Page 77 - Drumul_socialismului_1973_07
P. 77
Proletari din toate fările, uniil-vă !
Intîlnirea tovarăşului
Nicolae Ceauşescu cu un grup
de studenţi şi elevi americani
Preşedintele Consiliului de cani s-au aflat Harry Mor Aceste călătorii răspund
Stat al Republicii Socialiste gan, preşedintele fundaţiei dorinţei studenţilor şi elevi
România, tovarăşul Nicolae „American Council for Na lor americani de a lua con
Ceauşescu, şi tovarăşa Elena tionalities Service" (A.C.N.S.), tact direct cu realităţile ţării
Ceauşescu au primit, marţi John D. Rockefeller IV, pre noastre, cu munca şi preocu
după-amiază, în staţiunea şedintele lui West Virginia pările tineretului român, de
Neptun, un grup de studenţi Wesleyan College, R. Strat a contribui la mai buna cu
şi elevi americani, care se ton, din partea A.C.N.S., in noaştere reciprocă, la o mai
află intr-o vizită în ţara stituţie sub patronajul căreia strinsă apropiere între cele
noastră. se organizează vizitele a nu două popoare, în folosul des
La întilnire au participat meroşi studenţi şi elevi din tinderii şi consolidării păcii
ANUL XXV Nr. 5 766 MIERCURI 25 IULIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI tovarăşii Vasile Vîlcu, Ştefan S.U.A. în România, vizite în lume. Ele au avut, in pre
Andrei şi Ion Traian Ştefă- inaugurate anul trecut, în ca să şi. în rîndul opiniei publi-
nescu, ministrul pentru pro drul programului sugestiv in
blemele tineretului, titulat „Ambasadorii priete (Conlinuare in pag. a 4-a)
împreună cu tinerii ameri-
niei“.
ffidgi Í973 marea întreceri IncinstjBf|zilei de 23 August Plecarea delegaţiei
: -• ■ •••• '- ■■ ' Cu vi ntul tovarăşului Ceauşescu
Me feM I RITMICITATE li terses! române la cel
Doamnelor şl domnilor, Dealtfel, dacă nu mă înşel, state, între oamenii politici
au importanţa lor în prie
de al Mea Festival Dragi prieteni, peste 3 ani veţi sărbători 200 tenia între popoare, dar, tre
de ani de la independenţă.
La oţelăria electrică a C. S. Hunedoara Este pentru mine şi soţia buie să spun că, după păre
Am poposit zilele trecu mea o deosebită plăcere să Trăim astăzi însă cu totul rea mea, un rol de cea mai
te în mijlocul minerilor de salut tinerii entuziaşti din alte vremuri ; cuceririle şti mare importanţă îl au con
la E.M. Certej-Săeărîmb. In Mondial al Tineretu Statele Unite care poartă o inţei, civilizaţiei au creat tactele directe între oamenii
abataje, galerii, ori uzina denumire semnificativă de condiţii noi pentru ca toate de toate categoriile, între ti
popoarele să poată să-şi afir
de preparare domneşte o Ştacheta valorilor productive „Ambasadori ai prieteniei". me atît capacitatea creatoare, neretul ţărilor, pentru că. pî
entuziastă atmosferă de lui şi Studenţilor Aş dori să mulţumesc pen nă la urmă, popoarele, tine
muncă. La fiecare munci tru minunatul program pe cît şi posibilităţile de a-şi retul trebuie să facă totul
tor sau cadru tehnic se care formaţiile respective ni crea o viaţă mai bună. Spe pentru o lume mai dreaptă şi
vede acea dorinţă fireas Marţi dimineaţa a plecat l-au prezentat astăzi, făcîn- răm că eforturile pe care le mai bună. Omenirea numără
că de a se achita cu cinste urca dinamic prin antrenarea noilor resurse spre Berlin delegaţia tinere du-ne astfel cunoştinţă cu depun popoarele pentru a asi aproape 4 miliarde de oa
de sarcinile pe care le au muzica şi cu dansul ameri gura o lume mai bună, fără meni. Tineretul reprezintă
de îndeplinit. Pînă la „Ziua tului şi studenţilor din ţara can. războaie, o lume a păcii vor peste 1 miliard. Vă închipu
