Page 7 - Drumul_socialismului_1973_07
P. 7
3
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 748 © MIERCURI 4 IULIE 1973
Hotărârea Plenarei C. C. al F. C. R. din 18-19 iunie 1973
CU PRIVIRE LA CREŞTEREA ROLULUI FEMEII
ÎN VIATA ECONOMICĂ, POLITICA Şl SOCIALA A JAR
In vasta operă da edifica femeilor este de 32,4 la sută, de milioane lei. S-a majorat nomice ale ţării, plenara Co Ministerul Comerţului Inte cativă desfăşurată în rîndul ratoare, intelectuale — făuri mat să aducă o contribuţie
re a societăţii socialiste, oa în agricultură — 59,7 la su la 16 ani vîrsta copiilor care mitetului Central al Partidu rior, Uniunea Centrală a Co femeilor va avea ca obiectiv toare de bunuri materiale şi şi mai mare Ia înfăptuirea
menii muncii din patria tă, In telecomunicaţii — 46,4 primesc alocaţie de stat, in- lui Comunist Român hotă operativelor de Consum, co central formarea şi dezvolta spirituale, a femeii mamă, e- politicii partidului şi statului
noastră, sub conducerea la sută în circulaţia mărfu cluzîndu-se în categoria celor răşte : mitetele executive ale consi rea conştiinţei socialiste în ducatoare a tinerei generaţii. nostru de asigurare a unei
Partidului Comunist Român, rilor — 48,5 la sută, în învă- care beneficiază de acest 1. Organele şi organizaţiile liilor populare vor adopta spiritul principiilor eticii şi Acestea îşi vor spori apor securităţi reale în Europa,
au obţinut realizări remarca ţămînt, artă şi cultură — drept şi familiile de ţărani de partid, organele de stat măsuri corespunzătoare în ve echităţii socialiste, al grijii tul la dezvoltarea conştiinţei pentru instaurarea unor re
bile In dezvoltarea şi mo 62,0 la sută, iar în domeniul cooperatori. şi organizaţiile de masă şi derea extinderii şi amplasă faţă de proprietatea obşteas socialiste a maselor de femei, laţii noi între state, care să
dernizarea tuturor ramurilor ocrotirii sănătăţii şi asistenţei Eforturi tot mai insistente obşteşti vor asigura toate rii mai raţionale a spaţiilor că, respectării disciplinei în devenind în mai mare măsu excludă forţa şi ameninţarea
economiei naţionale, in pro sociale — 71,6 la şută. In u- sînt îndreptate spre a uşura condiţiile pentru creşterea comerciale, diversificării mai muncă, al obligaţiilor profe ră o tribună de răspîndirc cu forţa, pentru reducerea
trupelor şi realizarea în fapt
gresul învăţămîntului, ştiin nele întreprinderi' şi ramuri munca femeilor în gospodă contribuţiei femeilor la în accentuate a formelor de a- sionale şi obşteşti. a experienţei comitetelor dez şi a dezarmării generale; Con
1
comisiilor
de
femeilor,
ţei şi culturii, în perfecţiona ale economiei naţionale, cum rii, creîndu-le condiţii tot făptuirea programului elabo iimentaţie publică, a cantine- Organizaţiile de partid, sin batere a problemelor vizînd siliul Naţional va participa
de
ti
organizaţiile
dicatele,
rea conducerii şi organizării sînt industria textilă şi cea mai favorabile pentru a-şi a- rat de Congresul al X-lea şi lor-restaurant, pensiunilor, neret, comitetele şi comisiile rolul şi responsabilitatea fe la activitatea Federaţiei In
vieţii sociale. România înfă alimentară, industria electro firma nestingherit aptitudi Conferinţa Naţională ale semiinternatelor pentru elevi femeilor, instituţiile de învă- meii ca cetâţeană egală în ternaţionale a Femeilor şi va
ţişează astăzi tabloul unei tehnică şi mecanică fină, în nile profesionale şi civice şi partidului, la dezvoltarea e- şi a bucătăriilor pentru ser ţămînt, cultură şi artă vor a- drepturi şi îndatoriri. dezvolta colaborarea cu alte
ţări In plin progres, cu o in prestările de servicii, ele con a-şi folosi capacitatea edu conomiei, ştiinţei şi culturii, virea mesei pe bază de abo corda o atenţie deosebită ac 7. Mişcarea de femei din organizaţii progresiste inter
dustrie puternică, în conti stituie o prezenţă dinamică cativă In vederea creşterii la viaţa politică şi socială a nament, creşterii volumului tivităţii educative pentru patria noastră îşi desfăşoară naţionale, militînd pentru în
nuă dezvoltare, cu o agricul şi numeroasă. In unităţile a- copiilor în spiritul eticii co ţării, manifestarea multilate livrărilor la domiciliu a pro consolidarea familiei, spori activitatea sub conducerea tărirea unităţii mişcării mon
tură Intr-un neîntrerupt pro grieole, unde femeile repre muniste, al patriotismului rală a forţelor ei creatoare, duselor alimentare, semipre- rea răspunderii tuturor cetă Comitetului Central al Parti diale a femeilor în lupta
îmbinarea
armonioasă
pentru
ces de modernizare, cu o e- zintă majoritatea forţei de fierbinte, al respectului şi a rolului ce revine femâii ca paratelor şi altor mărfuri. Va ţenilor pentru creşterea şi e- dului Comunist Român, avînd pentru îndeplinirea năzuin
conomie dinamică, prosperă, muncă, acestea aduc o con preţuirii trecutului glorios al mamă şi soţie cu acela de fi lărgită gama sortimentelor ducarea copiilor. ca principal obiectiv antre ţelor lor vitale, pentru inde
