Page 72 - Drumul_socialismului_1973_07
P. 72
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 764 DUMINICA 22 IULIE 1973
masssmEBS sama amsgamaaflsrnm^Bgigg^^ wsaEsmmmsaaasa iMiaKiworaM
ta căpitanului Ion („Minerul") ; 20,10 Reportajul săptămînii: „Oa
telegrame « note • informaţii ILIA : Alfred cel Mare („Lu meni şi cărbuni la Rovi-
nari“;
Cinema 20.30 Festivalul naţional de mu
mina").
zică uşoară — Mamaia
Televiziune 1973. Concertul laureaţilor.
Transmisiune directă;
DEVA: Acea pisică blestema 22,15 Telejurnal. Sport;
Măsuri întreprinse de Comitetul pentru încheierea tă („Patria"); Fata bătrînă DUMINICĂ 22 IULIE 22.30 Itinerar polonez.
(„Arta“) ; SIMERIA : A fost ri
convorbirilor dată un poliţist („Mureşul") ; LUNI 23 IULIE
Misterul din
HUNEDOARA:
(„Slderurglstul“);
Insula
Balfe
decolonizare al O.H.U. împotriva atrocităţilor dintre R.P. Ungară structorul") ; Poliţia mulţumeş 8,00 Bună dimineaţa. 17.30 Curs de limba franceză
Eliberarea, seria a III-a („Con
Gimnastica pentru toţi.
Recapitulare (2);
Pentru sănătatea dv.: En-
te („Arta") ; CĂLAN ; Seceră terocolitele — profilaxie 18.00 Telex;
La ordinea zilei. Azi, Ju
18.05
I Bicicletă cu elice
şi tratament;
vîntul sălbatic („11 Iunie“) ;
comise de portughezi In Mozambic şi R.D. Vietnam cioare („Minerul“) ; GHELAR ; 0,25 Film serial: „Daktari“. E- 18.20 deţul Tulcea;
8,30 Cravatele roşii;
TELIUC : Copacii mor în pi
Căminul;
B.D. la munte şi la mare („Mi plsodul „Numărătoare in 19.00 Imagini din Republica A-
\ Locuitorii localităţii ita- rabă Egipt;
BUDAPESTA 21 (Agerpres). nerul") ; PETROŞANI : Ceaţa versă pentru Paula“ (II); 19.20 1001 de seri;
NAŢIUNILE UNITE 21 (A- cităţile pe care le comite în şi invită toate statele „să re — La Budapesta s-au înche ; liene Merano au avut, de („7 Noiembrie") ; Copilul săl 9,50 Viaţa satului; 19.30 Telejurnal. Cincinalul îna
Emisiune în limba ma
gerpres). — Comitetul pentru teritoriile africane afiate sub tragă guvernului portughez iat convorbirile între delega j curînd, prilejul să asiste la batic („Republica") ; LUPEN1 : 11.00 ghiară; inte de termen. 1973 — an
In umbra violenţei („Cultural“);
decolonizare al O.N.U. a ce dominaţia sa“. orice sprijin care l-ar permi ţiile de partid şi guverna t un spectacol neobişnuit: un Grozavul din a V-a B („Mun 12.30 De strajă patriei; hotărîtor;
rut guvernului portughez „*ă Comitetul „celor 24" afirmă te acestuia continuarea răz mentale ale Ungariei şi R.D. \ englez, pe numele de Fred citoresc“); LONEA: Filiera („Mi 13,00—13,59 Album duminical; 20.00 dră Cîntecul săptămînii: „Mîn-
de
ţară“
Laurenţiu
Tenis de cîmp. Cupa Da-
autorizeze organismele com că toate persoanele, reprSiiÎK- boaielor sale colonialiste". Vietnam. După cum relatea \ Jones, urcat pe o bicicletă nerul") ; ANINOASA : Mania 14.00 vls: România — Noua Ze- Profeta;
grandorii („Muncitoresc") ; PE-
petente ale O.N.U. să efectu tînd autorităţi militare sSu Agenţiile Internaţionale de ză agenţia MTI, cu acest pri | prevăzută cu o... elice, a TRILA : Vinovatul este în ca elandă. Transmisiune di 20.05 Mai aveţi o întrebare 7
eze, la faţa locului (în Mo- civile portugheze, implicate în presă subliniază că, în cursul lej au fost semnate comuni \ zburat peste capetele lor, să („Muncitoresc") ; VULCAN : rectă de la arena Progre „Călători români pe meri
dianele globului“;
sul ;
zambic), o anchetă aprofun această chestiune „trebuie să depoziţiei sale, reverendul catul comun şi acordurile re \ o distanţă de şapte kilo- A fost odată un poliţist („Mun 18,45 Cîntecele acestui pămînt. 20,50 Revista llterar-artistică Tv.