minerului“ a mai rămas Pentru a evidenţia modul daniile noastre de a realiza de 89.2 la sută faţă de 87 la noastră, care va lua parte fi încununate cu succes. In iţi ce înseamnă ca omeni
puţin timp. Faptele de angajant şi responsabil în care integral şi suplimentar totali sută planificat. Acest progres la cel de-al X-lea Festival Intr-adevăr, faptul că anul direcţia aceasta s-au obţinut rea să acţioneze cu toată fer
muncă înscrise zi de zi, a- colectivul nostru de oţelari tatea sarcinilor ce ne revin este, în special, urmarea re acesta vor veni în România o serie de rezultate, se între mitatea pentru o politică no
colo, în adîncuri, vin să munceşte pentru onorarea în acest an hotărîtor al ac ducerii substanţiale — cu 0,9 Mondial al Tineretului şi un număr mai mare de ti prind paşi de mai toate po uă deoarece nimeni nu va
confirme încă o dată trăi planului şi angajamentelor a- tualului cincinal. Mă refer — 1,3 puncte — a duratei re Studenţilor de la Berlin, ce neri americani, sper că va poarele. putea să nu ţină seama de
nicia cuvîntului dat de mi- sumate în întrecerea în cin cu deosebire la sporirea pro paraţiilor la cald şi rece şi se va desfăşura sub deviza oferi posibilitatea de a cu Sînt bucuros să constat că dorinţa popoarelor. îndeo
stea zilei de 23 August, do ducţiei de oţeluri cu perfor a diminuării întreruperilor în „Solidaritate antiimperialistă, noaşte felul de viaţă, senti între România şi Statele U- sebi, doresc din nou să men
mentele de prietenie, de os
resc de la bun început să manţe calitative superioare şi procesul de producţie. Vor pace şi prietenie". pitalitate ale poporului ro nite se dezvoltă relaţii bune ţionez tineretul care este o
de colaborare în toate dome
Din delegaţie fac parte 500
forţă puternică, care a fost
Forfa de creaţie subliniez faptul că angajamen ridicarea gradului de efici bind de îndeplinirea sarcini tineri muncitori, ţărani, elevi, mân. Dealtfel, dacă m-aş re niile de activitate, şi aş pu întotdeauna de partea progre
enţă a producţiei, îndatoriri
lor calitative, trebuie remar
tul anual iniţial de a da pes
că domnul
feri la faptul
te plan 1 500 tone de oţeluri desprinse din documentele cat că toate schimburile, toa studenţi, artişti şi sportivi, tea aprecia că vizitele, turne sului, colaborării şi, astăzi,
aliate — dublat la ora actua plenarei C.C. al P.C.R. din te cuptoarele şi toate echi utecişti fruntaşi. Morgan şi doamna s-au căsă ele dumneavoastră în Româ mai mult ca oricînd trebuie
a colectivului— lă — este pe cale de a fi în februarie—martie a.c. pele au depăşiri de plan de torit în România, aş putea nia sînt tocmai expresia a- să fie o forţă principală în
spune că, se pare. v-aţi sim
Republica
In
spre
drum
deplinit pînă la marea sărbă Din toate aceste puncte de 2-3 procente. Se remarcă în Democrată Germană, delega ţit destul de bine. Aş dori să eestor relaţii tot mai bune, lupta pentru o lume mai
că
socotesc
oţelarli
dovada realizării toare a eliberării patriei. De vedere, înregistrează progrese mod deosebit munca desfăşu ţia română va avea întîlniri vă felicit din toată inima pe care se dezvoltă între Româ dreaptă.
noştri
asemenea, am obţinut econo
muncitorii
Florea
nia şi Statele Unite.
rată
de
Vă rog să duceţi poporului
mii la preţul de cost în va importante Cele aproape 2 700 Laurean, Petru Nuţu, Gheor- prieteneşti cu tineri din Un dumneavoastră şi să vă urez Sper că aţi constatat că po american sentimentele de
multă fericire, multă sănăta
garia şi Cehoslovacia.
