toţi indicatorii tie, Haţeg, Brad, precum şi zările d.obîndite de colec hotărîrilor partidului s-au
domeniul investiţiilor.
tivele de pe şantierele ju
festive
Adunările
la unităţile de construcţii
IA' De „Ziua constructorului" colectivul Grupului Economiile la preţul de cost depăşesc 800 000 de adunări festive consa deţului în întrecerea închi încheiat cu frumoase pro
artistice
nată zilei de 23 August,
dedicate
grame
crate evenimentului.
de şantiere construcţii forestiere Deva prezintă lei etc. Intr-un cuvînt, această unitate raportea Participanţii la adunări, sarcinile mari şi de răs constructorilor fruntaşi şi
un adevărat buchet de realizări : planul pro ză îndeplinirea majorităţii punctelor din anga muncitori, tehnicieni şi pundere ce revin con familiilor lor.
PARTIDO U ducţiei de construcţii montaj aferent perioadei jamentul asumat in cinstea zilei de 23 August.
L
scurse din acest an se prezintă depăşit cu 3 la
sută, ceea ce însumează 58 la sută din planul Echipele conduse de Anton Bumbaru, de la
anual. Productivitatea muncii realizată este mai şantierul Petroşani şi de Alexandru Garaiman,
Ing. STEL1AN POPESCU, mare cu 16,8 la sută decit cea din aceeaşi pe de pe şantierul fabricii de ciment şi var, sînt
vicepreşdinte al Consiliului popular judeţean rioadă a anului precedent, ceea ce a asigurat
construirea peste prevederi a 40,7 km de dru doar cîteva din formaţiile care se prezintă cu
Sărbătorim în acest an „Zi mişti şi alţi salariaţi, care muri. realizări deosebite.
ua constructorului“ sub auspi îşi consacră talentul şi ener
ciile angajării plenare şi rod gia, competenţa şi responsa
nice a poporului la înfăptui bilitatea muncitorească reali
rea programului partidului de zării programului partidului. lliplililiillISIIPi
edificare multilaterală a so Pentru toate aceste minu J
cialismului în patria noastră. nate creaţii, mîndrie a între , • ' Ş \ ■. ' , - ■ '
Alături de cele mai înaintate gului popor, pentru eroismul Bin nou la înălţime
detaşamente ale eroicei noas şi abnegaţia oamenilor înfră 1273 familii
tre clase muncitoare, construc ţiţi cu şantierele cincinalului,
torii muncesc cu abnegaţie şi conducerea partidului şi sta^ in casa noua
pasiune pentru înălţarea ma tului, în frunte cu tovarăşul Anunţam în ziarul nostru loan Klein, fraţii Vasile şi i
rilor obiective industriale şi Nicolae Ceauşescu, dă o de ieri, că după efectuarea loan Murin, luliu Covacs, Ar-
social-culturale, pentru alini înaltă apreciere muncii mili reparaţiei capitale la furna pad Calloş, loan Krics, Ca- v < Şiş
erea României socialiste în oanelor de constructori, con In judeţul Hunedoara, lul nr. 5 de la C.S. Hune rol Szabo, loan Şerban, a-
rîndul celor mai avansate ţări ferind acestui detaşament 1 273 de familii s-au doara — lucrare pe care mintind eforturile deosebite
din lume, pentru ridicarea tu muncitoresc un loc de presti mutat in primul semestru constructorii de la I.C.S.H. pe care aceştia le-au depus
turor meleagurilor patriei la o giu în societatea noastră. al anului in tot atîtea a- au finalizat-o cu 4 zile mai
înaltă înflorire materială şi Astăzi cînd omagiem activi partamente date în folo devreme — furnalul a fost la montarea şi centrarea a-
spirituală. tatea celor ce se dăruie sche sinţă de constructorii de supus operaţiei de încărcare, paratului de încărcare, ra