dată şi imparţială asupra a- fie puse la dispoziţia repre Hastings a făcut apel la ali feritoare la scutirea părţii I metri. Performanţa a fost citoresc") ; URICANI : Marea Emisiune de versuri; Implicaţia socială şl poli
trocităţilor“ dezvăluite în faţa zentanţilor Naţiunilor Unite aţii Portugaliei din cadrul vietnameze de a rambursa ; posibilă prin acţionarea, cu evadare, seriile I-II („7 Noiem 18,55 Film serial : „Arthur". 21.30 tică a literaturii de azi;
Roman foileton: „Noile a-
Comitetului de către preotul pentru a fi supuse uhui inte NATO „să reflecteze şi să creditele, obţinute pînă în \ ajutorul pedalelor, a elicei, brie") ; ORAŞTIE : Veronica Producţie a studiourilor venturl ale muşchetarilor“.
cinematografice
engleze.
misionar Adrian Hastings, au rogatoriu sistematic“. realizeze“ că o continuare a prezent, cu privire la credi ; după ce întreprinzătorul („Patria") ; Casa de sub ar Primul episod: „Moartea Episodul VII — „Trădă
torul primelor • informaţii în Totodată, Comitetul pentru sprijinului lor face posibile tele pe care partea ungară j Icar modern decolase de bori („Flacăra") ; GEOAGIU- lui Arthur“. Cu Oliver torul“;
această chestiune apărute în decolonizare cere întărirea a- fapte asemenea celor comise le va acorda R.D. Vietnam în j pe o pistă naturală avanta- BAI : Trăind în libertate ; HA Tobias, Michacl Gothard, 22.20 24 de ore;
Jack Watson;
ziarul „Times" din 10 iulie. sistenţei internaţionale acor şi să militeze pentru „împie anul 1974 şi la schimbul de 1 joasă : o colină înaltă de ŢEG : Lupul mărilor şi Răzbu 19,20 1001 de seri; 22,40 Luminile rampei. Martha
Kessler şl Valentin Gheor-
Guvernul portughez — a- date mişcărilor de eliberare dicarea folosirii armelor NATO mărfuri şi plăţi între R.P. i circa 500 de metri. La ate- narea („Popular") ; BRAD : Fa 19.30 Telejurnal. Săptămîna po ghlu Interpretează patru
daugă documentul Comitetu naţională din aceste teritorii în Africa“. Ungară şi R.D. Vietnam. j rizarea pe o pajişte din a- ta care vinde flori („Steaua litică Internă şl Interna lieduri de Johannes
lui — „nu are dreptul să re : proplere s-a constatat că Roşie") ; GURABARZA: Săgea ţională în Imagini; Brahms.
fuze comunităţii internaţionale j nici el, nici aparatul nu
accesul, fără rezerve, In toa ■ suferiseră nici cea mai mi-
te problemele privind atro- j că zgirietură.
\ Extinderea
Reuniune în vederea !’ şi modernizarea
normalizării situaţiei 1 aeroportului din Cairo
Cronica săptămînii
dintre Tanzania Au fost înregistrate în această perioadă cîteva accidente de lanta 31-HD-2782, a intrai, p ✓
trecerea de nivel C.F.R. Băiţa -
Peştişu Mic, într-o locotno* >vă
circulaţie cu urmări grave, în urma cărora, o persoană şi-a
şi Burundi £ La Cairo se desfăşoară pierdut viaţa, altele trei au suferit leziuni corporale serioase şl Diescl-electrică, venind n-au dins’ne
Hunedoara.
'ost
Cauzele
j ample lucrări de extindere
■ şi modernizare a aeropor- cinci au fost rănite uşor. In acelaşi timp, numărul autovehicu încă precizate total: bar:ra
lelor care au suferit avarii se ridică la circa 30, tamponărlle şl C.F.R. n-a funcţionat, dar na-
i tului internaţional al capi- coliziunile făcîndu-le improprii pentru circulaţie. nevrantul a suplinit-o; o altă
DAR ES SALAAM 21 (A- In ierarhia cauzelor care le-au generat, se menţin în conti maşină a oprit la semnalul ma-
gerpres). — Preşedintele Re \ talei, care se vor Încheia nuare viteza şi depăşirile neregulamentare, neacordarea de prio nevrantului, autobasculanta nu.
publicii Burundi, Michel Mi- la mijlocul anului 1974. In ritate, precum şi opririle şi staţionările în locuri interzise. N-a văzut şoferul acest semnal?