exemplare loare de peste 500 000 lei şi tone de oţel dat peste preve ghe Obîrşan, Constantin Ma te, să aveţi mulţi copii porul român, tineretul român prietenie ale poporului ro
deri atestă că cele 4 cuptoare
am redus consumul de metal
Stroia,
Lucreţiu
zilii,
Ioan
este animat de sentimente de
avea
(Aplauze). Aş
mare
cu 0,16 kg pe tona de oţel, electrice sînt folosite la in Ghiociu, Lazăr Nistor, Aurel (Agerpres) plăcere să-l văd în România. prietenie, de dorinţa sinceră mân. Vă rog, dragi prieteni
tineri, să duceţi tinerilor şi
Herlea şi maiştrii Ioan Trăi-
a angajamentelor cifre care depăşesc angaja dici de utilizare superiori. In lă şi Traian Iov care se si (Aplauze). de colaborare, de a trăi în tinerelor din ţara dumnea
anuale.
mentele
primul semestru, am realizat
re
Aceste
pace, de a-şi putea edifica
zultate reflectă elocvent stră un timp efectiv de utilizare tuează permanent în fruntea Domnul Morgan şi domnul societatea socialistă în liber voastră sentimentele de pri
întrecerii. L Rockefeller în cuvîntul lor tate, de a-şi crea o viaţă aşa etenie ale tineretului român
s-au referit la tradiţiile popo
Sub aspect calitativ, sîntem cum o doreşte el. dorinţa de a se întîlni tot mai
neri, de a îndeplini exem rului român, la necesitatea des, de a realiza o strinsă
plar sarcinile de plan şi în măsură să raportăm reali de dezvoltare a colaborării Aşa cum am spus şi anul colaborare cu tineretul ame
între popoarele
angajamentele asumate în întreg colectivul a luptat eroic zări de prestigiu. Lucrăm in ZIARULUI noastre, ceea trecut, preşedintele dumnea rican, contribuind prin a-
acest an, în cinstea zilei de tens la definitivarea asimilă ce corespunde intereselor pă voastră a făcut un început
23 August. rii unor noi mărci de oţeluri cii şi unei vieţi mai bune. bun prin vizita în România, ceasta la prietenia popoare
pentru construcţia de autoca
La Săcărîmb se intensifi Şi procesul muncii mioane, autoturisme şi utila ® Cum acţionează Intr-adevăr, fiecare popor aşa cum şi vizita mea în Sta lor noastre, la cauza păcii în
că munca de cercetare a je de forare la mari adîn- îşi are istoria sa, fiecare po tele Unite la un an după vi lume.
noilor şi vechilor zone de cimi. Programul sortimental organizaţia de partid por a cucerit independenţa şi zita sa a constituit un mo Vă urez multă fericire,
minereu. Rezultatele sînt a reintrat în normai s-a realizat în proporţie de pentru asigurarea bunăstarea prin grele lupte ment important în relaţiile
bune. Producţia viitoare şi sacrificii, inclusiv poporul dintre ţările noastre. Sigur multă sănătate şi sper să mai
este asigurată din plin. La 98 la sută, asigurîndu-se li condiţiilor de ridicare Statelor Unite ale Americii. că contactele dintre şefii de reveniţi în România. (Aplauze).
probarea de suprafaţă a O zi obişnuită de început de eroism, luptindu-se cu flă vrarea la termen şi în devans
zăcămîntului lucrează echi de săptăminâ. La Fabrica de cări de cîţiva metri, tîrindu-se a laminatelor din oţeluri spe a contribuţiei femeii
pa condusă de Vasile Dră- industrie locală din Orăştie pe sub grinzi arzinde pentru ciale către toţi beneficiarii
interni şi externi. Concomi
guş. Ortacii lui au execu întregul flux productiv se des a putea pătrunde înăuntru. tent cu acestea, în secţia la înfăptuirea sarci Dineu oferit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu
tat peste 90 ml de şanţuri făşoară normal. Oamenii ac Poate, intr-un asemenea mo noastră se acţionează cu re nilor economice.