care asigură creşterea conti tribuţie de seamă în condu poporului, al dorinţei de a-şi participantă activă la efor Si volumul de preparate şi Comitetul Central al Uniu narea milioanelor de femei pendenţă naţională, libertate,
nuă a bunăstării tuturor ce cerea şi organizarea muncii consacra întreaga viaţă în turile întregului popor pen semipreparate culinare desfă nii Tineretului Comunist, or de la oraşe şi sate la înfăp pace şi progres social, pentru
lor ce muncesc. pe baza acordului global, în floririi patriei socialiste. cute prin unităţile „Gospodi ganizaţiile U.T.C. vor inten tuirea neabătută a politicii drepturi şi apărarea vieţii
creşterea producţiei vegetale Pe baza măsurilor stabilite tru progresul rapid şi necon na", cit şi a produselor die
Societatea noastră socialis de conducerea partidului şi tenit al patriei noastre. sifica activitatea de educare interne şi externe a partidu copiilor.
tă asigură, prin Însăşi esen şi animale. statului, s-a dezvoltat activi 2. Dezvoltarea şi înflori tetice pentru copii, ce vor fi politică şi ştiinţifică în rîn lui şi statului nostru. 9. Organele şi organizaţiile
ţa ei, drepturi egale pentru Dezvoltarea şi adîncirea tatea de prestări de servicii rea continuă a naţiunii, afir puse în vînzare prin raioane dul tineretului de la oraşe şi La nivelul judeţelor, mu de partid vor purta şi în
au
democraţiei
toţi oamenii muncii, creează creşterea participării determinat pentru populaţie, a sporit marea ei viguroasă, sporirea specializate din cadrul maga sate; în colaborare cu orga nicipiilor, oraşelor şi comu viitor întreaga răspundere
zinelor alimentare.
femei
condiţii pentru afirmarea numărul unităţilor din secto într-un ritm constant a na nizaţiile femeilor, şi ceilalţi nelor îşi vor desfăşura acti pentru îndrumarea organiza
multilaterală a tuturor cetă lor la activitatea politică, la rul de deservire, s-a lărgit talităţii, condiţie esenţială 4. In scopul creşterii randa factori educaţionali vor ini vitatea comitete ale femeilor, ţiilor de masă şi obşteşti, de
ţenilor, Indiferent de sex, dezbaterea şi rezolvarea tre şi s-a diversificat gama de pentru realizarea unei dina mentului forţei de muncă fe ţia activităţi cu caracter de iar în întreprinderi, institu stat şi economice în desfăşu
vlrstă, stare socială şi naţio burilor obşteşti, la conduce servicii. Deservirea popu mici ridicate a creşterii minine şi atragerii acesteia masă, specifice vîrstei şi pre ţii, cooperative agricole de rarea muncii politico-educati
nalitate. Reprezentînd 51 la rea societăţii. Astăzi, în rîn- laţiei cuprinde în prezent populaţiei, menţinerea unui în activităţi productive care ocupărilor diferitelor catego producţie, cooperative meşte ve privind participarea acti
durile
partidului sînt aproape
r
sută din populaţia ţării, mi 557 000 de femei, ceea ce re circa o sută de activităţi în echilibru normal între vîrste, nu cer un efort fizic mare, rii de fete, în st opul dezvol şugăreşti, cartiere şi sate ne- vă a femeilor în viaţa econo
lioanele de femei, aflate în prezintă circa 24 la sută din care se practică 130 de me asigurarea tinereţii naţiunii adecvate particularităţilor fe tării răspunderii lor faţă de cooperativizate comisii ale mică, social-culturală şi ob
cele mai diverse domenii de totalul membrilor de partid. serii. S-a mărit substanţial noastre socialiste constituie meilor, ministerele, centralele îndatoririle sociale, a) pregă femeilor. Consiliul Naţional ştească, la conducerea socie
activitate, alături de Întregul producţia de preparate şi se- sarcini fundamentale ale în industriale, conducerile în tirii pentru viaţa de familie. al Femeilor va îndruma şi tăţii, la creşterea şi formarea
popor, fac dovada capacităţii Din Uniunea Tineretului Co mipreparate culinare; în uni tregii societăţi, de îndeplini treprinderilor, cu sprijinul or Ministerul Educaţiei şi In- controla întreaga activitate a tinerei generaţii, la înfăptui
fac
parte
peste
munist
lor de muncă, a talentului şi 1 150 000 de tinere, iar In tăţile comerţului socialist, în rea cărora depinde propăşi ganelor şi organizaţiilor de văţămîntului, Ministerul Să comitetelor şi comisiilor fe rea obiectivelor stabilite de
spiritului gospodăresc, parti sindicate sînt cuprinse un mi cincinalul actual, fabricarea rea şi viitorul patriei. O în partid, sindicale, ale femeilor nătăţii şi ministerele econo meilor ; comitetele judeţene, Congresul al X-lea şi Confe
cipă tot mai activ la întrea lion şase sute de mii de fe acestor produse se va dubla datorire de interes naţional şi tineretului, vor stabili no mice vor asigura îmbunătăţi municipale şi orăşeneşti ale rinţa Naţională a partidului
ga viaţă economică, politică mei salariate ; 66 de femei faţă de cincinalul trecut. este ocrotirea şi consolidarea menclatorul meseriilor şi rea conţinutului orelor de femeilor, în strînsă conlucra Comunist Român din iulie
şi social-culturală a ţării. Analizînd modul în care au familiei, dezvoltarea conştiin funcţiilor in care femeile vor educaţie moral-cetăţenească re cu consiliile locale ale 1972.