Şi abaterile constatate de către echipajele circulaţiei se men N-a fost corectă semnalizarea 7
combero, şi preşedintele Zai perimetrul aeroportului au ţin în număr mare, zilnic depistîndu-se zeci de contravenienţi. Cert este că din punctul de ve
rului, Mobutu Şese Seko, au fost construite noi corpuri Aparatura radar se întîlneşte tot mai frecvent şi in locuri dife dere al obligaţiilor conducătoru
sosit, sîmbătă, la Dar Es de clădiri, au fost sporite rite, temperind la timp pe cei care dau frîu liber cailor putere. să folo lui auto, referitoare Ia circula
ţia peste nivele de cale ferată,
tuturor
conducătorilor
Recomandăm
de
vehicule
Salaam, pentru a participa la sească drumurile publice în limitele regulamentului de circula după şocul care a provocat dis
reuniunea cu şeful statului suprafeţele sălilor de sosi ţie, aceasta fiind garanţia unor deplasări sigure. trugerea maşinii, se observă că
Astăzi, cînd se prevede un trafic intens de autovehicule pe
tanzanian, Julius Nyerere, in re şi plecare a pasagerilor, toate arterele judeţului, serviciul circulaţie a intensificat con nu au fost luate măsurile de re
ducere a vitezei pînă la limita
vederea normalizării relaţiilor a fost amenajat un sistem trolul !n puncte fixe şi pe trasee, folosindu-se toată aparatura evitării oricărui pericol. Rămînc
dintre Tanzania şi Burundi. mai rapid de transportare a din dotare. Printre altele, fiola alcoolscop va fi aceea care va ca ulterior cauzele să fie eluci
După cum se ştie, reuniu bagajelor etc. Anul trecut, testa pe cei mai mulţi dintre cei de la volan, deoarece s-a con date. Merită însă să amintim că
loan Munteanu a mai provocat
nea de la Dar Es_ Salaam — statat că încă sînt conducători auto care conduc autovehiculele un accident în incinta autoba
aeroportul a deservit peste după ce au consumat băuturi alcoolice.
la care preşedintele Zairului Redăm in continuare cîteva aspecte mai semnificative, întil- zei, soldat cu moartea unui om.
în
primul
ne
Ce
Interesează
participă ca mediator între un milion de persoane, iar nite in perioada la care ne referim. rînd este cauza... cauzelor acci
cele două părţi — a fost a- pentru anul în curs este Cu defecţiuni Urmează să fie „felicitat“ cel dentelor înregistrate de autove
nunţată după întîlnirea care prevăzută o sporire cu 13 cu atribuţiuni pe această linie... hiculele Autobazei 6 Hunedoara.
doar o merită !
a avut loc, la 18 iulie, între la sulă a traficului de pa în cursă... lungă Şi, urmărind în registrul de si
guranţa circulaţiei cîte acciden
şefii de stat ai Republicii Bu Autosalvarea — ...taxi te au fost înregistrate la auto
Era într-o dimineaţă, mal zi
rundi, Zairului şi Ruandei. K.S. CEHOSLOVACA. — Aspect dintr-o modernă secţie cu maşini de bobinat, a Uzinei sageri. lele trecute, la o oră cînd tra baza respectivă de la începutul
textile Fezko, din Strakonlce, sudul Boemiel. anului, am descoperit ceva ce
ficul rutier se mai liniştise. A- Autosalvare-taxl, dar numai
cestea erau condiţiile în care pînă la transport, nu şl pentru poate pune pe gînduri: DIN 27
ACCIDENTE
ÎNREGISTRA
DE
autoturismul cu numărul de în taxare (lupă tarifele taxlmetre- TE, 10 AU LA BAZA DEFEC
matriculare l-HD-3607, aparţinînd lor.' Este vorba de autosalvarea ŢIUNI TEHNICE. Factori de
Binder
de
condusă
31-HD-805,
Camera Deputaţilor a Parlamentului italian VARŞOVIA. — La Palatul lizat rezultatele obţinute in în Senegal, Ion Moangă, şi-a Fabricii de industrie locală Hu Enric, care, fiind oprit, pe ruta conducere al autobazei, specia
nedoara, circula pe o stradă din
lişti şl tehnicieni ai miliţiei şi
Simeria — Hunedoara, a decla
Belvedere, din Varşovia, a campania zahărului, care s-a prezentat scrisorile de acredi Deva. Poate din această cauză, rat că din dispoziţia dr. Jujes- serviciului de protecţia muncii,
cel de la volan, şoferul Plumb
au fost de acord că ponderea o
transportase
cu
persoane
două
a acordat votul de încredere noului avut loc tradiţionala ceremo încheiat recent, precum şi tare preşedintelui Republicii Mircea, apăsa mai tare pe acce pînă la gara Simeria, ca să prin deţin, deci, accidentele provenite
nie din ajunul zilei de 22 iu
perspectivele „Zafrei" 1973—
leraţie, rulînd cu viteză. Dar, la
Senegal, Leopold Sedar Sen-
tehnice.
