Page 78 - Drumul_socialismului_1973_07

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 766 ® MIERCURI 25 IULIE 1973

r LA E.M. TILSUC
Cum acţionează organizaţia de partid pentru mul din faţa mea, ajuns a- al colectivităţii noastre.
o-
anume,
Fără
cuvinte
amintirilor
depănarea
Şi,
proape de o jumătate de continuă. In tinereţe, Cor­
prins Comisia inginerilor şi tehnicieniEor-
veac, mi-a dat a înţelege nel, cum îi spun prietenii,
asigurarea condiţiilor de ridicare a contribuţiei că nu dă semne de îmbă- era atras, fascinat, de lă-
era
cătuşerie.
Electricianul
Cornel
trînire.
tlrziu,
Mai
Mihăilă, de la minai Petri-
la, îşi mai transmite încă, prea... tîrziu, fusese
puternic în „firele" electri­
pe unda tinereţii, iscusinţa cităţii. Era o încercare, o
femeilor la înfăptuirea sarcinilor economice ? profesională şi setea de confruntare, o promisiune.
trăire intensă a vieţii. A
Şi o reuşită. „E bine să ai
trecut ceva timp de cînd gul cui să munceşti serios, mai bine şi mai îndeaproape îndrumată
un model în muncă, de dra­
omul cu privirea ascuţită şi
„Organele şl organizaţiile de partid, organe­ Naţională ale partidului, la dezvoltarea econo­ vocea domoală îmi spunea să te evidenţiezi. Am avut
le de stat şi organizaţiile de masâ şl obşteşti miei, ştiinţei şl culturii, la viaţa politică şl so­ „că omul n-are dreptul ucenici şi mai bătrîni ca
vor asigura toate condiţiile pentru creşterea cială a ţării, manifestarea multilaterală a forţe­ să-şi ascundă faptele in mine. Dar vîrsta nu ne-a
contribuţiei femeilor în infâptuirea programului spatele anilor, oricît de supărat nici pe ei, nici pe
elaborat de Congresul al X-lea şi Conferinţa lor el creatoare...*. mulţi sau puţini ar fi ei...". mine". Cuvintele sînt fireşti, către comitetul sindicatului
Modul In care îşi găseşte Sima răspunde de activita­ ducerii întreprinderii, pentru Şl mă întorc la ziua cînd iar apropierea dintre om şi
materializarea această cerin­ tea femeilor din întreprinde­ calificarea acestora ? a remediat defecţiunile la rezultatul strădaniilor sale
nu se află sub semnul fe­
ţă — desprinsă din hotărîrea re, şi toate problemele con­ — Am urmărit îndeaproape semnalizarea transportului tişizării obiectului, ci sub Una dintre direcţiile princi­ E.M. Teliuc a ocupat locul II, ducţiei. O idee vagă exista
Plenarei C.C. al P.C.R. din statate — şi mai cu seamă această problemă. In prezent pe puţ pentru personal la cel al convingerii că a pale spre care îşi orientează iar Al. Matica susţinea : „E.M. şi în legătură cu iniţiativa de
18—19 iunie a.c., cu privire neajunsurile — le analizăm în cadrul întreprinderii func­ două niveluri. Dacă mi-a transferat în el o părticică activitatea comisiile inginerilor Teliuc a ocupat locul IV“ (?!) la I.V. Călan care cheamă
la creşterea rolului femeii în în birou şl 6tabilim măsurile ţionează 3 cursuri de califi­ rămas ceva, dacă am păs- Şi in prima jumătate a a- fiecare cadru ingineresc să a-
viaţa economică, politică şi ce se cer a fi întreprinse. care. La cursul de bobinatori, şi tehnicienilor — sub îndru­ nului în curs s-au înregistrat tragă la mişcarea de inovaţii
socială a ţării — a constituit — Tovarăşa Elisabeta Sza- din cei 25 de muncitori care marea comitetelor sindicatelor contribuţii frumoase în do­ cel puţin un muncitor. Ge­
obiectul discuţiei cu tovară­ kacs, preşedinta comisiei de se pregătesc în meserie 23 Etica profesiunii din întreprinderi — o consti­ meniul activităţii de inovaţii neralizarea iniţiativelor valo­
şii Gheorghe Bucur, locţiitor femei pe întreprindere, care sînt femei, la cel de mecanic- tuie continua reducere a chel­ şi raţionalizări. Este poate roase, născute în sînul colec­
al secretarului comitetului răspunde de munca cu fe­ pompe, din cel 14 cursanţi tuielilor materiale de produc­ domeniul în care comisia in­ tivităţilor muncitoreşti hune-
de partid de la I.V. Călan, şi meile din partea biroului co­ 10 sînt femei, iar la cel de ţie şi a consumurilor specifi­ dorene, a rămas aici tot la
Gheorghe Ştefan, preşedinte­ mitetului sindicatului, îşi o- macaragiştl, frecventează 6 ce. In acest sens, ele sînt ginerilor şi tehnicienilor, ce­ stadiul teoi etic, fără perspec­
le comitetului sindicatului pe norează cu competenţă şi se­ de calificare, există preocu­ Sentimentul răspunderii chemate să întocmească studii lelalte cadre îşi aduc o con­ tivă de aplicare în practică.
