Page 73 - Drumul_socialismului_1973_07
P. 73
Proletari din toate fările, unifi-vă !
tntilnirea dintre tovarăşul
si tovarăşul ARMAND NICOLAS
Luni, 23 iulie, tovarăşul liste. ţară în plină dezvoltare
Nicolae Ceauşescu, secretar în toate domeniile.
general al Partidului Comu In timpul convorbirilor s-au
nist Român, s-a întîlnit cu subliniat cu satisfacţie bune
tovarăşul Armând Nicolas, le raporturi statornicite între
secretar general al Partidu Partidul Comunist Român şi
lui Comunist din Martinica. Partidul Comunist din Marti
Oaspetele a fost însoţit de nica şi a fost exprimată ho-
membrii delegaţiei pe care o tărîrea comună de a extinde
conduce în vizita sa in ţara şi în viitor conlucrarea tovă
noastră, la invitaţia C.C. al răşească dintre ele, în folo
P.C.R., tovarăşii Alain Man- sul întăririi prieteniei dintre
souela, membru al Comitetu cele două partide, al unităţii
ANUL XXV Nr. 5 765 MARJI 24 IULIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI lui Central, şi Michel Natţes, mişcării comuniste şi munci
membru supleant al Comite toreşti.
tului Central al Partidului Co Trecîndu-se în revistă une
munist din Martinica. le aspecte ale situaţiei inter
La întrevedere au partici naţionale actuale, a fost evi
unirii
necesitatea
denţiată
Cinddii! pat tovarăşii Ştefan Andrei, forţelor revoluţionare, progre
secretar ai Comitetului Cen
tral al Partidului Comunist siste, antiimperialiste pe sca
Român, şi Ghizela Vass, mem ră naţională şi internaţiona
ÎMirrte de Imml bru al C.C. al P.C.R. lă, a intensificării eforturilor
In cursul întîlnirii a avut lor în vederea continuării şi
loc un schimb de informări adîncirii cursului spre des
şi de vederi privind activi tindere, colaborare şi apro
piere între popoare, împotri
ltlOlOGIIIi AVANSATE tatea desfăşurată şi preocu va imperialismului, pentru
pările. actuale ale Partidului
Deviza fiecărui colectiv de muncă: Comunist Român şi Partidu pace, libertate, independenţă
lui Comunist din Martinica, naţională şi progres social. Român
Comunist
Partidul
MAŞINILE, UTILAJELE, TIMPUL |[ LUCRU ASIGURĂ MR dezvoltarea relaţiilor dintre şi Partidul Comunist din Mar
cele două partide, precum şi
tinica au reafirmat hotărîrea
în unele probleme ale mişcă
DE LUCRU-LA COTE MAXIMALE rii comuniste şi muncitoreşti, lor de a milita pentru dez
solidarităţii
voltarea
unităţii,
ale vieţii internaţionale.
şi colaborării partidelor co
Delegaţia Partidului Comu
nist din Martinica a mulţu muniste şi muncitoreşti, for
demo
SPORURI UE PRODUCTIVITATE mit Partidului Comunist Ro cratice şi progresiste, in inte
ţelor
antiimperialiste,
mân pentru primirea foarte
resul socialismului şi păcii In
Disciplina., conştiinciozitatea
La I.M.M.R. Simeria şl hărnicia în muncă sînt cî- cordială de care s-a bucurat lume.
pretutindeni în timpul vizi
tînărulul
Intîlnirea s-a desfăşurat în-
teva
calităţile
tiln
bobinator Dumitru Toma, din tei sale. vizită ce i-a prilejuit
Introducerea pe o scară aproape la jumătate faţă de cadrul atelierului de reparaţii cunoaşterea remarcabilelor tr-o atmosferă caldă, tovără
tot mai largă în parchetele vechea tehnologie. electrice al C.S. Hunedoara. realizări ale României socia- şească.
forestiere a utilajelor şi me
„Mecanismul“ mecanizării canismelor moderne, folosirea urma aplicării acestei tehno
Din
datele
în
prelucrate
tehnologiilor de lucru avan
sate au condus la sporirea logii rezultă şi o valorifica
re superioară a masei lem
productivităţii muncii în ex noase, comparativ cu cea re SĂRBĂTORIREA „ZILEI CONSTRUCTORULUI"
trebuie pus urgent la punct ploatare, uşurarea muncii fi fel, procentul lemnului de
alizată la secţia Dobra. Ast
zice a oamenilor. Colectatul
face
lemnos
materialului
se
mecanizat în proporţie de 75 lucru din totalul masei lem Am sărbătorit duminică „Zi constituind un prilej de mîn- selia au fost ca la ele acasă
noase la fag, de exemplu, es
la sută, iar încărcatul repre te mai mare cu 13 la şută. ua constructorului", a omului drie, veselie, angajare. pe-ntinsul maj al Streiului.