sînt deputate în Marea Adu fi încadrate cu prioritate.
Comitetul Central al Parti nare Naţională, iar peste fost aplicate prevederile Ho- ţei răspunderii acesteia pen şi a activităţilor igienico-sa- sindicatelor, vor îndruma co Organizaţiile de partid vor
dului Comunist Român acor 50 000 în consiliile populare ; tărîrii Comitetului Executiv tru creşterea unui număr Concomitent cu crearea de nitare din şcolile generale, misiile femeilor din între îmbunătăţi munca politico-
noi locuri de muncă necesa
dă o înaltă preţuire contri un număr mare de femei ac al C.C. al P.C.R. din 1967, mai mare de copii, pentru re integrării în continuare a profesionale şi licee. prinderi şi instituţii consti ideologică pentru creşterea
buţiei considerabile a femei tivează în comitetele şi con privind îmbunătăţirea mun formarea unei generaţii sănă populaţiei satelor în indus Consiliul Naţional al Fe tuite pe lingă comitetele sin ponderii femeilor în rânduri
lor la progresul ţării, la în siliile oaţnenilor muncii, con cii politico-educative în rîn- toase, robuste, profund devo meilor, în colaborare cu Con dicatelor. le partidului prin primirea
florirea României socialiste, siliile de control muncitoresc dul femeilor, rezultă că în tate cauzei socialismului; fe trie, se va cuprinde un nu siliul Culturii şi Educaţiei Consiliul Naţional, comi celor mai înaintate muncitoa
măr mai mare de femei în
rolului lor în creşterea şi e- şi comisiile pe domenii din acest domeniu, alături de meile au în această privinţă Socialiste, Consiliul Central tetele şi comisiile femeilor, re, ţărance şi intelectuale, ca
ducarea copiilor, în formarea unităţile industriale, în consi succesele obţinute in antre-. un rol deosebit şi o misiu ramurile electrotehnice, elec al Uniunii Generale a Sin în îndeplinirea sarcinilor ce re dovedesc o bună pregătire
unul tineret sănătos, animat liile de conducere ale coo narea femeilor la conducerea ne nobilă. tronice, industriei optice, me dicatelor, Comitetul Central le revin, se vor baza pe un politică şi profesională, o ţi
de nobile idealuri ale uma perativelor agricole de pro societăţii, în asigurarea unor In acest scop, organele şi canicii fine, chimiei, indus al U.T.C., Consiliul Naţional larg activ obştesc, constituit nută etică corespunzătoare în
nismului, în asigurarea tine ducţie şi comitetele de cetă condiţii mai bune de muncă organizaţiile de partid, con triei alimentare, comerţului, al Societăţii de Cruce Roşie, dintr-un număr mai mare de societate şi familie.