defecţiuni
din
Şi
a-
dă trenul spre Bucureşti. Printre
lie, de decorare cu înalte or 1974. ghor. Cu acest prilej, preşe o intersecţie, este nevoit să vi actele pe care ni le-a prezen tunci se naşte fireasca întreba
reze la stînga, şi a încercat să
re: cum se fac reviziile tehnice
Diodes Torraiba, viceprim-
viteza,
sistemul
folosind
guvern condus de Mariane Rumor dine a unui numeros grup de ministru pentru sectorul zahă dintele Senegalului a transmis reducă frînare. Defecţiunile pe tat se găsea însă şi o „fişă de ale autovehiculelor ? Răspunsul
anunţarea
semnată
solicitărilor“,
muncitori şi ţărani, oameni de
de
se pierde într-un hăţiş de moti
ştiinţă, cadre didactice, lucră rului, a prezentat o informa preşedintelui Consiliului de care le avea l-au făcut ineficient şi ştampilată, în alb. Despre a- ve, explicaţii, lamentări şi toată
ceasta ni s-a explicat că iniţial
manevră,
pentru
astfel
de
o
în
şi
ROMA 21 — Coresponden pentru pacea Europei, ci şi tori in domeniul culturii. La re privind rezultatele şi sar Stat al Republicii Socialiste astfel că autovehiculul şi-a pier autovehiculul fusese solicitat bucătăria care încarcă responsa
greunează
desprinderea
tul Agerpres, Radu Bogdan, pentru situaţia statelor în solemnitate erau prezenţi con cinile de viitor, atît în dome România, Nlcolae Ceauşescu, dut direcţia de mers. In mane pentru a transporta doi bolnavi, bilităţii clare, certe, a cuiva sau
lucru care se confirmă, dar că
transmite : După două zile de seşi, interesate în edificarea ducătorii de partid şi de stat niul agricol — cultivarea tres cele mai bune urări de sănă vrele de redresare a autotu aceştia fuseseră lăsaţi să aştepte a ceva cauze obiective. Din con
rismului, acesta a urcat pe tro
intense dezbateri, Camera De unui sistem de pace pe con în frunte cu E. Gierek, H. Ja- tiei de zahăr —, cit şi în cel tate, de succes deplin in acti tuar, lovind un pieton, care cir pînă ce efectuează cealaltă cursă troalele minuţioase ale miliţiei
putaţilor a Parlamentului ita tinent". blonski şi P. Jaroszewicz. industrial — producţia de za vitatea desfăşurată spre bine cula regulamentar şi, în sfîrşit, ...spre gară. Halal mod de re s-a constatat, nu o dată, că re
viziile tehnice se fac sumar, su
zolvare a urgenţelor ! Autovehi
s-a oprit. Spre norocul celorlal
lian a acordat, la rîndul său, In cuvîntul său, deputatul H. Jablonski a rostit o cu- hăr. le poporului român, pentru te persoane, care se aflau în au culul aparţine Spitalului unifi perficial. Există şi o recunoaş
în cursul serii de vineri, vo Aldo Tortorella, vorbind în vintare, felicitindu-i călduros pace şi înţelegere intre po toturismul l-HD-3607, şi al şofe cat din Hunedoara şi nu putem tere deschisă a acestui adevăr:
tul de încredere noului gu numele grupului parlamentar pe cei decoraţi. SANTIAGO DE CHILE. — poare. rului, aceştia s-au ales doar cu crede că astfel de practici nu imposibilitatea practică de efec
dăunează serios bunului mers al
tuare a reviziei zilnice, matinale,
o frică zdravănă, dar nu şi al
vern italian, condus de Ma- P.C.I., a evidenţiat că opozi Ministrul chilian al agricultu Intre ambasadorul român şi pietonului, care a avut nevoie unei astfel de Instituţii., _____ a fiecărei maşini ce iese pe
riano Rumor. 371 de deputaţi ţia comuniştilor faţă de noul SOFIA. — Todor Jivkov, pre rii, Jose Toha, a declarat, in preşedintele Senegalului a a- de îngrijiri medicale. poarta autobazei, timp de 4 "mi
Mai apoi s-a constatat că a-
au votat în favoarea guver guvern va ţine cont de nou şedintele Consiliului de Stat vut loc o convorbire care a cest autoturism fusese destinat Atitudini şi... atitudini nute, cit prevede normativul. De
s-a
aceea,
o
adoptat
soluţie
nului, iar 242 — împotrivă. tăţile programatice şi politice al R.P. Bulgaria, a primit, sim- decurs într-o atmosferă cor unei secţii a întreprinderii pen Pe un drum este oprit auto experimentală: „R.T. 1“ — adică
Intervenind în dezbateri, ale acestuia, dar şi de limi bătă, pe Pierre Messmer, pri dială. tru aprovizionarea cu unele ma camionul cu numărul 21-HD-1852, o revizie tehnică pe flux, In
secretarul Direcţiunii Parti tele sale, de insuficienţa glo mul ministru al Franţei, aflat teriale foarte necesare, tocmai deoarece transporta o persoană prezenţa revizorului tehnic, Ia
fiecare 1 500 km parcurşi, după
de la Timişoara, deşi toată con
dului Socialist Italian, Fran- bală a soluţiilor guvernamen în vizită oficială la Sofia — TANANARIVE. — In capi ducerea garajului şi însuşi şofe care stătea pe oblonul lateral al care se eliberează un certirieat
caroseriei acestuia, fiind un pe
cesco de Martino, a explicat tale în comparaţie cu gravi anunţă agenţia BTA. La con tala Republicii Malgaşe s-au rul Plumb Mircea cunoştea că ricol deosebit pentru cel trans de stare tehnică. Se pare însă
raţiunile care au determinat tatea situaţiei ţării. In conti vorbirea care a avut loc cu deschis, la 20 iulie, lucrările sistemele de frînare prezintă de portat. că soluţia nu rezolvă, apărînd
defecţiuni între două „K.T. 1“,
fecţiuni grave !