In urma unei anchete pu lare şi autodotare — ne-a nul despre care vorbeam a zintă faţă de 1970 o creştere Creşterea cantităţii la lem de pe schelele obiectivelor „împrumutată" cu ceva din Au fost prezente şi formaţiile
blicate recent în ziarul nos declarat ing. Milian Drăgan, avut în vedere, în primul de peste 5 ori. Numai în a- industriale, social-culturale, a forfota activităţii de pe şan „consacrate“ — ansamblurile
tru, am primit Ia redacţie o din cadrul colectivului de rînd, mecanizarea operaţiilor nul de lucru s-a făcut pe miilor de apartamente, a o- tiere, ziua constructorilor a I.C.S. Hunedoara, artiştii ama
scrisoare — regretăm că nu tehnologie şi norme de con grele de lucru care necesită cest an secţiile au fost dota seama sortimentelor mărun mului menit să-şi pună sem reunit şi în acest an la cu tori ai cluburilor din Simeria
era şi semnată — interesan sum al I.M.M.R. SimeriS'. un efort mare din partea te cu încă 68 de funiculare şi te, ca buşteni subdimensio nătura pe tot ce edificăm în noscutele locuri de agrement şi Călan care, prezentînd non
tă în conţinut. Pe lingă mo — Cum a demarat acţiu muncitorilor. 204 tractoare. Efectul econo naţi faţă de prevederile nor construcţia noastră socialistă. din judeţ la Cinciş, Şoimuş, stop un bogat program artis
tivele fluctuaţiei forţei de nea ? Interlocutorul ne-a vorbit mic s-a concretizat în peste mativelor în vigoare, lemn Cei aproape 25 000 de con Strei etc. pe zidarii şl beto- tic, au înseninat frunţile pre
muncă dezvăluite de ancheta — S-a întocmit, mai întîi, mai departe despre un plan 4,4 milioane lei economii re construcţii rurale, lobde pen structori din judeţ, alături de niştli de la şantierele T.C. ocupate ale constructorilor.
noastră — acesta era, de un plan de mecanizare pe 5 de procurare a unor utilaje. alizate faţă de aceeaşi peri toţi constructorii ţării, au a- Deva, pe montorii I.C.S.H.- Sprijiniţi de şoferii de la în
fapt, şi obiectul său princi ani, calculîndu-se, pe baza Astfel, au fost aduse în uni tru prelucrări industriale. O vut aşadar prilejul să-şi pre ului, pe cei de la Ertergo- treprinderea de transporturi
pal — autorul anonim al a- datelor estimative, care va fi tate 22 electropalane, fiind oadă a anului trecut, în ca creştere de 4 la sută se în zinte rodnicul şi semnificativul construcţia, pe constructorii auto Deva, de lucrătorii din
celci scrisori semnala că u- indicele de mecanizare în fie repartizate în toate sectoare zul in care cantitatea de ma registrează la buştenii de de- bilanţ al înfăptuirilor, să-şi feroviari, pe cei din Valea alimentaţia publică a judeţu
na dintre cele mai importan care an al cincinalului actu le de producţie şi montate pe să lemnoasă exploatată a rulaj. 5 la sută din masa exprime hotărîrea de-a con Jiului, pe proiectanţi, pe toţi lui, cei peste 10 000 de con
te cauze ale perindării oa al. De pildă, în 1970 indice grinzi pivotante. De aseme crescut. lemnoasă reprezentată de tribui într-o măsură tot mai acei care într-un fel sau al structori prezenţi la Strei au
menilor prin întreprinderea le a fost calculat la 14,84 la nea, procesul de producţie Paralel cu acţiunea de me ridicată la traducerea in via tul asigură ritmul constant al avut asigurat transportul,
simeriană. trebuie căutată în sută, în 1971 — 21,54 la sută, s-a îmbogăţit şi cu alte mij canizare un loc important îl crăci, care se pierdea în ca ţă a grandiosului program e- muncii pe şantiere şi adaugă hrana, răcoritoarele şi fără în
„slaba activitate ce se des în 1972 — 27,08 la sută, anul loace moderne de lucru — drul vechilor tehnologii, la laborat de Congresul al X-lea din propriul lor dinamism va doială... berea.