reţii naţiunii noastre. In ca ţeni, în organele alese ale şi viaţă, în educarea tinerei ducerile unităţilor economi cooperaţiei meşteşugăreşti, in va asigura editarea materia femei care lucrează nemijlo Se vor lua măsuri pentru
cit în sfera producţiei mate
litate de mame şi educatoa organizaţiilor de masă şi ob generaţii, se menţin încă u- ce se vor îngriji de asigura dustriei locale, în unele sec lelor propagandistice necesa ca un număr mai mare de
re, femeile îşi îndeplinesc şteşti. nele neajunsuri. rea condiţiilor propice de toare din transporturi şi tele re pentru lectoratele cu fe riale şi spirituale. In orga
misiunea de înaltă răspunde In ultima perioadă, potrivit Consiliul Central al Uniu muncă, astfel îneît femeile comunicaţii, în unităţile de meile, cercurile de lectură, nele executive, în activul ob femei să urmeze institutele
re de a transmite noilor ge indicaţiilor conducerii parti nii Generale a Sindicatelor, să-şi poată consacra un timp sinteză şi de prelucrare au sfatul gospodinei şi pentru ştesc va fi atras, totodată, şi cursurile Academiei „Şte
de
cursurile
neraţii marile virtuţi ale po dului, în organele şi apara Uniunea Tineretului Comu tot mai mare creşterii şi e- tomată a datelor, cît şi în alte forme de activitate edu un număr mai mare de fe fan Gheorghiu", pregătirii ca
a
perfecţionare
mei tinere, muncitoare, ţăran
porului nostru, tradiţiile sale tul de partid, al sindicatelor nist, Uniunea Naţională a ducării copiilor, îndeplinirii alte domenii unde se vor a- cativă organizate cu femeile. ce cooperatoare, intelectuale drelor de partid, organizaţi
progresiste, sentimentele pro şi consiliilor populare a fost Cooperativelor Agricole de obligaţiilor ce le revin în menaja noi locuri de muncă Uniunile de creaţie, insti şi casnice. ilor de masă, de conducere
funde ale patriotismului, ale ales un număr mai mare de Producţie, Consiliul Naţional calitate de mame şi soţii. adecvate femeilor. tuţiile teatrale şi de cine în economie şi în adminis
demnităţii umane, ale adevă femei : 106 638 în organele al Femeilor, celelalte organi Ministerele, U.C.E.C.O.M., U- Ministerul Muncii, Ministe matografie vor manifesta o Va trebui acordată o aten traţia de stat, precum şi şco
rului şl justiţiei sociale. locale de partid, din care zaţii de masă şi obşteşti, or niunea Centrală a Cooperati rul Educaţiei şi Invăţămîntu- preocupare sporită pentru ţie sporită participării şi mai lile de partid interjudeţene,
ganele
vor
Consum
de
aveau
velor
lua
de
stat
care
De la începuturile existen 7 700 femei îndeplinesc func sarcini în această direcţie nu măsuri de extindere a mun Itii, Consiliul Central al U- realizarea ăe opere literar- susţinute a soţiilor cadrelor în scopul lărgirii participării
de partid, de stat, din econo
ţei sale, Partidul Comunist ţia de secretari ai organiza s-au preocupat cu consecven cii la domiciliu prin antrena niunii Generale a Sindicate artistice valoroase care să lor la activităţi de conduce
Român a considerat emanci ţiilor de bază şi ai comite ţă de- realizarea atribuţiilor rea femeilor, în specia! din lor, Consiliul Naţional al Fe reflecte mai pregnant chipul mie. ale organizaţiilor de re.
parea femeii ca unul din o- telor de partid din întreprin conferite prin hotărîrea con- zonele cu excedent de forţă meilor, în colaborare cu ce eroinelor luptei pentru li masă la activitatea socială, Pentru asigurarea realiză
politică şi obştească, integră
bieaiatgle _ importante ale deri, instituţii şi unităţi a- _ "“ducerii partidului. Deşi în de' muncă ; ministerele eco- lelalte ministere şi organe bertatea şi independenţa na rii lor efective în munca ge
luptei- pentru lichidarea— ex-- gricole ; .în comitetele .sindi ulFimul timp au fast luate" — nromice vor "crea -condiţiile centrale, vor stabili măsuri ţională şi socială, viaţa fe rii integrale a măsurilor pri
ploa4erri”~“urnTrtui de către cale au.fost alese 40 490 fe-.,.. . unele măsuri cu privire, la. necesare organizării schimbu concrete pentru creşterea meii României contempora nerală depusă de întregul po vind sporirea rolului şi apor
econo
pentru
înflorirea
por
om, pentru înfăptuirea mari ihei" din" care 1 175 în funcţia'“" promovarea femeii în munci rilor de patru ore pentru an proporţiei femeilor ce se pre ne, contribuţia ei la activi mică şi spirituală a patriei. tului femeilor la construcţia
lor transformări revoluţiona de preşedinţi de sindicate, de conducere, îmbunătăţirea gajarea cu o jumătate de gătesc în diferite meserii şi tatea economică, politică şi economică şi social-culturală
re şi a avut permanent în a- iar ca vicepreşedinţi ai co participării ei la viaţa socia normă a femeilor mame, vor profesii prin şcoli profesiona socială a patriei, la forma Consiliul Naţional al Fe a ţării, la activitatea politică,
tenţie atragerea femeilor la mitetelor executive ale con lă, această activitate nu a extinde munca sezonieră sau le şi tehnice. In unităţile e- rea şi educarea comunistă a meilor, comitetele locale ale comitetele judeţene, munici
activitatea generală a naţiu siliilor populare judeţene, fost pe măsura locului şi im alte forme care să înlesneas conomice se va îmbunătăţi tinerei generaţii. acestora vor avea permanent pale, orăşeneşti şi comunale
nii, la eforturile întregului municipale, orăşeneşti şi ca portanţei femeii în societate, că unui număr însemnat de activitatea de pregătire pro Mijloacele de propagandă, în vedere îmbunătăţirea sti de partid vor urmări siste
popor pentru reconstrucţia preşedinţi ai comitetelor exe partidul şi statul nostru fiind femei să dedice un timp mai fesională a femeilor şi însu radioteleviziunea, presa cen lului şi metodelor lor de matic îndeplinirea hotărîrilor
ţării, edificarea societăţii so cutive ale consiliilor popu private de un aport mâi ma mare creşterii şi educaţiei şirea noilor meserii la locul trală şi locală, publicaţiile muncă, respectarea principiu partidului şi statului referi
cialiste, pentru ridicarea tu lare comunale 185 femei. re pe care peste jumătate din copiilor. de muncă, prin forme potri periodice vor înfăţişa mai lui muncii colective, promo toare la creşterea participării
turor cetăţenilor patriei la un Transformările petrecute în populaţia ţării putea să-l a- Se va analiza posibilitatea vite acestora. amplu participarea femeilor varea noului, stimularea ini femeilor la conducerea socie
nivel de viaţă şi de civiliza anii construcţiei socialiste, ducă in soluţionarea proble creării unor condiţii mai fa Unităţile socialiste de stat la construcţia socialistă, mi- ţiativei şi a spiritului munci tăţii, la îmbunătăţirea condi
ţie tot mai ridicat; mişcarea succesele obţinute în indus melor de ordin social, în con vorabile de pensionare a fe şi cooperatiste, în cadrul pre litînd pentru promovarea toresc, a combativităţii revo ţiilor lor de muncă şi do via
de femei a adus o reală con trializarea ţârii, în dezvol ducerea societăţii. meilor care au dat viaţă şi ocupărilor pe linia ocrotirii concepţiei înaintate asupra luţionare. pregătirea femeilor ţă.