femei. Pe lingă aceste cursuri
întreprindere. pe baza unor cercetări temei­ tribuţie însemnată.
riozitate această sarcină — nice, fundamentate ştiinţific, Amintim cîteva inovaţii, în­ Nici propaganda tehnică nu
— Pentru comitetul nostru apreciază Gheorghe Ştefan, pare şi pentru completarea să susţină mişcarea de inova­ registrate în primul semestru se realizează conform pro­
de partid, asigurarea condi­ preşedintele comitetului sin­ cunoştinţelor de cultură ge­ ţii şi raţionalizări, propagan­ al lui 73. Ele vizează soluţii gramului stabilit. Scuzele nu
ţiilor pentru creşterea contri­ dicatului. Sub directa în­ nerală a femeilor muncitoare. da tehnică, în ultimă instan­ pentru mărirea capacităţii de întîrzie însă : „cadrele ingi­
buţiei femeilor la înfăptui­ drumare a comitetului de — In această direcţie — trat ceva din dăruirea e- din inima sa, că prin el se ţă să acţioneze concret, ia prelucrare a filtrului presă nereşti nu au de unde să se
rea sarcinilor economice a partid au fost urmări­ completează preşedintele co­ lectricianului C. Mihăilă, simte realizat exact, cu tot locul de muncă, pentru rezol­ la instalaţia de tratare chi­ documenteze“.
constituit o preocupare per­ te şi rezolvate o sea­ mitetului sindicatului — am este deviza, care nu ştiu ceea ce a acumulat de-a varea competentă şi grabni­ mică a talcului (S.M. Zlaşti), — Bibliotecă tehnică aveţi ?
manentă, cu atît mai mult mă de probleme privind con­ organizat în întreprindere, dacă-i aparţine, dar e înţe­ lungul anilor — experienţa. că a neajunsurilor semnalate. transbordarea directă a încăr­ — Avem şi e bine dotată
cu cît numărul salariatelor diţiile de muncă şi de viaţă prin cadre competente, pre­ leaptă : „Intîi îndatoririle „Vreo două luni s-au tot căturii din vagonete de 1,5 mc
nu e deloc neglijabil — pe­ ale salariatelor noastre. de om şi după aia restul". învirtit specialiştii pe lîngă Consultăm, la E.M. Teliuc, în vagonete de 3 mc, reali­ — vine răspunsul tovarăşului
ste 350. Dintre acestea, mai gătirea pentru examene a — Am împlinit 48 de ani. redresorul puţului central; alături de inginerul Mihai zarea căptuşelii-carcasă ia Matica.
mult de 280 lucrează ca mun­ — Este vorba de amena­ muncitoarelor înscrise la Dar nu vîrsta contează, în era un defect undeva şi nu Mihalache, responsabilul co­ pompele „Bicaz 125 A“ şi Lipseşte însă preocuparea
citoare calificate şi (o mică jarea unor grupuri sociale cursurile şcolii generale. Re­ primul rînd pentru un mun­ dădeau de el. Am încercat misiei inginerilor şi tehnicie­ „Labirint“, confecţionată din pentru oamenii cu pregătire
parte) necalificate. Recenta pentru femei. Există un ase­ zultatele au fost mulţumi­ citor. Dealtfel, dacă mi-ar şi eu, nu fără a studia ma­ nilor, planul de activitate al cauciuc ş.a. In total, 18 pro­ medie, pentru restul salaria­
hotărîre a Comitetului Cen­ menea grup la secţia furna­ toare. spune cineva, nu vreau să terialul de specialitate şi... acesteia pe primul semestru puneri cu eficienţă antecal- ţilor a căror informare per­
tral al partidului a pus în le, s-a amenajat un altul la La I.V. Călan, comisia de mă laud, măi Cornele, tu a fost cea mai mare satis­ al anului. După cum reiese, culată de 786 000 lei. manentă cu noutăţile tehni­
faţa noastră — a organelor turnătoria I, unde în prezent femei din întreprindere — a ai face bine să te apuci facţie din viaţa mea cînd mai multe coîective tehnico- Considerăm însă că în a- ce, la zi, se realizează spo­
şi organizaţiilor de partid — ne preocupă asigurarea lui cărei preşedintă dovedeşte de... şi dacă e cazul nu mai am descoperit hiba". inginereşti s-au angajat să cest domeniu nu s-a făcut to­ radic. De lectorate tehnice,
sarcini mult sporite privind cu instalaţii sanitare. Proble­ iniţiativă, pasiune şi dragos­ aştept să mi se repete. In Fără îndoială, cînd îţi în­ întocmească studii privind tul. Dacă multe cadre tehnice nici vorbă.