Deşi s-a încercat să 1 se ex
revenirea socialiştilor la gu nuare. vorbitorul a trecut în acest prilej, au fost de faţă cadrul unei conferinţe de pre celui de-al Vll-lea Congres al plice că astfel de practici nu tre care nu-şl găsesc rezolvarea, dar
vern şi a insistat asupra po revistă priorităţile care în Stanko Todorov, preşedintele să, că guvernul Unităţii Popu Partidului „Congresul pentru Acţiunea „filtru total“ buie folosite şi că era vorba, în care duc la un coeficient ridi
ziţiei adoptate de P.S.I. pen concepţia comuniştilor şi a Consiliului de Miniştri al R.P. lare este hoîărit să continue Independenta Madagascaru primul rînd, de însăşi viaţa lui, cat de accidente.
Dealtfel, din cîteva sondaje pe
Se iniţiază o acţiune cu efec
tru depăşirea dificultăţilor pe unor largi forţe politice şi Bulgaria, Petăr Mladenov şi procesul de înfăptuire a refor lui“ (A.K.F.M.). tive mărite de agenţi de circu călătorul este recalcitrant, ba loc, la maşini ce intrau pe poar
chiar îl jigneşte pe omul legii,
care le cunoaşte în prezent sociale, trebuie să se afle în Michel Jobert, miniştrii aface mei agrare — transmite a- In şedinţa de sîmbătă, to laţie, alţi lucrători ai miliţiei şi a refuzat să se legitimeze şi să ta autobazei, din studierea do
Italia. „Punctele cele mai fate noului guvern. In legă rilor externe ai celor două genţia Prensa Latina. El a varăşul Petre Lupu, membru A.C.K. Deva. Scopul acesteia se prezinte la sediul miliţiei. cumentelor unor şoferi, ale co
Mai pe urmă şi-a dat seama
loanelor şi şefilor de coloane, a
importante ale programului tură cu politica externă, vor ţări, alte persoane oficiale menţionat că sarcinile princi al Comitetului Executiv al C.C. este de a controla legalitatea tu că astfel de atitudini nu se Iasă registrelor de Intrări şi ieşiri, a
turor
autovehiculelor
dintr-un
noului guvern, pe care noi le bitorul a reafirmat ooziţia bulgare şi franceze. pale ale ministerului său, al P.C.R., ministrul muncii, sens şi altul, într-o anumită nepedepsite. Se numeşte Tămaş evidenţelor de şcoala persona
lului, foilor de parcurs şi dia
considerăm în întregime po P.C.I. în favoarea unei Europe pentru perioada următoare, reprezentantul P.C.R. la lu zonă. Trandafir din Visca şi este elec gramelor taliografice, s-au evi
trician la I.M. Deva. Sperăm că
Pentru
acţionează
se
început,
zitive — a arătat de Martino occidentale autonome şi anga PARIS. — Republica Demo constau in finalizarea expro crări, a transmis congresului pe ruta Hunedoara — Sîntuhalm. sancţiunea primită îl va deter denţiat, în cîteva ore, o multitu
— sînt : angajamentul de lup jate în depăşirea blocurilor. crată Germană şi Camerunul prierii latifundiilor mai mari salutul frăţesc a! C.C. al Aparatura de verificat jocul de mina la reflecţii. dine de nereguli a căror simplă
tă coerentă pentru apărarea Se impune, de asemenea — a au căzut de acord să stabi de 80 de hectare, in mecani direcţie, eficienţa frînelor, lu consemnare ne-ar solicita un
spaţiu prea mare, dar care au
democraţiei şi împotriva re spus în încheiere Tortorella lească relaţii diplomatice, in zarea agriculturii şi realizarea P.C.R., al secretarului general minile farurilor şi altele este Accidente pur... o mare însemnătate şi ar trebui
folosită din plin. Majoritatea ce
naşterii fascismului, angaja — depăşirea unor anacronis dorinţa de a dezvolta legătu unei producţii sporite, in ve al partidului, tovarăşul Nicolae lor textaţi pornesc mai departe accidentale ? ! să dea de glndit conducerii au
Ceauşescu, împreună cu me
mentul de a asigura dezvol me cum este aceia al nere- rile de prietenie dintre cele derea diminuării importurilor corespunzînd cerinţelor unui tra tobazei. rezumat la o singură
Ne-am
In săptămîna ce se încheie as
tarea regiunilor, orientările cunoaşterii R.P.D. Coreene. două state — se arată in de bunuri de consum. sajul de prietenie şi solida fic intens şi exigenţelor celor ce tăzi au fost consemnate şi două neregulă, pe care o considerăm
controlau. Dar mici excepţii nu