tribuţie la lichidarea neştiin- tarea agriculturii, progresele Unele ministere şi organi au crescut mai mult de 3 sau şi protecţiei muncii pentru rolului şi răspunderii femeii ou sarcinile ce le revin din ir
ţei de carte, la educaţia şi în domeniul ştiinţei şi cultu zaţii economice centrale şi lo 4 copii, în sensul reducerii masa largă a salariaţilor, vor în societatea noastră, creşte hotărîrile de partid şi de Plenara Comitetului Central
culturalizarea maselor, lâ an rii au determinat un nivel cale au acţionat insuficient perioadei de muncă sau al lua măsuri pentru îmbunătă rea respectului faţă de fe stat. al Partidului Comunist Ro
trenarea lor în lupta şi mun de trai tot mai ridicat al în pentru aplicarea măsurilor majorării pensiei acestora, în ţirea în continuare a condi meie. a răspunderii părinţi 8 Pe baza principiilor pro mân îşi exprimă convingerea
ca întregului popor de în tregului popor. Participante stabilite de partid şi guvern raport cu numărul de copii ţiilor de muncă şi igienico- lor faţă de educarea copiilor movate de Partidul Comunist că, sub conducerea nemijloci
făptuire a politicii Partidului active la toate aceste prefa cu privire la realizarea unei pe care i-au crescut. sanitare ale femeilor, în ve şi consolidarea familiei. Român în domeniul relaţiilor tă a organelor şi organizaţi
Comunist Român, pentm con ceri înnoitoare şi beneficiare game variate de produse de derea îndeplinirii în bune Publicaţiile editate de Con internaţionale, Consiliu] Na ilor de partid, milioanele de
struirea socialismului. In fo directe ale cuceririlor dobîn- uz gospodăresc, dezvoltarea Organele şi organizaţiile de condiţiuni de către acestea a siliul Naţional al Femeilor ţional ai Femeilor va dezvol femei, integrîndu-se organic
cul marilor confruntări so dite, femeile se bucură în a- rapidă a serviciilor către partid, comitetele şi comisiile rolului ce le revine în acti vor pune în centrul preocu ta in continuare legăturile de în eforturile generale ale po
ciale, al luptelor revoluţio celaşi timp de condiţii tot femeilor, celelalte organizaţii vitatea economică, în familie părilor lor creşterea aportu prietenie şi colaborare cu or porului, şi vor spori şi mai
mai bune pentru ocrotirea populaţie, diversificarea şi de masă şi obşteşti vor an lui femeilor de la oraşe şi ganizaţiile femeilor din toa mult aportul la realizarea im
nare şi în procesul edificării familiei, uşurarea muncii cas creşterea operativităţii aces trena mai intens femeile în şi societate. In acest scop, te ţările socialiste, solidari portantelor obiective ale fău
noii societăţi, din rindurile nice, îngrijirea şi creşterea tora, în vederea uşurării activitatea de îmbunătăţire a ministerele economice îm sate la înfăptuirea politicii ririi societăţi' socialiste mul
femeilor s-au afirmat figuri copiilor. muncii casnice, care să per asistenţei sanitare, creînd preună cu Ministerul Şun partidului, la popularizarea tatea cu femeile din celelalte tilateral dezvoltate în pairia
ţări ale lumii; Consiliul Na
femeii
luminoase de luptătoare dîrze Partidul şl guvernul încon mită femeilor afectarea unui condiţii mai bune acestora cii vor intensifica preo^ pa- figurii înaintate a coope ţional al Femeilor este che noastră.