creşterea rolului femeii în mele ridicate privind îngriji­ te faţă de răspunderea ce i cei 34 de ani de muncă veţi profesia, devii ambi­ optimizarea procesului de au rezolvat, în afara orelor După cum se observă, co­
viaţa economică, politică şi rea copiilor la creşa-eămin a s-a încredinţat — îşi desfă­ mi-au trecut prin „mînă" ţios, înveţi să-ţi stăpîneşti transport pe orizontul 10 şi de program, aspecte legate mitetul sindicatului nu a în­
socială. Chiar acum, stabilim uzinei au fost, în majoritate, şoară activitatea sub orienta­ peste 90 de tineri, azi buni voinţa, doreşti să te afirmi, tunel, creşterea intensivă a de optimizarea procesului de drumat in suficientă măsură
măsuri pentru aducerea ia rezolvate, precum şi o mare rea şi îndrumarea permanen­ meseriaşi, maiştri, ingineri, capeţi răspundere mai ma­ capacităţilor de prelucrare a producţie, nu acelaşi lucru activitatea comisiei ingineri­
cunoştinţă a conţinutului ho- parte din cele privind mai tă a comitetului de partid şi cum s-ar spune oameni de re, formîndu-ţi un presti­ uzinei de preparare prin ridi­ l-a întreprins comisia ingine­ lor şi tehnicienilor. Ba,' mai
tărîrii în cadrul adunărilor buna aprovizionare a maga­ a comitetului sindicatului. nădejde. Eu mă ocup de giu. Cornel Mihăilă ştie a- carea producţiei pe cuptor la rilor şi tehnicienilor pentru mult, nu a acţionat ferm şi
generale ale organizaţiilor de zinelor. Această îndrumare îşi găseş­ instalaţiile de semnalizare, cest lucru. Anii lui îi dau peste 41 tone/oră şi la insta­ operativ nici în unele sarcini
bază, conform indicaţiilor — Aplicarea măsurilor pri­ te materializarea în grija de telefoane, de centrale, acest drept. I-au trecut prin laţiile de măcinat la peste atragerea, muncitorilor la a- care-i reveneau direct.
ceastă mişcare. In sfera di­
primite din partea secreta­ vind normele unitare de pentru condiţiile de muncă şi de mecanisme electrice, a- mînă mii de kilometri de 50 tone/oră şi moară, spori­
riatului Comitetului judeţean structură a unităţilor econo­ viaţă ale salariatelor, al căror dică... cu de toate. Unii îmi cabluri, sute de telefoane, rea numărului zonelor de de­ rect productivă sînt mulţi oa­ Şi cînd ne gîndim că în
de partid. Stabilim, de ase­ mice a condus, şi în între­ aport la înfăptuirea sarcini­ reproşează exigenţa. Ei, bi­ mii de aparate de semnali­ servire la unele sectoare în meni cu experienţă bogată, faţa ambilor factori stau pro­
bleme importante, legate de
care manifestă iniţiativă, con­
menea, măsuri pentru asigu­ prinderea dumneavoastră, la lor economice ale întregului ne, asta nu mă supără. zare, dar cel mai de preţ regie în vederea reducerii tribuie la mai buna organi­ sarcinile unităţii : materiali­
rarea aplicării hotărîrii. trecerea în producţie a unui colectiv de la I.V. Călan este Cînd a venit în atelierul material a fost omul, dra­ ponderii muncitorilor auxili­ zare a producţiei, aduc solu­ zarea investiţiilor prin des­
Vreau să arăt că în cadrul număr însemnat de femei. demn de laudă. nostru Antonie Filip, „fetiş­ gostea şi dăruirea pentru ari, îmbunătăţirea activităţii ţii pentru creşterea capacită­ chiderea de noi fronturi de
biroijlui comitetului nostru Care e preocuparea, grija cana", cum îi zic băieţii, viitorul ortacilor săi. de aprovizionare în subteran. ţii utilajelor. Explicaţia vice­ lucru în condiţii dificile (de
de partid, tovarăşa Victoria comitetului de partid, a con­ L. LICIU mi-a spus-o direct: „Tova­ Omul care, cu dragoste şi După cum ne relatează in­