de cercetare. cu 11 mai ţionează liniştiţi. „Vom reali ment, s-a simţit mai mult ca
mult decît prevedea anga za şi in această lună planul oriclnd simţul de proprietate zultate promiţătoare în direc © Comisia ingine şi tovarăşa Elena Ceauşescu in onoarea preşedintelui
jamentul lunii iulie. Tot şi angajamentul asumat în colectivă, sentimentul că bu ţia reducerii cheltuielilor ma
aici l-am întîlnit pe tehni întrecerea socialistă, cum nurile fabricii sînt şi bunurile teriale de producţie. Consu rilor şi tehnicienilor Republicii Africa Centrală şi a soţiei sale
cianul geolog Marin Berbe- ne-am angajat — sînt cuvin cetăţenilor şl ele trebuiau re murile specifice de metal, fe
ceanu, sub îndrumarea că tele cu care ne-a intîmpinat cuperate. roaliaje. electrozi, utilaj de — mai bine şi mai Preşedintele Consiliului de Republicii Africa Centrală, şi
ruia se desfăşoară aceste directorul unităţii, inginerul „Mă luptam cu cei care turnare şi materiale refracta- îndeaproape îndru Stat al Republicii Socialiste a soţiei sale, doamna Cathe- continuarea convorbirilor con
lucrări. Din datele culese Ion Cîndea. Nimic nu lasă im săreau in foc, uitînd de ar România, tovarăşul Nicolae rine Bokassa, cu prilejul vi sacrate dezvoltării relaţiilor
pînă In prezent reiese că presia că, în urmă cu cite- suri — ne mărturiseşte ace NICOLAE AVRAMESCU mată de către comi Ceauşescu, şi tovarăşa Elena zitei neoficiale în ţara noas dintre Republica Socialistă
această zonă este puternic va zile, a avut loc aici un in laşi Interlocutor — pentru că maistru, secretarul tră a înalţilor oaspeţi. România şi Republica Africa
mineralizată, putîndu-se ex cendiu datorat unei descăr viaţa, aportul lor viitor ne era comitetului de partid tetul sindicatului. Ceauşescu, au oferit, marţi, Dineul, care s-a desfăşurat Centrală şi cu privire la u-
ploata în curînd importan cări electrice. Atunci, atelierul mult mai de preţ". Sînt vorbe de la oţelăria electrică un dineu intim în onoarea într-o ambianţă de cordiali nele probleme de interes co
te cantităţi de minereu bo de stropit şi lustru din ca care vin să întărească spiri ® Cartea, scena, generalului de armată Jean tate şi caldă prietenie, a pri mun ale vieţii internaţionale.
gat în conţinut. drul secţiei tîmplărie a ars tul de sacrificiu, specific unei a C.S. Hunedoara discul, ecranul. Bedel Bokassa, preşedintele lejuit celor doi şefi de stat
La sectorul I al minei Cer complet. înalte conştiinţe, aşa cum do (Agerpres)
te], realizările înscrise în Urmele se mai văd şi a- reşte să o sădească partidul (Continuare in pag. a 2-a) ® Sport.