muncitonre,
ţărance
pentru cauza progresului, e- joară cu o mare dragoste şi timp corespunzător educaţiei pentru a-şi valorifica aptitu rea pentru amenajarea locu
minente personalităţi cultu cu un profund respect pe fe- copiilor, pregătirii profesio dinile în direcţia ocrotirii să rilor de muncă, îmbunătăţi
rale, ştiinţifice, militante, ca meia-mamă, care îndeplineş nale şi culturale, participării nătăţii întregului nostru po rea echipamentului de pro
re şi-au consacrat priceperea, te o misiune de onoare, aceea la activităţile obşteşti. Ne por. tecţie şi de lucru specific fe
^puterea de creaţie şi de mim de a da viaţă, a creşte şi e- ajunsuri s-au manifestat în meilor. Comitetele executive
ică propăşirii României. duca copiii, viitorii construc dezvoltarea reţelei de creşe Comitetele şi comisiile fe ale consiliilor populare şi mi Paşi importau ii direcţia
In noile condiţii istorice, tori ai comunismului. Ocroti şi grădiniţe, îndeosebi pe meilor vor îmbunătăţi activi nisterele vor lua măsuri co
cînd a fost definitiv lichida rea mamei şi copilului se lingă întreprinderi, ceea ce tatea de patronare a unităţi respunzătoare în vederea a-
tă exploatarea omului de că află în centrul atenţiei parti a îngreunat cuprinderea unui lor de ocrotire a mamei şi sigurării îndeplinirii prevede
tre om şi generalizate rela dului şi statului nostru. In număr mai mare de copii în copilului, activizînd în mai rilor de plan în construirea
ţiile socialiste de producţie, ţara noastră se extinde în invăţămîntul preşcolar. mare măsură comitetele de de cămine pentru tinerele creşterii cairfa""
iar clasa muncitoare, în a- permanenţă reţeaua de ma S-a desfăşurat o insufi SDrijin ; vor organiza activi muncitoare.
lianţă cu ţărănimea şi cu ce ternităţi, case de naştere, cientă activitate politico-edu- tăţi pe blocuri sau cartiere 5. Comitetul Central al
lelalte categorii de oameni creşe, cămine şi grădiniţe de cativă în rîndul maselor de în vederea supravegherii şi P.C.R., organele şi organiza
ai muncii, a devenit proprie copii. La sate, unde în tim femei şi al celorlalţi oameni educării copiilor. ţiile de partid, de masă şi (Utmare din pag. î) sarcinile de plan, dă minereu că, şi pe care le obţin toţi or
tara întregii avuţii naţionale pul României burghezo-mo- ai muncii, în vederea spo Ministerul Sănătăţii va a- obşteşti, ministerele şi cele de bună calitate. tacii noştri, se datoresc în cea
şi beneficiară a roadelor şiereşti nu exista nici o uni ririi răspunderii acestora sigura înfiinţarea cabinetelor lalte instituţii centrale de Discutăm cu tinărul brigadier. mai mare parte dăruirii şi ab
muncii sale, în statutul so tate pentru asistenţă şi ocro pentru întărirea şi consolida medicale de specialitate In stat şi economice, conduceri lor procesului de producţie, — Ce secrete consideraţi că negaţiei cu care lucrăm, hotă-
cial-politic al femeii au in tire a sănătăţii mamei şi co rea familiei, creşterea nata tr-un număr mai mare de u- le întreprinderilor, ale uni dar considera că mai sînt în stau la baza realizărilor dum ririi unanime de a da mai mult
tervenit schimbări radicale. pilului, funcţionează astăzi lităţii şi educarea tinerei ge nităţi, unde ponderea forţei tăţilor din agricultură vor a- că rezerve insuficient valorifi neavoastră, ale celorlalţi mi minereu şi de calitate mai bu
Pe fondul marilor realizări peste 2 000 unităţi cu acest neraţii. Ministerul Sănătăţii, de muncă o reprezintă fe corda o atenţie mai mare cate. neri ? nă. Noi, la Ghelar, mai avem
obţinute în domeniul vieţii profil. celelalte organizaţii de masă meile, o mai bună repartiza participării femeilor — In — Nu cred că există nişte încă unele greutăţi, dar cu
Şi pe bună dreptate. Mai
economice şi spirituale ale An de an au sporit fon şi obşteşti cu atribuţii în a- re a cadrelor necesare asis calitatea lor de membre e- sînt încă rezerve privind utili secrete anume. Principalul este toţii ne străduim să le învin
gale ale societăţii, de comu
poporului român s-a creat durile îndreptate spre ocroti cest domeniu nu au asigurat tenţei de specialitate şi va a- zarea capacităţilor de produc că ne facem datoria aşa cum gem, să ne perfecţionăm în
un cadru larg de condiţii ma rea mamei şi copilului. In înfăptuirea consecventă a dopta măsuri pentru creşte nişti, de cetăţeni — la con ţie şi a forţei de muncă, rit trebuie, că ne înţelegem ca continuu activitatea, să muncim
teriale şi morale care permi perioada 1965—1972 s-a du măsurilor luate de statul nos rea în viitor a numărului ca ducerea vieţii social-politice, oamenii. In fiecare brigadă, la şi să trăim in chip comunist.