făşoară aici pe linie de me acesta — 31,12 la sută şi în electrocare, electrostivuitoare, au tehnologiile aplicate în ' tehnologia de exploatare cu şi Conferinţa Naţională ale lenţe noi peisajului social- Constructorii, detaşament
canizare". Acesta este şi mo 1975 vom ajunge la 36,24 la poduri rulante etc. In 1973, ultimul timp. Rezultate deo coroană a arborilor se valo P.C.R. privind progresul şi economic al ţării. numeros, puternic, s-au reu
tivul pentru care am între sută. de pildă, au sosit în între sebite s-au obţinut prin apli propăşirea patriei socialiste. ...Soarele nu se înălţase nit duminică nu numai pen
prins o nouă anchetă la — Nu éste prea puţin ? prindere 4 poduri rulante la carea exploatării arborilor cu rifică prin toreretare. Ziua lor — senină zi de de-o suliţă pe cer şi la cam tru a se distra, dar şi pentru
I.M.M.R. Simeria, vizînd de — Intr-adevăr, indicele de montarea cărora se lucrează Ing. ROMULUS GOŢIU iulie, ca însuşi viitorul pe ca ping Strei sosiseră construc a exprima hotărîrea de a
astă dată modul cum se în mecanizare este relativ mic în prezent în sectoarele unde coroană, experimentată Ia re am hotâriţ să ni-l creăm torii de la T.C. Deva şi I.C.S. contribui tot mai mult la e-
făptuieşte mecanizarea ope pentru că specificul muncii e necesară prezenţa lor. Alte început în parchetul Pinul director adjunct tehnic la — a adăugat dimensiuni noi Hunedoara. Muncitori, şefi de dificarea societăţii noastre,
raţiilor de lucru, ceea ce în de reparaţii, pe care o desfă diverse dispozitive, băi de lui Aron în cadrul secţiei de I.F.E.T. Deva sentimentelor de preţuire fa echipă, tehnicieni, ingineri, pentru creşterea bunăstării
seamnă micşorarea efortului şurăm noi, implică un mare degresat piese, capre şi va- exploatare Dobra. Producti ţă de forţa şi frumuseţea ac însoţiţi de „echipe" proprii de noastre, a tuturor.
fizic al muncitorilor, creşte volum de muncă manuală — goneţi pentru sprijinirea va instrumentişti şi solişti — les
rea productivităţii muncii, demontare, ajustare, . . recon- goanelor cisternă etc. aduc vitatea fizică s-a dublat, iar tului creator al constructorilor, ne de înţeles — cîntul şi ve C. ILIESCU
sporirea, în general, a rezul diţionare şi montare a piese mari avantaje procesului preţul de cost fiind redus (Continuare în pcig. a 2-a)
tatelor întregului proces pro lor pe vagoane şi locomotive productiv.
ductiv. reparate. ...O vizită în sectoarele de
...In primul rînd, o scurtă — Care dintre operaţiile producţie. La turnătoria de
incursiune in „mecanismul" de lucru le-aţi considerat materiale antifricţiune, doi
mecanizării. „apte" pentru mecanizare ? muncitori mînuiesc piesele
grele cu o macara pivotantă.
— Din anul 1970 a început — Strunjirea, rabotarea, — Aveţi de mult acest u- DUMINICĂ, PE OGOARELE JUDEŢULUI, S-A LUCRAT
la noi, mai hotărît, acţiunea ridicarea, transportul şi aşe tilaj ? •
de mecanizare prin autouti- zarea pieselor diverse. Pla- — Din 1972 — ne răspun
de turnătorul Isailă Hutini.
Această macara a înlocuit
munca a 2 oameni, plus că DIN PLIN LA STRÍNGEREA RECOLTEI
ne-a uşurat efortul fizic.