Grandioasa operă, la înfăp lelor socialiste, cind înconju la T.C. Deva. Prilej de ceea ce va duce la obţine ţionalizarea reparaţiilor blin
tuirea căreia sîntem angajaţi răm cu admiraţie şi respect recunoştinţă şi de pre dajului, efectuarea probelor
statornic şi entuziast de mai marea colectivitate a construc ţuire generală a muncii rea primelor cantităţi de
bine de un pătrar de veac de torilor, încercăm satisfacţia acestor destoinici oameni fontă cu 3 zile mai devreme. tehnologice, în alte lucrări,
făurire a societăţii socialiste, de a-i vedea la loc de frun ai schelelor. Fără munca deosebită a con fapt ce le permite tuturor să
este organic legată de nume te pe toţi muncitorii şi speci Neprecupeţind vreun structorilor — apreciază fur- se menţină la înălţimea an
le milioanelor de construc aliştii şantierelor hunedorene. efort pentru construirea şi gajamentelor asumate în
tori din ţara noastră. Tot ce De la primele începuturi ale darea în folosinţă a a- naliştii — n-am fi cîştigat cinstea apropiatei sărbători
am înălţat pe pămîntul pa bătăliei pentru construirea fa cestor apartamente înain timpul acestor zile preţioase A sosit momentul optim pentru recoltarea păioaselor. Urni ditatea este sub 18 la sută. Acesta
triei — marile combinate in bricilor şi oraşelor, a tuturor o- te de termen, constructo în vederea obţinerii unor de la 23 August. este rezultatul determinărilor fă cute Ia unul din lanurile fermei din Unirea a I.A.S. Haţeg.
dustriale şi obiectivele ener biectivelor dezvoltării econo rii şantierelor nr. 1 şi 2, cantităţi suplimentare de
getice, minele şi magistralele mice şi sociale, colectivele u- ai Grupului de şantiere
de transport, oraşele şi carti . nităţilor de construcţii din ju din Valea Jiului rapor fontă.
erele moderne, şcolile şi lă deţ s-au afirmat prin hărnicie tează în cinstea sărbă Nouă ne revine datoria ca
caşurile ştiinţei şi culturii, spi şî talent, prin dăruire şi res torii de astăzi obţinerea din mulţimea constructorilor
talele şi staţiunile de odihnă — ponsabilitate, aducînd o mare care au concurat la această
poartă încrustată durabil sem contribuţie la înflorirea jude unei economii de aproa
nătura robustă a oamenilor ţului Hunedoara. pe o zi pentru fiecare a- realizare, să desprindem cî
de pe schele, muncitori, maiş partament. teva nume : Valentin Becze,
tri, tehnicieni, ingineri, econo- (Continuare in pag. a 2-a) C A M P A N I A A G R I C O L
I N I Ţ I A T I V E L E Radiatoarele—Ia Vremea bună să fie folosită Însămînţarea culturilor
9 succesive nu mai suferă
colectivităţilor de muncă — îel de arătoase ca cu maximum de eficientă
o mobilă de lux la recoltatul păioaselor ! nici o aminare
puternică forţă mobilizatoare
La începutul anului a- otrivit prevederilor populare şi conducerilor u-
cesta comuniştii de la tur planului stabilit pen nităţilor agricole în scopul
nătoria nr. 1 a întreprinde © IN COOPERATIVELE AGRICOLE DIN BUITURI Şl PEŞ- P tru desfăşurarea lu creării de condiţii pentru
rii „Victoria" Călan au lan TIŞU MARE, UNDE FACTORII DE RĂSPUNDERE SINT PRE crărilor agricole din vara reuşita deplină a acestei ac
sat iniţiativa : „In anu ZENŢI IN CiMP, TOATE FORJELE SINT DIRIJATE LA RECOL acestui an, unităţilor agri ţiuni.