te femeilor să-şi afirme ne- blat numărul paturilor în tru pentru îmbunătăţirea si drelor de acest profil. preocupîndu-se de promova micitatea extracţiei minereului, fiecare loc a'e muncă există
organizarea şi disciplina mun
stinjenit capacităţile şi apti secţiile de obstetrică şi gine tuaţiei demografice, nu au Conducerile unităţilor eco rea în munci de răspundere acum un climat mal favorabil Harnicul colectiv al între
tudinile, să ocupe în societa cologie şi s-a triplat numă vegheat în suficientă măsură nomice, organizaţiile de par a femeilor cu pregătire poli cii. De subliniat şi preocu de lucru. In ultima vreme, la prinderii miniere Hunedoara
te un loc corespunzător mun rul paturilor în creşe. Numai la aplicarea cu hotărîre a le tid şi sindicale vor trebui să tică şi profesională corespun parea perseverentă şi exigeniă sfirşit de săptămină se orga s-a confruntat in ul-mu vreme
reducerea
cheltuielilor
privind
cii şi pregătirii lor. Con în ultimii doi ani au fost gii, dezvoltînd spiritul de res se preocupe mai insistent de zătoare, cu spirit organizato materiale. Printr-un sistem o- nizează agreabile excursii, cu cu o serie de greutăţi, dar,
şi
ric
gospodăresc,
care
se
prin muncă asiduă, printr-o bu
stituţia Republicii Socialiste create peste 14 000 de noi ponsabilitate al cadrelor me dezvoltarea reţelei de creşe bucură de autoritate în rîn- perativ şi concret de urmări care prilej legăm şi mai mult nă organizare şi hotărire de a
România consacră deplina e- locuri în grădiniţele şco dicale faţă de dezvoltarea so şi grădiniţe cu cămin prin durile oamenilor muncii. Se re, zilnic, pe secţii şi raioane, relaţiile intre noi, începem săp- munci mai repede, mai bine,
galitate în drepturi a femeii lare şi 21 100 noi locuri cietăţii, a naţiunii noastre. folosirea de soluţii construc va acţiona cu mai multă con pe brigăzi, cheltuielile materi tămîna cu forţe proaspete, In
cu bărbatul, vocaţia ei pen în internatele şcolare. In Unele organe şi organizaţii tive simple şi ieftine, acor- secvenţă pentru atragerea u- ale au scăzut la finele lunii ceea ce priveşte brigada pe mai eficient, a reuşit să le in-
să
obţină
lăture,
rezultate
tru o viaţă activă, pentru o sprijinul femeii-mamă func de partid au desfăşurat o ac dîndu-se prioritate înfiinţă nui număr mai mare de fe iunie a.c. cu aproape 1 milion care o conduc, pot spune că care-i fac cinste. In intimpina-
participare intensă în toate ţionează un număr de tivitate de îndrumare şi con rii de unităţi preşcolare de mei în comitetele de partid lei. Iar in privinţa calităţii mi am ortaci buni, care muncesc rea zilei de 23 August, acest
domeniile construcţiei socia circa 11 500 instituţii preşco trol sporadic asupra organi zi sau săptămînale pe lingă judeţene, municipale, orăşe nereului extras, precum şi a cu tragere de inimă, se stră - colectiv de mineri şi-a supli
liste. Intemeindu-se pe a- lare, care cuprind peste zaţiilor de masă, de stat şi întreprinderi. neşti şi în aparatul acestora, celui preparat, trebuie notat du'esc, zi de zi, să aleagă mai mentat angajamentul anual cu
ceastă prevedere înscrisă în 591 000 copii, şi un număr economice care au avut răs 3. Pentru uşurarea mun în conducerea ministerelor, că a crescut cu 0,5 la sută fa bine sterilul din minereu, să 5 000 tone de fler în minereu
actul fundamental al Româ important de şcoli cu semi- punderi în aplicarea preve cii femeilor în gospodărie şi centralelor industriale şi în ţă de 0,2 la sută cit prevedea ne încadrăm in limitele calită marfă. Realizările de pînă a-
niei socialiste, noul Cod al internate. Pe baza noului derilor Hotărîrii Comitetului asigurarea timpului necesar treprinderilor, a unităţilor angajamentul minerilor. Două ţii admise. cum, precum şi dorinţa de a
muncii stipulează că femeii Cod al muncii, s-au creat Executiv al C.C. al P.C.R. educării copiilor, precum şi cooperatiste, în comitetele e- cifre sint semnificative in acest La fel s-a exprimat şi briga apropia cit mai mult finali
i se asigură largi posibilităţi posibilităţi ca femeia-mamă privind îmbunătăţirea muncii pregătirii lor profesionale şi xecutive ale consiliilor popu sens : in luna mai, de exemplu, dierul Gheorghe Braşoveanu, zarea cincinalului dau certitu
de afirmare în condiţii de să aibă un program de lucru politico-educative în rîndul culturale, ministerele indus lare, in conducerile organiza funcţionind cu numai 5 cup de la mina Ghelar. dinea că toate sarcinile şl an
deplină egalitate socială cu redus în primele luni de via femeilor, n-au intervenit cu triei uşoahe, construcţiilor de ţiilor de masă şi obşteşti. toare din cele 6 (cuptorul -4 — De bună seamă, succese gajamentele vor fi onorate e-
bărbatul, beneficiind la mun ţă a copiilor săi. Au crescut măsuri concrete şi eficiente maşini, comerţului interior, Se recomandă să fie ales fiind in reparaţie capitală), u- le pe care le obţinem în mun- xemplar.