de politică economică, evi Preşedintele grupului par tr-un comunicat, semnat ia ritate al întregului nostru po lipsesc. accidente deosebit de grave, să- cauză a cauzelor — proporţia
Autovehicule cum sînt: 31-IID-
denţierea exigenţei unor re lamentar demoerat-creştin, Paris, de însărcinatul cu afa LIMA. — Lingă localitatea por. 2998 şi 21-IID-832, aparţinînd Au virşite de şoferi şi maşini ale mare a defecţiunilor tehnice în
tre celelalte origini ale acciden
forme fundamentale în siste Flaminio Piccoli, şi secreta ceri a.i. al R.D.G. şi de am peruană Ilo, vor începe luna TOKIO. — Un grup impor tobazei Deva, 21-HD-1180, al I.M. Autobazei 6 Hunedoara, de pe telor —, şl vom mai nota, pen
o
urma
şi-a
persoană
cărora
mul nostru economic şi so rul Partidului Socialist-Demo basadorul Camerunului, trans viitoare lucrările pentru con Teliuc, 31-IID-153 şi 21-HD-359, de pierdut viaţa, o alta a suferit tru semnificaţia lor, cîteva as
ale
pregătirii
profesionale
pecte
cial“. Referindu-se la necesi cratic Italian, Flavio Orlandi, mite agenţia ADN. struirea primei uzine de stat tant de persocne a organizat, la I.C.S.H., prezentau grave de grave fracturi şi răni corporale, a personalului: se face mar mult
fecţiuni la mecanismul de direc
iar autovehiculele au fost grav
tatea unei intense participări au făcut cunoscut, la rîndul de prelucrare a cuprului. Uzi vineri, la Hiroshima, manifes ţie. la instalaţia de lumini şi avariate, unul chiar Irecupera pe hîrtic, în documentele tehni
a Italiei la procesul de des lor, sprijinul pe care respec FiAVANA. — In prezenţa na, care va produce, în pri taţii de protest faţă de expe semnalizare etc. Printre aceştia bil. cianului care se ocupă de acest
resort; la examenul de verifica
Mai notăm că cele două acci
tindere, deschis astăzi în lu tivele partide înţeleg să-l a- lui Fidel Castro, prim-secretar rienţele nucleare franceze in a fost oprit şi autovehiculul 31- dente s-au produs într-un Inter re a cunoştinţelor de circulaţie,
HD-1530, aparţinînd F.I.L. Hune
ma fază, 125 000 tone de cu
me, Francesco de Martino a corde noului guvern. al C.C. al P.C. din Cuba, pri pru, va începe să funcţioneze doara, care la control a prezen val de 17 ore. In 18 iulie, în ju efectuat de miliţie, DOAR 20 LA
spus : „Noi avem interesul şi După obţinerea învestiturii in luna octombrie 1975. Cos zona Pacificului de sud. Ma tat multiple şi serioase defec rul orelor 12, autobasculanta 31- SUTA DINTRE ŞOFERI AU
PROMOVAT i ! !
datoria de a încuraja defini în ambele camere ale Parla mul ministru al Guvernului tul total al lucrărilor se ridi nifestanţii s-au adunat în fa ţiuni tehnice. Şi numai cu cîte HD-3295, condusă de Emilia Cal- Ni se pare că nu greşim, a-
mttschi, s-a răsturnat şl a luat
va ore mai înainte, alt auto
tiva lichidare a moştenirii ce mentului, se aşteaptă cay în Revoluţionar al Republicii Cu că la 60 milioane dolari. ţa Monumentului ridicat in vehicul al acestei unităţi, despre ioc, provocînd decesul şoferiţei vînd în vedere cele de mai sus,
lui de-al doilea război mon cursul săptămînii viitoare, ba, la Havana s-au desfâşu memoria victimelor bombarda care relatam mai sus, fusese an si avarierea maşinii. Cauza: rup să considerăm că accidentele la
Autobaza 6 Hunedoara nu sînt
dial, favorizînd toate întîlni- noul guvern să anunţe prime rat lucrările reuniunii naţio gajat într-un accident, avînd tura trompei diferenţialului. Cau deloc... accidentale.
drept cauze tot defecţiunile teh
za rupturii — după primele cer
rile posibile între Est şl Vest le măsuri de natură să ducă DAKAR. — Ambasadorul mentelor atomice din august nice. Şi acesta, cît şi celălalt cetări ale specialiştilor: obosea
şi. în special, cele care se 3a depăşirea actualelor difi nale a „Zafrei", care a ana Republicii Socialiste România 1945. primiseră semnătura că cores la materialului. Serviciul circulaţie
La 17 ore, în 19 Iulie, la 5,30,
anunţă pozitive nu numai cultăţi economice. pund tehnic şi pot folosi drumu loan Munteanu, cu autobascu- din cadrul Inspectoratului
rile publice.