migală, s-a dăruit meseriei, preşedintelui comitetului sin­ prezenţă a apei şi gazelor),
răşe Mihăilă, eu nu vreau interesului colectivităţii, o- terlocutorul nostru, doar pri­ dicatului că oamenii „nu prea necesitatea stabilirii unor nor­
să lucrez cu dumneata !“. mul care în 34 de ani de mul studiu se aplică, restul participă la mişcarea de ino­ me ştiinţifice de încadrare în
IN C. A. P. ŞOIMUŞ Nu l-am întrebat de ce, muncă n-a ştiut ce-i lipsa se află în stadiu de definiti­ vaţii pe motivul că există anumite consumuri, generali­
ştiam, mai precis bănuiam. de la postul său, omul cu vare. prea multe trepte pînă la sti­ zarea schimbului II şi extin­
A lucrat citeva zile, din sufletul deschis altora, sti­ Afirmaţia inginerului M. mularea materială" e necon­ derea schimbului III, folosirea
necesitate, apoi... n-a mai mat şi respectat, are o vor­ Mihalache nu prea „bate" cu vingătoare. Sindicatul avea la întreaga capacitate a uti­
AVUŢIA OBŞTEASCĂ' SĂ FIE 63SP0DĂRFTĂ vrut să plece. Aşa s-a în- bă a lui : cea a vicepreşedintelui comi­ datoria de a-i pune la curent lajelor. O mobilizare mai in­
tetului
sindicatului,
Alexan­
tîmplat şi cu Ion Ciorbă,
— Greu, greu, dar tre­
Francisc Brătilă, Ştefan buie. Neapărat trebuie ! dru Matica, care susţinea cu cu întreaga procedură stabi­ tensă din partea amîndurora
lită prin lege pentru a nu se
se impune cu stringenţă.
OU MAXIMĂ CHiBZUIKTĂ! nişoru, Ştefan Coronca, Au­ Ca un crez absolut de via­ tărie că toate studiile au fost crea discuţii inutile, în ulti­ B. MIRCESCU
Gheorghe
Cristache,
Dom-
apăsat.
Cuvintele
sună
deja
predate.
Neconcordanţa
mă instanţă dăunătoare pro­
rel Nicola, Nicolae Toacă, ţă. Pentru că oamenii se în sine nu interesează atît de
Vasile Gulea, poate şi cu mult cît mai cu seamă apli­
Gospodărirea cu maximă şi alte aspecte care eviden­ văţăminte din aspectele des­ cunosc şi vor să se regă­
chibzuinţă a avuţiei obşteşti ţiază o insuficientă grijă fa­ prinse în urma reviziei de alţii, dar nu mi-au spus-o sească, cu pasiunea lor pen­ carea soluţiilor propuse care
reprezintă o condiţie esen­ ţă de gospodărirea judicioasă fond, este de aşteptat ca toţi deschis. tru meserie, cu setea lor de întîrzie. Dealtfel, neconcor-
ţială pentru consolidarea e- a avuţiei obşteşti. Există factorii răspunzători de bu­ De pildă, pe Ion Ciorbă nou — Cornel Mihăilă are danţe între cei doi interlocu­ Înlăturarea decalajelor intre
conomică a fiecărei coopera­ create debite la persoane fi­ na gospodărire a avuţiei ob­ nimeni nu-1 lua in serios. la activ peste 65- de inova­ tori am mai întîlnit şi cu pri­
tive agricole, pentru ridica- zice, care însumează 21000 şteşti, fiecare cooperator să Acum Ion s-a maturizat. E ţii şi raţionalizări —, cu vire la clasarea unităţii în
rep nivelului retribuirii mun­ lei. Ignorînd prevederile le­ vegheze cu exigenţă şi depli­ un „artist" în meseria lui. mîndria pentru evoluţia în­ întrecerea de inovaţii şi ra­
Ing. recoltări, arături si insămintarea
cii cooperatorilor. De modul gale, cu avizele de expediere nă responsabilitate la păstra­ Niciodată nu se plînge treprinderii, a celor dintrd ţionalizări, organizată anul
că-i este greu. După mine,
C’.ţm se utilizează fondurile, nr. 15 şi 16 din 5 mai a.c., rea şi sporirea avuţiei ob­ care îşi 'fab noi tovarăşi cfa.J trecuftîe‘'Ministerul Minelor,
materiale şl băneşti depinde s-a eliberat din magazia şteşti — chezăşia prosperită­ omul are o ră pundere, in­ muncă. — 1— ........- Petrolului şi Geologiei. 7 » j