SUCCESE DE PRESTIGIU — Alte greutăţi mai aveţi 7
— Păi, cu şpanul — ne Profitînd de timpul favora Kafka David, şi inginerul şef
spune ¡Nicolae Paştiu. II că- ¡H în lanurile cooperativelor agricole şi fermelor de stat acti bil, duminică 22 iulie a.c., lu loan Oargă ne-au dat cîteva
ALE OAMENILOR MUNCII MARIN NEGOIJA vitatea a fost rodnică, concretizîndu-se în strîngerea recoltei de crătorii ogoarelor şi-au con detalii privind acţiunile orga
nizate. La recoltatul griului
centrat forţele în cîmp — 150
combine, 290 tractoare, 40 lucrau mecanizatorii Romi
g r î u de pe 680 ha şi balotatul paielor de pe 410 hectare
(Continuare in pag. n 2-a) camioane, peste 2 700 coope Bolea, cu combina „Gloria",
H U N E D O R E N H La bazele de recepţie s-au transportat 145 tone g r î u ratori şi mecanizatori — la Remus Bolea şi Vicenţiu In-
cer, iar balotatul paielor era
strîngerea
înmagazinarea
şi
recoltei de grîu, la eliberarea efectuat de Traian Todea şi
Omul faptei H Importante f o r ţ e şi mijloace au fost concentrate şi la alte terenurilor, efectuarea arătu Tiberiu Stâniş. De buna func
ţionare a utilajelor se ocupa
rilor,
culturilor
însămînţatul
Produse peste Depăşiri la acţiuni de acută actualitate succesive, recoltatul şi trans şeful secţiei de mecanizare,
portul furajelor.
Ionel Sorinca. Transportul re
Prin 1957 Nicolae Ma- j Bilanţul zilei de lucru a coltei şi al paielor a fost În
gheruşan vine Ia Hunedoa- ; fost rodnic, reuşindu-se să se credinţat tractoristului coope
prevederi planul de metal ra pentru angajare. Avea pe j facă secerişul pe 680 hectare, rativei agricole. Victor Brîz-
atunci 18 ani şi era de \ balotatul paielor de pe 410 nican, şoferului Iosif Pitic şi
meserie strungar. Lucrează :
DEVA. După cum ne BARZA. Animaţi de mai întîi Ia O.S.M. I, iar mai j hectare, predarea la bazele cooperatorilor Alexe Burza,
iniorma inq. Paul Măr- dorinţa firească de a tîrziu este transferat la u- ; de recepţie a 145 tone grîu, Ion Bolea. Anghel Oană, Mâ
gineanu, şeful secţiei realiza exemplar sarcini zina cocsochimică, atelierul ; transportul a 480 tone fura nase Cărmâzan şi Iulian Pi
PREMO de' la I.M.C. le de plan şi angaja de strungărie. De 15 ani j je, recoltatul fîneţelor de pe tic. De asemenea, merită evi
Deva, harnicii mun mentele, harnicii mineri la strungul său realizează ; 170 hectare. La realizările a- denţiaţi cooperatorii Mariana
citori din secţie vor din cadrul raionului Mă numai piese de bună caii- j mintite, o contribuţie de sea Orşa, Gheorghe Cărmăzan, Ion
realiza peste preve gura, de la I.M. Barza, tate, contribuind din plin j mă şi-au adus-o lucrătorii din Cătruna şi Lucian Cojan, ca
derile de plan produse realizează zi de zi noi Ia realizarea unor impor- j I.A.S., care au înmagazinat re au fost prezenţi la deser
in valoare de 2,5 milioa succese în muncă. tante economii de metal. grîul de pe 150 ha. au balo virea combinelor.