că egală cu acesta de o re substanţial fondurile statului pentru a determina aceste UCECOM şi consiliile popu un număr mai mare de femei zina a prelucrat cu 5 000 de
tribuţie egală, de măsuri destinate alocaţiilor pentru organizaţii să rezolve în con lare vor acţiona mai ener în funcţii de secretari ai co ^one mai puţin minereu, dar
speciale de ocrotire. copii, pentru maternitate, a- diţii corespunzătoare diferi gic pentru asimilarea şi tre mitetelor judeţene, municipa calitatea sa foarte bună a
Asigurînd în mod democra jutorul familia], indemnizaţii tele probleme de muncă şi cerea în producţie de serie le, orăşeneşti şi comunale de permis realizarea a 1 000 tone
viaţă ale femeilor.
tic dreptul la muncă pentru de naştere, ajutoare pentru a u n u i bogat sortiment de u- partid, precum şi ca pre de fier in plus. Amprenta Elevi din S.U.A. au vizitat
toţi cetăţenii, orînduirea so soţii de militari în termen. Ţinînd seama de rolul cres- tilaje şi aparate de uz cas şedinţi şi vicepreşedinţi ai muncii şi exigenţei minerilor
cialistă a creat ample posibi In primii doi ani ai cincina cînd al femeilor în întreaga nic, de calitate superioară. consiliilor populare judeţene, pentru calitate este, deci, evi
lităţi de manifestare a talen lului, alocaţiile pentru copii viaţă social-politică a ţării, Vor fi luate măsuri pentru municipale şi orăşeneşti. Mă dentă. Resortul conştiinţă so municipiul Hunedoara
tului, a capacităţii profesio au crescut de la 4,3 miliarde de complexitatea sarcinilor extinderea prestărilor de ser suri similare se recomandă să cialistă, cum sublinia un mais
vicii
lei, la 6,4 miliarde lei, ur-
către
prin
populaţie.
nale, organizatorice şi inte mînd ca în 1975 să ajungă izvorîte din programul fău fie luate şi de către organele tru cu care am discutat la mi
ririi societăţii socialiste mul
lectuale a femeii în toate dezvoltarea spălătoriilor, cu de conducere ale sindicatelor, na Ghelar — acţionează mai Un grup de elevi din New fost primiţi la primăria mu
sferele vieţii social-politice, la 7,4 miliarde lei. O expre tilateral dezvoltate, a con răţătoriilor chimice, înfiinţa uniunilor judeţene ale coope energic, mai la obiect. York, aflaţi în excursie in nicipiului de către Viorel
ele participînd la efortul ge sie a grijii statului pentru centrării tuturor forţelor na rea de spălătorii cu autoser rativelor agricole de produc La gazeta de perete a mi ţara noastră, au fost ieri oas Răceanu, prim-vicepreşedinte
întărirea familiei şi stimula ţiunii în vederea îndeplinirii vire, ateliere şi secţii cu ser peţii municipiului Hunedoa
neral îndreptat spre ridica rea natalităţii sînt măsurile cincinalului înainte de ter vire la domiciliu, atît în me ţie, ale cooperaţiei meşteşu nei Teliuc sint afişate fotogra ra. Cu acest prilej, tinerii a- al comitetului executiv al
rea nivelului de civilizaţie a luate pentru sprijinirea ma men, de necesitatea sporirii diu! urban, cit şi la sate. găreşti şi ale altor unităţi e- fiile brigadierului Alexandru merieani au făcut cunoştinţă consiliului popular munici
poporului. Femeile reprezin terială a familiilor cu mulţi şi mai accentuate a contri Consiliul pentru coordona conomice. Pop şi ale ortacilor cu care cu oraşul siderurgiştilor şi pal, iar seara, la casa de
tă 44.7 la sută din populaţia copii, fondurile alocate în a- buţiei femeilor dift ţara noas rea şi îndrumarea activităţii 6. In lumina programului lucrează. Această brigadă de cultură, elevii americani, sub
ocupată în economia naţio cest scop ridieîndu-se în ac tră la rezolvarea problemelor de aprovizionare şi prestări de educaţie socialistă a ma tineret este fruntaşă în pro au vizitat Castelul Corvineş- conducerea Drofesorului Stuart
tilor.
nală ; in industrie, proporţia tualul cincinal la circa 200 vieţii social-politice şi eco- de servicii către populaţie, selor, activitatea politico-edu- ducţie, Işl realizează ritmic Conducătorii grupului au Gardner, au susţinut un spec
tacol muzical.