palmaresul brigăzilor este cum. Pereţi înnegriţi de văpaia nostru în sufletul şi fapta tu
deosebit de bogat. Numai focului se înalţă neputincioşi turor oamenilor de azi. In
în luna iulie la planul de de a mai adăposti oameni şi frunte cu secretarul comitetu
producţie s-au adăugat noi maşini... lui de partid, Nicolae Andrei, Să s© acţioneze cu maximă
plusuri de metal. Brigada Cînd a izbucnit incendiul, s-au remarcat în abnegaţia
lui Ion Iovănoiu de la a- toţi salariaţii fabricii, din două lor Eugen Chirllă şl Fredrich
batajul nr. o a depăşit pla schimburi, au sărit pentru a Neubauer, Mircea Homoro- operativitate pentru
nul la zi cu 15 tone. De a- scoate cele peste 3 500 de dean şl Ion Butnaru, Nicolae
semenea, brigăzile conduse scaune aflate înăuntru' (unele Pinzaru, Cornel Coşobea, Ro-
ambalate, altele care urmau
D. CORNEL M. BODEA
să fie finisate). Majoritatea
au fost salvate. Oamenii au înlăturarea decalajelor
(Continuare în pag. a 2-a) dat dovadă de adevărate acte (Continuare în pag. a 2-a)
Al
succese be PREşmm ale Mai mult ca oricînd, omul te localităţile urbane şi rura între recoltări, arături
zilelor noastre, omul societă Interviu cu tovarăşul le ale judeţului. Pentru a asi
ţii socialiste, este avid de cu PETRU STOICAN, gura completarea fondului de
MUNCH HUNEBORENiiN ÎNTRECERE noaştere, de ancorare solidă preşedintele Comitetului carte din bibliotecile sindica
în realităţile contemporane,
judeţean pentru cultură
le, săteşti şl şcolare s-au
Curiozitatea, proprie fiinţei u- şl educaţie socialistă amplificat comenzile la lucră si însămîntarea
mane, este direcţlonată şi po rile „România pe drumul con
tenţată în acest caz de cali struirii societăţii socialiste
5000 tone fontă tatea- omului de tip nou de compartiment editorial, la mo multilateral dezvoltate", „Ra t f
Prin folosirea mai bună a peste p!an cu proprietar şi producător al dalităţile specifice de lansare portul la cel de-al X-lea Con
a cărţii social-politice in cir
mijloacelor de producţie. Gra
dul avansat de conştientizare, cuitul manifestărilor culturale gres al P.C.R.", cele 21 de culturilor succesive
titluri din seria „Documente
capacităţilor productive coss economisit de răspundere Individuală a din judeţul Hunedoara. de partid“, „Conferinţa Naţio
Sub egida Editurii poli
—
fiecăruia pentru bunul mers
HUNEDOARA. Antrenaţi al destinelor colective ale ţă tice ies de sub tipar, In mari nală a P.C.R. din iulie 1972"
ş.a. In acelaşi scop, al infor
Colectivele din industria fontă, 80 tone oţel şi 70 to în marea întrecere socialis rii impune necesitatea infor tiraje, şi în timp optim, do mării complexe a cititorilor, Desfăşurarea lucrărilor în şează în această privinţă e-
cumentele de partid reflec-
mării operative şl complexe,
hunedoreană intensifică în ne laminate. La I.E.C. De tă ce se desfăşoară în a înţelegerii şi îmbogăţirii fe tînd activitatea internă şi in peste 30 la sută din fondu flux continuu la seceriş este xemplele oferite de coope
trecerea în cinstea marii va s-au furnizat în «plus cîte cinstea zilei de 23 August, nomenelor politice la care a- ternaţională a partidului nos rile pentru dotări ale Comite un deziderat esenţial pentru rativele agricole din Orăştie
sărbători de la 23 August, 25 000 kWh energie electri furnaliştii secţiei a Il-a sistă ca autor şl nicidecum ca tru, lucrări din domenii va tului judeţean pentru cultură asigurarea succesului deplin şi Căstău unde, după recol
desfăşoară importante ac că, iar la I.C. Orăştie cîte furnale a C.S. Hunedoara simplu spectator. Programul, riate, redind complex şi nuan şl educaţie socialistă sînt a- al acţiunilor întreprinse în tarea păioaselor, s-a eliberat
ţiuni pentru folosirea cu 0,5 tone pigmenţi metalici înscriu un nou şi remarca bogat de publicaţii ale Edi ţat viaţa social-politică, eco fectate îmbogăţirii biblioteci vederea strîngerii fără pier imediat terenul de paie şi