Spirit de răspundere la se de calitate superioară !“ TATUL PĂIOASELOR cole din judeţul nostru le materializării sarcinii amin
1973 să turnăm numai pie
Cîteva premise favorabile
revine sarcina să însămîn
© DEŞI IN STARE DE FUNCŢIONARE, COMBINA REPAR
Iniţiativa este în esenţă o
tite există, fiind vorba între
chemare de mare actuali TIZATĂ LA C.A.P. NANDRU SĂ RECOLTEZE GRIU STA NEFO- ţeze culturi succesive pe altele de asigurarea semin
5 600 hectare, din care în
toate fronturile de lucru tate şi un răspuns la nece LOSITĂ IN PLINA ZI DE LUCRU, IAR PREŞEDINTELE... SE C.A.P. se vor realiza 5 000 ţelor şi a frontului de
ODIHNEŞTE
sităţi imperioase aTs eco
nomiei. Beneficiarii turnă ha. Din suprafaţa amintită, lucru, prin recoltarea orzu
aproape jumătate este des
Un vagonet de minereu s-a ajuns ca planul de pro păşit cu 94 la sută. Ce de toriei au pretenţia îndrep- tinată însămînţării în miriş lui şi a griului de pe su-
rebuta t costă la întreprin ducţie la metal pe luna în monstrează acest lucru ? In In aceste zile fierbinţi şi re, Ion Bande, prezent, şi te a porumbului furajer, iar prafeţe apreciabile. Cum "se
derea minieră Barza 390 de curs să fie depăşit cu 13 la primul rînd au fost depista la propriu şi la figurat, el în cîmp — acolo îi este unde există asigurate se desfăşoară însă lucrările
lei. Colectivul de muncă al • sută. S-a lucrat bine, în te noi zone mineralizate, membrii cooperatori, meca de fapt locul — afirma că minţe, semănatul se face în pentru fructificarea deplină
unităţii cunoaşte bine acest rostogoale s-a introdus nu bogate în minereu mai bun „Să turnăm numai piese nizatorii din judeţul nostru mecanizatorilor li se ser amestec cu floarea soarelui. a posibilităţilor de a obţine
lucru, mai ales că în mai mai minereu de bună cali si apoi minerii de aici nu de calitate superioară!“ depun eforturi meritorii veşte masa în holdă. Pen Importanţa şi necesitatea producţii cît mai mari de
multe panouri puse la loc tate. şi-au permis să transporte pentru a strînge în timp tru ca să nu se irosească îndeplinirii exemplare a a- furaje de pe suprafeţele
vizibil, oricine poate vedea Pe minerul Avram Nistor la suprafaţă piatră seacă. optim şi în condiţii bune nici o clipă de timp, în cestui obiectiv cuprins în cultivate cu nutreţuri în
mirişte ?
acest lucru. Chemarea este care a realizat cu echipa sa — Transportul costă bani recolta de cereale a acestui pauza de masă şeful secţiei plan nu mai trebuie demon
deci clară : „Mineri ! Aplicaţi o depăşire a planului la — ne relata minerul Petru tăţită ca radiatoarele de la an. La» C.A.P. Buituri — îi înlocuieşte pe tractorişti. strată. Este suficient de re Datele centralizate pînă
şi extindeţi iniţiativa: Nici Tebieş. Dacă se rebutează Călan să fie bune şi cu u unitate pe care am vizitat-o E desigur un lucru îmbucu ţinut că, aşa cum reiese la începutul acestei decade
un vagonet de minereu re- un vagonet cu minereu în aspect frumos. în ziua de 20 iunie a.c. — rător, care confirmă că în dintr-un simplu calcul, prin nu îndreptăţesc cîtuşi de
butat". In paralel, vitrina „Nici un vagonet seamnă că este de proastă — Anul trecut —• ne-a orzul însămînţat pe 5 ha a această unitate organizarea realizarea culturilor succe puţin la concluzii optimiste,
calitate. Şi apoi mai merită
care ţine la zi problema ca el să fie dus pînă la supra spus maistrul principal Ga- fost depozitat în hambare. muncii în campania agrico sive se pot obţine suplimen semnalîndu-se un decalaj i-
suprafeţele
nexplicabil
între
lităţii minereului „fotografi de minereu faţă ? Toţi trebuie să ştim vrilă Budiu — am avut o Media planificată a fost de lă de recoltare s-a făcut tar cel puţin 5 600 vagoa pe care s-a efectuat seceri
ază“ atît faptele pozitive cît acest lucru mai mult şi în serie de greutăţi şi în con păşită cu mai bine de 400 cu simţ de răspundere. ne nutreţuri, socotind că re şul şi terenurile arate şi în-