judeţean de interne
[ESmBSaOTElíBaBaBEmmBKES
reprezintă
INVITAŢIE PE LITORAL (IV) Muncelului cele mai brul vas de cult cu in cutele piese din cimiti
EBI55a5£aggHI55SS53 importante vestigii ale scripţia în limba latină rul de la Cinciş (sec. II
dintre
una
„Decebalus per Scorilo“
istoriei de început al (sec. I e.n. — începutul — III e.n.), sau de bu
— Am auzit că ai instituţii specializate de nămol, electroterapie, poporului român, una sec. II e.n.) — punct de tucul de lemn al unei
iost la mare... sănătate, dotate cu apa ultrasunete, la băile sa noutate o prezintă ba Repertoriu arheologic clin cele mai glorioase atracţie al vizitatorilor. roţi hidraulice care ser
za de odihnă şi trata
— Da... E splendid li ratură medicală moder line şi de nămol, la şi eroice pagini ale e- Şi, în sfîrşit, nu pu vea la spălatul mine
toralul nostru, merită nă, încadrate cu perso bazinul de hidro tera ment din apropierea xistenţei dacilor. In tem încheia prezentarea reului, descoperit la
Venus,
să-l vezi, să-i cunoşti nal cu înaltă pregătire pie (cu dimensiuni o- staţiunii izvoarele care Muzeul de istorie al monumentelor de isto Batiz (sec. II — III
foloseşte
me-
„pe viu“ frumuseţile, profesională. limpice), ne-a arătat a- zotermale şi apele sul Mărturii de istorie veche din judeţul Hunedoara R.S.R., acestui monu rie veche de pe terito e.n.), ce atestă vechi
plăcerile. Cel puţin La începutul acestui paratura ultramodernă, ment de istorie îi este riul de azi al judeţu mea milenară a acestei
pentru copil a însemnat an, la Eforie Nord a ne-a explicat metode furoase de aici, bază rezervată o sală specia lui Hunedoara, existen îndeletniciri pe terito
enorm : fortificarea or fost dat în folosinţă un * 2 le de tratament ale bo- ce va avea în final la Muzeul de istorie al R.S. România lă. te în Muzeul de isto riul patriei noastre.
1 500 de locuri şi va
ganismului, poftă de funcţiona în tot cursul Ultimul reazem al re rie al R.S. România,
mineare, vioiciune. zistenţei dacice împotri fără a vorbi de cunos
anului. Marele bazin Nenumărate sînt ves localitatea Cioclovina. rite la Deva şi Crăciu- DUMITRU CRISTACHE
Asemenea discuţii mezotermal este com tigiile istorice care a- Printre marile gru neşti. evidenţiate în va invaziei romane,
despre litoralul româ Apa, soarele, nămolul— pletat de bazine speci testă existenţa, din cele puri de culturi neoliti muzeu, piese unice Sarmizegetusa, a fost o
nesc sînt frecvente în ale cu nămol de turbă, mai vechi timpuri, a ce mature, avînd conti pentru existenţa acestui cetate excelent organi
aceste zile cînd luăm cabine şi duşuri. unor civilizaţii pe teri nui influenţe culturale fel de ceramică. Sînt zată. Cu ajutorul meş Mat in trei mutări!
drumul vacanţei de va Marea este favorabilă toriul judeţului Hune sudice, se numără şi expuse, de asemenea, terilor procuraţi de ro
ră. Concediul la mare deci nu doar celor să doara. In muzeul de grupul denumit Turdaş- mani, masivul de munţi
înseamnă însă nu nu izvoare k sănătate nătoşi ci şi unor cate istorie al Republicii So Petreşti. Din această piese din depozitul de din jurul Sarmizegetu- m
podoabă
de
obiecte
mai odihnă, reconforta gorii de persoane care cialiste România sînt a- cultură neolitică face (cercei brăţări, agrafe, sei se transformase în *1 Uf Uf
re, distracţie, ci şi un suferă de anumite a- dunate cele mai impor parte grupul de figuri paftaie, bumbi etc.) ca tr-un formidabil sistem a.