ne de lei şi 8 km de tu Pianul la metal a fost Toţi ortacii săi de mun- j tat paiele de pe 90 ha. au Sintetizînd rezultatele, pre
buri din beton. depăşit cu 26 la sută. că îl apreciază mult. I se j arat şi însămînţat 20 de ha şedintele şi inginerul ne spu
La baza acestor suc Aplicind pe o scară lar mai spune şi „omul cu mi- j cu culturi furajere în mirişte. neau că. în total, s-a recoltat
cese a stat mai buna gă iniţiativa „Nici un va- nă de aur", de fiecare dată : Din multitudinea aspectelor grîul de pe 40 de hectare din
organizare a muncii, ca gonet de minereu rebu- reuşind să obţină piese de i de muncă întîlnite duminică 115 planificate, existind posi
re a avut drept rezultat tat", minerii de aici au înaltă precizie. O parte din : pe ogoarele judeţului, am re bilitatea ca în cel mult 5-6
creşterea productivităţii acordat o deosebită a- vanele pentru instalaţia ; ţinut rîteva aspecte semnifi zile bune de lucru în cîmp
muncii. De asemenea, au tenţie calităţii minereu chimică, arborii pentru j cative acţiunea amintită să se înche
fost înregistrate însem lui, realizind decadal im compresoarele de Ia desul- • Combinele ie. Concomitent cu secerişul,
nate economii la preţul portante depăşiri la pla furare sînt strunjiţi de el. j la baza de recepţie s-a trans
de cost. S-au evidenţiat nul de metal. Se eviden Echipa în care lucrează îşi j au funcţionat portat mai mult de jumătate
in mod deosebit echipe ţiază in mod deosebit depăşeşte lunar planul de j ireproşabil din cantitatea de grîu stabi
le conduse de Gheorghe ortacii lui Ştefan Micu, producţie cel puţin cu 2 Ia j lită.
Moldovan, Mihai Grigor- Ion Brătilă, Mihai Ivan şi sută. In toate unităţile agricole O activitate rodnică s-a des
ciuc, Traian Jurcă, Mihai Florian Alba, care şi-au Tovarăşul Solomon Sălă- j din ra?a consiliului intercoo- făşurat şi pe ogoarele coope
Cuiava, Nicolae Gyorfi, depăşit sarcinile de plan jan, secretarul comitetului j peratist şi a S.M.A. llia, du rativelor agricole din comuna
Silvestru Kaytor şi Gheor la zi in medie cu 30 la de partid pe uzină, are nu- j ifliliif minică s-a lucrat ca în ori llia. Secretarul comitetului
ghe Bogdan. sută. mai cuvinte de laudă la a- : lilPlilli illllit care altă zi din săptămină, comunal de partid, primarul
dresa strungarului Ma- \ cooperatorii şi mecanizatorii comunei. Teodor Vasiu, ne
gheruşan. Pentru meritele i ■I dovedind o înaltă răspundere spunea că numai duminică
sale deosebite în muncă -j WÊmÊË fl|l faţă de soarta recoltei. s-a recoltat cu 12 combine,
m
wmmsÆ.
<
este fruntaş de ciţiva ani i Si ri# y ; ■ >>: V Toate forţele şi mijloacele grîul de pe 36 de hectare,
Indici ¡nalţi do mecanizare consecutiv în întrecere. m h mecanice ale cooperativei a- s-au balotai paiele de pe 22
de hectare şi s-au eliberat 13
este
operativ
V. GRIGORAŞ lanul cu griu al C.A.P. Orăştie. descărcată şi imediat tractoristul Petru gricole din Gurasada au fost
concentrate în tarlaua numită
DEVA. Prin folosirea eficientă a mijloacelor tehnice din corespondent voluntar N. TIRCOB
„Dric“. Prezenţi la faţa lo
dotarea unităţilor aparţinind întreprinderii forestiere de cului, preşedintele C.A.P.,
exploatare şi de transport Deva şi în scopul creşterii pro (Continuare în Daq. a 2-a)
ductivităţii muncii, forestierii din sectoarele şi parchetele
pendinte de întreprindere au avut preocupări sporite în
realizarea şi depăşirea planului de mecanizare a lucrări (ambele de la croitorie- vor prezenta trei filme
lor. Acestea s-au concretizat in depăşirea indicilor de me CONCURS serie pentru femei). SE CUMPĂRA LEGUME PENTRU realizate de casele pionie lată pe colectarea plante