şi pe cele negative. Aici rebutât“ continuare este necesar să secinţă n-am răspuns de- kg la hectar. Paiele rezul Acelaşi interes pentru colta la hectar va fi la un sămînţate Faptul că nu s-au
sînt puse la loc de cinste întărim spiritul de răspun cît în parte exigenţelor pri tate au fost balotate şi strîngerea grabnică a recol nivel minim — de numai
numele minerilor Lazăr dere faţă de calitatea mun vind calitatea. Au fost pe transportate la adăposturi tei de grîu se întîlneşte şi 10 tone. Evident, există re îndeplinit prevederile pla
Draia, Avram Demian, Sa minereu cu 10 la sută, l-am cii noastre. rioade cînd procentul de le de animale. Terenul care la cooperativa agricolă din ale posibilităţi ca producţia nului nici în proporţie de
timp
s-a
într-un
eliberat
bin Barbu. Alături, la un întâlnit după ieşirea din şut. Un colectiv de mineri nu-şi rebuturi a depăşit chiar 11 scurt a fost arat şi discuit, Peştişu Mare. Se recolta să fie mult depăşită. Ast 10 la sută denotă că nu
alt loc, sînt vizaţi cei care — Cum aţi muncit ? permite să rebuteze nici un la sută, ceea ce este foar urmînd ca de astăzi să se grîu cu 5 combine. „Meca fel, este posibil să se asi s-au depus suficiente efor
dau minereu de slabă cali — Bine. Zona în care lu vagonet de minereu. In a- te mult. Lansînd iniţiativa însămînţeze porumb siloz. nizatorii Sabin Crăciunea- gure echivalentul de hra turi pentru ca în cel mult
tate. Printre aceştia din ur crăm are minereu de bună cest fel caută ei să facă „In anul 1973 să turnăm — Acum sîntem mobili nu, Mihai Tenciu, Petru 5 zile după seceriş să se fa
mă sînt amintiţi şefii de calitate, secretul e să ştii munca lor mereu mai efi numai piese de calitate su zaţi cu toate forţele la re Jurj, Ilie Coraci şi Luca nă necesar pentru produce
brigadă Toan Vlaga, Nico cum să-l găseşti. La o puş- cientă. Dacă mai sînt încă perioară !“, colectivul tur coltatul griului — ne spu Hacicu s-au întrecut în a rea a peste 13 000 hl lapte că şi semănatul culturilor
nătoriei noastre a luat mai
lucra cît mai bine la recol
lae Matieş şi alţii. care rezultă şi steril, acesta dintre aceia care se mai multe măsuri pentru per nea inginerul şef al- unită tarea griului — afirma in sau mai mult de 350 tone succesive. In cooperativele
Deci o agitaţie vizuală pe trebuie înlăturat încă din abat de la regulă, vor fi şi fecţionarea muncii şi întă ţii, tovarăşa Ana Munteanu. ginerul Gheorghe Ranta, carne. Valorificarea efici agricole unde recoltatul se
fază, care sdsţine eficient abataj. Uzina are nevoie nu ei aduşi la adevăratul sens rirea disciplinei pe tot Cele trei combine cu care entă a unei asemenea rezer desfăşoară în flux continuu,
iniţiativa minerilor din. mai de minereu de bună al lucrurilor. Pentru că es fluxul tehnologic. In acest lucrează mecanizatorii Ene preşedintele consiliului in- ve potenţiale necesită o rezultatele sînt meritorii. E-
Barza. Minereu de bună ca calitate. te clară pentru toţi chema Jarcu, Ion Fior ea şi Vic
litate dau multe echipe. La Şi la raionul Măgura s-au rea de a aplica şi extinde T. SAFTA tor Bijică nu cunosc clipe N. PANAITESCU preocupare deosebită din N. TIRCOB
sectorul Musariu II. printr-o obţinui în cinstea zilei de această iniţiativă atît de va de răgaz. partea comitetelor comuna
valorificare superioară a tu 23 August succese deosebite. loroasă şi care a dat în ul Şeful secţiei de mecaniza (Continuare în pag. c 3-a) le de partid, a consiliilor (Continuare In pag. a 3-a)
turor zonelor mineralizate Planul la metal a fost de timul timp roade bogate. (Continuare in pag. a 3-a)
r
SPECTACOLE o parte din vacanţa verii muncă patriotică în I.A.S., nuare la construirea fun ştie, ctştigă“, avînd ca te rea sau ieşirea din schlm
stadionul
IN CINSTEA pe însoritul litoral româ C.A.P., la precum şi din daţiei noii şosele şi Ia fi mă : „Dimltrie Cantemir, de majoritatea salariaţii!
xarea bordurilor el. Pînă
nesc. Excursia — organi
în
localitate,
eminent om dc cultură“.