randament superior a capa şi mase plastice. Importan bil succes : producerea pes turii politice, periodicele so- nomică şi spirituală a poporu lor cu carte social-pol Iticâ. deri a recoltei, pregătirii u- s-au creat condiţii pentru o-
cităţilor productive, a for te succese obţin forestierii, te prevederi a 6 000 tone cial-polltice vin să răspundă lui nostru, a omenirii, studii — Listele apariţiilor din nei baze trainice producţiei gorîrea şi însăminţarea a cite
ţei de muncă şi a timpului care au dat peste prevede fontă din care mai mult de acestei cerinţe spirituale dic şl sinteze, cărţi de larg in Editura politică se îmbogă anului viitor şi bunei reu 40 şi respectiv 30 de hectare
de lucru. rile aferente perioadei celor 5 000 tone sînt realizate cu tate de condiţia omului con teres. In ce măsură pătrunde ţesc pe zi ce trece, obligînd şite a culturilor de nutreţuri cu plante furajere în cultură
Acţiunile întreprinse se două decade 250 mc buş cocs economisit. In acest temporan. această carte pe teritoriul ju cititorul la o selecţie, la op însămânţate în mirişte. In succesivă. Realizările aminti
soldează cu însemnate spo teni, lemn de mină şi che fel economiile la preţul de Avînd în vedere complexita deţului nostru ? ţiuni. Prin ce modalităţi reu cooperativele agricole unde te se datoresc interesului şi
ruri de produse fizice peste restea. cost se ridică la peste 2,7 tea tematică şl bogăţia de — Noi am orientat atenţia şesc lucrătorii cu cartea, ac preşedinţii, inginerii şefi, bri- răspunderii cu care se urmă
plan. Astfel, numai în pri Ritmul zilnic al acestor milioane lei. Un aport deo semnificaţii a cunoaşterii la Centrului de librării Deva în tiviştii culturali, să ghideze ci gradierii şi şefii secţiilor de reşte materializarea planuri
mele 20 de zile din aceas depăşiri permite ca pînă la sebit şi-au adus comuniştii zi a cărţii social-politice, am spre realizarea unor comenzi titorul spre cuprinderea unui mecanizare s-au preocupat lor de măsuri tehnico-organi-
tă lună, la C.S. Hunedoara 23 August să se amplifice Alexandru Hăşdăţeanu, solicitat tovarăşului Petru Stoi operative, In funcţie de apa domeniu cît mai vast ? de organizarea judicioasă a zatorice stabilite pentru ac
s-au realizat suplimentar substanţial bilanţul între Traian Ghilă, Constantin ca n, preşedintele Comitetului riţiile anunţate, am indicat — La instruirile blbllote- muncii şi de folosirea trac tuala campanie de recoltare.
zilnic în medie oiţe 60 tone cerii. Tirei, Ioan Dălîndă şi alţi judeţean pentru cultură şl e- mărirea tirajelor solicitate toarelor cu randament spo Inginerii şefi din cele două
numeroşi furnalişti care, ILEANA LASCU rit, s-au înregistrat rezultate unităţi — Ioan Avram şi
mobilizaţi în permanenţă ducaţie socialistă, clteva rela pentru ca titlurile de Interes meritorii la recoltat, elibe Ioan Iurian, preşedinţii —
de organizaţia de partid, ţii referitoare la aria de infor privind lucrări legate de ac rarea terenurilor, efectuarea Trifon Todea şi Ilie Turdă-
amplifică cu zi ce trece bi mare pe care o cuprinde acest tualitate să pătrundă în toa (Continuare in pag. a 3-a) arăturilor şi insămîriţarea
lanţul realizărilor. culturilor succesive. Se deta (Continuare in pag. a 2-a)
3 Iurta avans
SIMPOZION mişoara. Aici şi-au găsit PENTRU CAMARILE IN FAŢA PROPRIULUI literatură, precum şi dc reprezntanţl ai proiectan
un bogat sortiment dc us
una
ţilor
din
Timişoara,
loc de muncă peste 120 de PUBLIC tensile şcolare şi alte din cele mai frumoase con
în actualul cincinal rlcanl a găzduit simpozi femei şi tinere din locali NOASTRE materiale. Alăturat, va strucţii dc acest gen din
Casa de cultură din U-
tate, care, în prealabil, au
funcţiona cofetăria — uni
onul „Partidul Comunist trecut cu succes proba dc Centrul de legume şl Pe scena căminului cul tate dotată cu mobilier Transilvania.