lor medicinale. 80 de pio
canizare ia fazele doborît şi secţionat copaci cu 1,1 la „CINE ŞTIE, CIŞTIGĂ" MAI MULTA MOBILA CICLUL II DE PRODUCŢIE rilor din Hunedoara şi nieri se pregătesc aici să
sută, iar la transportul lemnului cu 1 la sută. UN NOU TRASEU In serele întreprinderii Petroşani. recunoască, să culeagă şi
Incepînd cu ziua de 9
Rezultatele bune obţinute au fost determinate de in „Romanul istoric, mijloc iulie a.c. se aplică noi intercooperatiste din Sin- LEGĂTURĂ TELEFONICA să conserve plantele me
dicinale atît de necesare
troducerea in marea majoritate a parchetelor a execută important în educaţia pa DE AUTOBUZE avantaje pentru cetăţenii tandrei se desfăşoară, în îngrijirii sănătăţii. Bilan
zile,
—
triotică“
activitate
o
aceste
intitulat
s-a
rii operaţiunii de dpborit şi secţionat mecanic, iar la tema concursului „Cine Din iniţiativa autobazei care doresc să-şi cumpere rodnică la pregătirea re A FOST STABILITĂ ţul primei serii a cuprins
strîngerea a peste 4 000 kg
transport in faza tras-apropiat datorită introducerii funi- ştie, cîştigă“, organizat T.A. Brad a fost înfiinţat mobilă. In locul avansului coltei de tomate din ciclul Au fost terminate lucră plante medicinale. Pionie
de 30 Ia sută, din valoa
cularului şi a tractoarelor articulate in majoritatea par ieri seară, la clubul un nou traseu de auto rea totală a mobilei cum II de cultură. rile de montare pe o dis rii serici actuale şi-au
Piuă ieri, erau plantate
buze pe ruta Brad — De
U.J.C.M. din Deva, de că
chetelor, utilaje care au o productivitate sporită. tre comisia culturală a va — Orăştie. părate, cit se percepea 8 ha cu roşii, urmînd ca tanţă de 3 km a unul ca propus să-I întreacă pe '
U.J.C.M. şi biblioteca mu Plecarea din Brad este înainte, acum se dă doar in această săptămină, blu şi s-a stabilit legă colegii lor.
20 la sută; în loc de 12
nicipală. In faţa numeroşi la ora 6,00, cu o staţiona \rate lunare, cîte erau îna plantatul să fie încheiat tura telefonică intre E.M.
Certej şi sectorul Bocşa.
lor spectatori — membri re în Deva, pină la ora inte, pentru achitarea cos pe întreaga suprafaţă pla Lucrarea a fost executa VREMEA
8,03, cînd pleacă spre O- nificată.
al cooperativelor meşteşu tului mobilei, acum se tă de o echipă condusă
răştie, şi ajunge aici, la
găreşti „Mureşul“ şi „Pro ora 8,49. poate plăti în 18 rate lu MESAGERII MICILOR de Gheorghe Popa, spriji Pentru 24 ore
nare. Drept urmare, nu nită de Eronim Dascălu,
gresul“ — cele mai corec Plecarea din Orăştie mărul „ia zi“ al celor ca CINEAŞTI HUNEDORENI din partea P.T.Tc. Deva.
Vreme
cu
călduroasă,
te răspunsuri au fost da spre Brad are loc la ora re şi-au procurat diferite cerul variabil. Izolat, po
te de către Livla Drăgan 11,30. Sosirea Ia Deva, ora garnituri de mobilă de ia Şase dintre cei mai buni COLECTĂRI DE sibile averse de ploaie,
avantaje
noilor
aplicarea
(secţia confecţii tricotaje), 12,06, iar la Brad soseşte este cu peste 250 mai pionieri cineaşti hunedo- PLANTE MEDICINALE însoţite de descărcări e-
reni au pornit ieri spre
iectrice. Vînt potrivit din
Fiorica Herlea (croitorie la ora 14,14. Autobuzul mare faţă de aceeaşi pe Cîmpulung Moldovenesc, est şi sud-est. Temperatu
reprezenta
trecut.
pentru
anului
a
rioadă
ne
a
bărbaţi nr. 1), Ana Căr trece şi prin staţia Sime- Şi asta, numai de la de judeţul la festivalul cine- Duminică, s-a deschis, ra maximă va oscila in
la Dobra, a doua serie a
bune şi Angela Stoenescu ria-gară. pozitul din Deva ! cluburilor pioniereşti. Ei taberei pioniereşti profi tre 26 şi 31 grade, iar mi
nima între 10 şi 16 grade.