CONSTRUCTORILOR zată prin B.T.T. — va a- cadrul ocolului silvic, la la toamnă, asfaltul se va Pe primele locuri s-au din secţie (peste 300).
O
similară
acţiune
vea o frumuseţe aparte. îngrijiri de arboret tînăr întinde cu încă 2 kilome clasat, în ordine, Victoria fost organizată şi penti
Azi, începînd dc dimi Tinerii îşi vor organiza şi la culegerea fructelor tri şi jumătate. Roman, Eugenia Crişan şl muncitorii de la turnăti
neaţă, în incinta campin la Costineşti o tabără pro de pădure. Participanţilor Ana Ada. ria de lingotiere cu fi
gului de la Strei, forma prie, cu corturi, unde, în le-au fost înmînate car NOI UNITĂŢI mul „Preveniţi accidei
ţiile artistice de amatori orele de agrement, vor fi nete şl insigne de briga DE SERVIRE tele“.
ale Clubului sindicatelor incluse şi preocupările şi dier. „RUGĂMINTEA
din Deva şl ale I.C.S. Hu îndemînarea adolescenţilor Recent, la Cimpa, co
nedoara vor prezenta în arta... culinară. SE PRELUNGEŞTE mună aparţinătoare muni UNUI OM" URBANIZARE
spectacole folclorice (non cipiului Petroşani, s-au
stop !), dedicate construc INMINAREA FESTIVA DRUMUL ASFALTAT deschis două noi unităţi La întreprinderea „Vic La Sarmizegetusa au în
torilor, de ziua lor. Vor pentru servirea populaţiei. toria“ Călan, s-a organi ceput lucrările de con
evolua, cu acest prilej, DE CARNETE Şl INSIGNE Pe D.N. 66 A, Uricanl — S-au deschis astfel, o uni zat o acţiune de protecţia strucţie a unui nou bloc
cunoscuţi solişti vocali de Cimpu lui Neag, asfaltul tate de frizerie şi una de muncii, care s-a bucurat cu două etaje. La parter
muzică populară, instru DE BRIGADIER înaintează mereu. In ul cizmărie, aparţinătoare co de o caldă primire în jrîn-
mentişti, tarafuri, dansa tima perioadă, formaţia operativei „Unirea“ din dul furnali.ştilor, lăcătuşi fi situate o cofetărie,
tori populari. Ieri, la Liceul „Deccbal“ de lucru a Iotului de dru localitate. lor, macaragiilor şi elec bibi otecă, magazine. Noul
din Deva, a avut loc fes muri şi poduri Petroşani, tricienilor de la secţia edificiu, care contribuie
furnale. Este vorba de fil
TABĂRĂ IN CORTURI tivitatea de închidere a ajutată dc muncitori de CONCURS mul „Rugămintea unui evident, la urbanizarea
seriei a doua de muncă
comunei, se înalţă şi prin
Mîine, 24 de elevi din patriotică, în care au lu la I.C.F. Petrila, a pre „CINE ŞTIE, CÎŞTIGĂ" om" — o reconstituire a contribuţia populaţiei, ca
clasa a Xl-a, de la Li crat elevi de la liceele lungit banda asfaltului cu unui accident, realizare
ceul nr. 2 din Deva, plea „Decebal“ şi nr. 2. In cele La căminul cultural din cu adinei valenţe instruc re a prestat deja un în
La export — produse mai multe, de înaltă calitate — iată două săptămîni, elevii au un kilometru şi jumăta
angajamentul asumat. în întrecerea în cinstea zilei de 23 August, că într-o călătorie de 12 Rapoltu Mare, a avut loc tive şi educative — care semnat număr de ore de
de colectivul secţiei dc confecţii de la „Vidra“ Orăştic. zile, pentru a-şi petrece prestat mii de ore de te. Se lucrează în conti un concurs gen „Cine a fost vizionat, la intra muncă patroltică.
Foto: VIRGIL ONOIU
-V J