prilej de consolidare a fecţiuni, dar care, pen tante dintre aceste ves ne din lut foarte ex de fortificaţii de tehni mÆâ Ü ă Ü
stării de sănătate, de tru a se trata pe lito tigii. Astfel, numele presive şi excelent fini şi excelente şiraguri de că superioară, menit Ü
tămăduire a unor ma modern centru de recu Iilor aşa-zise de „cursă ral — ea dealtfel în multor localităţi din ju sate, găsite în localita mărgele din chihlimbar să-] facă pe Decebal §§} ¡Ü
de la Cioclovina, da-
lungă“, care se tratează
ladii reumatismale, a- perare medicală şi fi aici, cum sînt afecţiuni orice staţiuni balneocli deţ. datorită importan tea Turdaş. tîncl din prima epocă inexpugnabil. Traian a iif
fecţiuni de metabolism zioterapie, cu o capaci le reumatismale, orto materice — au nevoie ţei lor istorice, au de a fierului, aşa-numitul învins, totuşi, la Sarmi
şi diabet necomplicat, tate de tratament de de recomandarea medi venit familiare specia Dintre grupurile (une Hallstatt timpuriu care zegetusa. dar nu înain k i§
forme de obezitate, tul 2 500 de pacienţi pe zi. pedice, metabolice, ne cului. deoarece unele liştilor şi tind să fie le cu caracter mai mult te de a înfrunta cetă s lUi 11
burări ale aparatului Acest impunător com urologice, dermatologice, afecţiuni sînt contrain din ce în ce mai cu păstoresc altele cu ca durează pînă în seco ţile şi cetăţuile (ca ce
respirator şi sistemului plex balnear este de ginecologice, turbercu- dicate vacanţei la ma noscute de publicul racter agricol), formate lul al VITI-lea î.e.n. le de la Blidaru sau j§ ÜÜ ¡Ü ¡Ü
extrapulmonară,
loză
De mare interes se
nervos etc. In ultimii servit de trei hoteluri re. foarte numeros care vi din elemente diferite, bucură uneltele meşte Costcşti), condiţiile geo
ani. pe'litoralul nostru somptuoase: „Meduza", tulburări cronice ale Apa. soarele, nămo zitează muzeul. purtătoare a unor cul şugăreşti din depozitul grafice din jurul cu ¡Ü Ü¡ ¡3
s-au făcut considerabi „Delfinul“ şi „Steaua aparatului respirator, Din rîndul comorilor turi, avînd la bază tra de la Meleia (sec. I noscutei cetăţi, vitejia 2
le investiţii pentru con de mare", prevăzute cu ne-a făcut cunoscute lul sînt. aşadar, ade diţiile substratului neo î.e.n. — I e.n.). frumoa şi disciplina poporului
¡Ü
struirea unor comolexe restaurante, cofetării, rezultatele excelente vărate izvoare de să arheologice din perioada litic local, aportul etnic dac şi energia şi isteţi ¡Ü H
sanatorlale şi balneo baruri de zi. Directorul obţinute. nătate şi nu este de veche şi străveche pro şi cultural al nomazilor sa sa ceramică dacică mea lui Decebal. J ¡Ü J
din Munţii Orăştiei, ca
venite
mirare că li tor arul ro
din
voi
judeţ,
climaterice în care-şi complexului balnear — Tot în acest an s-au răsăriteni şi influenţa şi vasul de provizii Panouri reprezentînd
pot îngriji sănătatea zil dr. Constantin Ene — mai construit un com mânesc primeşte în fie cita mai întîi existen culturală sudică, întîl- (chiup), păstrat aproa vestigiile Sarmizegetu- m 11 m m
nic peste 5 000 de ot- ne-a condus prin labo plex senatorial la Te- care nn zeci de mii de ţa, în primele săli ale nim în podişul transil sei, cît şi numeroase
soane în tot crsitl a- chirghiol, cu 300 de lo turişti din aproape toa muzeului, a cunoscutei van grupul ceramicii cu pe intact, descoperit la mărturii materiale des
nului La Eforie Nn'-d ratoarele clinice com curi şi o bază de trata te tarile Europei, dar falange de om de Ne- împunsături succesive Costcşti (sec. I î.e.n. — coperite pe locurile is
şi Techirghiol, la Efo plexe şi sălile de trata ment cu nămol rece. cu şi din Asia şi America, anderthal descoperite în (Complexul cultural Cli I e.n.). torice ale cetăţii, sînt Controlul pozipei — Alb : Ra 5. Dhl, p.d7.
— Negru : Ra7, Tb7, Ca8, p.b5.
Ohaba
localitatea
Po
rie Sud, Neptun şi ment, prin secţii de o capacitate de 3 000 de atît la odihnă cît şi la nor, alături de un cra na Schneckenburg 1800- Mîndrie a judeţului amplu reprezentate în Rezolvarea problemei din numărul trecut :
tratament.
locuri, care şi-au pri
1600 î.e.n.). Mărturie a
Mangalia funcţionează masaj, vibromasaj, io- mit primii pacienţi în niu de om „sapiens acestei culturi stau cu Hunedoara, Sarmizege- muzeu. Seria acestora 1. Nc3 — b2 1 Rb5 : b4.
2. Rc7 — c6 Rb4 : a5.
In tot timpul anului nizări, împachetări cu data de 1 iulie. O altă DUMITRU GHEONEA fossilis", descoperit în noscutele vase descope tusa de lingă Grădiştea este deschisă de cele 3. Nb2 — c3 + mat.
Redacţia şi administraţia ziarului; Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social-audienţe-scrisori), 12317 (cultură-sport) — Tiparul L P. Deva.