atestare în meserie. Des
Român,, părinte iubitor al chiderea secţiei dc ţesut fructe Haţeg a început să tural din Pricaz, în faţa nou, la care se fac în VREMEA
unui numeros public, ar
DEVA. Acţionînd cu fermitate şi răspundere pentru tineretului“. Orgauizat de covoare de la Vulcan a încheie contracte cu mem tiştii amatori localnici au prezent ultimele retuşuri
brii cooperatori din loca
orăşenesc
Comitetul
realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamen U.T.C. Uricani, în colabo ai fost precedată de un curs litate şi din Silvaşul dc prezentat piesa de teatru şi mici finisări. Pentru 24 ore
telor asumate în vederea realizării obiectivului major — rare cu casa de cultură, de iniţiere la care au par Jos pentru conservarea „Seara în faţa cerului“ de Vreme in general fru
castraveţilor
loturile
cincinalul în patru ani şi jumătate — colectivul I.M.C. simpozionul — care a avut ticipat peste 200 de femei. personale ale din acestora. George Genoiu. Pentru STAŢIE „PECO" moasă, cu cerul variabil,
talentul de care au dat
Deva obţine lună de lună, decadă de decadă, succese de ca invitaţi secretari al or OASPEJI IN JUDEJUL C.L.F. asigură membrilor dovadă ca şi pentru mo temporar noros, favorabil
La ieşirea din oraşul O-
averselor slabe de ploaie.
ganizaţiilor de tineret de
prestigiu în activitate. Astfel, producţia globală cumulea ia exploatarea minieră cooperatori atît borcane dul în care au interpre răştie, către Alba Iulla, se Vîntul va sufla slab din
conser-
şi
cît
substanţe
ză de la începutul anului un spor de peste 4 milioane lei, din localitate şl din oraş HUNEDOARA vante, pentru ca produse tat, Maria Barta, Angela construieşte o nouă staţie vest. Temperatura maxi
Oşan, Nuţi Ivan, Victoriţa
iar producţia marfă aproape 2 milioane lei. — a fost o caldă manifes Simbătă şl duminică, ta le respective să reziste Perţa, Marcel Ştire şi Ioan „Peco“, ce va avea meni mă va fi cuprinsă între
22 şi 25 grade, iar mini
tare de dragoste şi ataşa
Pînă în ziua de 20 iulie 1973, harnicii muncitori, maiş ment faţă de partidul co berele de pionieri din peste iarnă. Iniţiativa în Măgiaş merită toată lauda. rea să satisfacă în condi ma între II şi 13 grade.
de
centrul
Vaţa de Jos, Ilia, Sarmi-
tri şi ingineri au reuşit să obţină, pe anul în curs, un munist. zegetusa, Geoagiu-sat, Pcş- treprinsă şi de fructe Haţeg, ţii optime exigenţele me
legume
plus de 2 490 mc prefabricate din beton, 8 000 plăci tera teana şi Brad au primit care va fi extinsă şt în UNITĂŢI NOI IN reu sporite ale drumeţilor Pentru următoarele
cotă, 180 tone produse din vată minerală ş.a. Un scurt bi SECŢIE DE TESUT oaspeţi noi. Peste 800 de alte unităţi agricole, asi GEOAGIU-SAT cu... autoturismul, precum două zile
lanţ arată că pînă în prezent colectivul I.M.C. Deva are COVOARE pionieri din judeţele Ar gură consumatorilor canti La parterul blocului con şi ale celorlalţi conducă Vreme uşor instabilă,
geş, OK, Sibiu, Sălaj şi
un avans de circa 3 luni în realizarea actualului cincinal, La Vulcan şi-a început Galaţi îşi vor petrece aici, tăţi îndestulătoare de cas struit în Geoagiu-sat a tori aulo. Staţia „Peco“ cu cerul mai mult noros.
Vor cădea precipitaţii sub
fapt care exprimă hotărîrea sa neabătută de a se achita activitatea o secţie de ţe intr-un cadru natural fee traveţi muraţi în anotim fost amenajată o nouă li — la care se toarnă in formă dc ploaie şi averse
cu cinste de angajamentul major pe care şi l-a asumat sut covoare, aparţinătoa ric, clipe plăcute ale unei pul alb. brărie care va dispune de prezent fundaţiile — va de ploaie. Temperatura,
vacanţe de neuitat.
cărţi din toate genurile de
re Industriei linii din Ti
în această etapă de dezvoltare. fi, după părerea unor stafionară.