nemijlocit creşterea produc­ C.A.P. cantitatea de 900 kg ţii cooperativei agricole şi a diferent de locul pe care-1 M. Mihalache susţinea că
ţiei, a veniturilor băneşti şi ciment, sub formă de împru­ ridicării nivelului de trai al ocupă în angrenajul acesta, D. IONAŞCU I.M.H a ocupat locul I. iar
obţinerea produselor cu chel­ mut, unor locuitori din sat. cooperatorilor.. Al. Matica zicea „locul II" ; culturilor succesive
tuieli cît mai reduse. In uni­ Superficialitatea în întocmi­ ing. M. Mihalache spunea că
tăţile unde consiliile de con­ rea unor documente a con­
ducere, comisiile de revizie dus la o serie de erori. Ca (Urmare din pag. 1) I succesive (I). Asemănătoare
şi fiecare cooperator veghea­ dovadă, cu procesul verbal este situaţia şi la C.A.P. De­
ză cu maximă responsabili­ nr. 140 din 20 decembrie şan, împreună cu şefii secţii­ va, Cristur, Băcia, Sîntandrei,
tate la apărarea, păstrarea 1972 s-a înregistrat în efecti­ lor de mecanizare — Roman Simeria — să amintim doar
şi sporirea avuţiei obşteşti vul de bovine un viţel, deşi Demian şi Sever Boşorogan, cîteva unităţi — unde acţiu­
se înregistrează progrese vi­ în realitate animalul era vi- au urmărit îndeaproape ca, nile la însămînţarea culturi­
zibile în consolidarea econo­ ţea. De menţionat că au în paralel cu secerişul, să fie lor succesive sînt palide, si­
mică a C.A.P. mai fost şi alte cazuri de făcut balotatul paielor şi tuîndu-se departe de posibili­
Se întîlnesc însă şi situaţii acest gen. La şirul deficien­ transportul lor, iar cu trac­ tăţi şi de cerinţele acute cu
cînd conducerea proceselor ţelor se mal poate adăuga toarele disponibile, în schiiţ- care sînt confruntaţi coope­
economice din C.A.P. nu este că unele documente se întoc­ buri prelungite şi pe timp de ratorii şi mecanizatorii în a-
urmărită cu răspunderea cu­ mesc cu mare întîrziere, noapte, fără a se îngădui cli­ ceste zile. Fireşte, directori­
venită, semnalîndu-se o serie fiind vorba îndeosebi de pe de răgaz, s-au efectuat a- lor S.M.A. şi preşedinţilor
de abateri de la normele şi actele pentru pierderea a rături şi semănatul în mi­ consiliilor intercooperatiste
regulile de gestionare a bu­ 5 648 kg borhot, fapt pentru rişte. S-a creat astfel front din Deva, Dobra, Simeria,
nurilor obşteşti. care preşedintele unităţii a larg de lucru, iar mecaniza­ Cîrneşti, Haţeg, Hunedoara,
Cu prilejul reviziei de fond fost amendat de organele în torii Gheorghe Contor şi Ion Călan şi Baia de Criş le re­
efectuate de Banca Agricolă drept. In plus, se mai poate Pienar au putut face semă­ vine datoria să se ocupe in­
la C.A.P. Şoimuş, s-a consta­ aminti că la magazie lipseau natul in condiţii ireproşabile. sistent de impulsionarea în-
tat existenţa în gestiune a fişele de înregistrare, că s-a Evident, prin finalizarea a- sămînţărilor, realizările de
unor plusuri care Însumează depăşit în repetate rînduri cestei importante acţiuni, în pînă acum la acest capitol
peste 5 000 lei. Plusurile s-au soldul de casă, iar unele ho- fiecare unitate s-a asigurat fiind doar simbolice.
creat la ciment, saci, tărîţe, tărîri privind gestionarea bu­ posibilitatea obţinerii unor
cereale şi alte produse. De nurilor nu se iau cu avizul cantităţi suplimentare de nu­ Condiţiile climaterice sînt
asemenea, la numărătoare consiliului de conducere sau treţuri suculente, reprezen- deosebit de favorabile pentru
s-au găsit cu două oi mai mult adunării generale a coopera­ tînd echivalentul a peste 400 reuşita culturilor duble. In-
decît erau înregistrate în evi­ torilor. Fără îndoială, o par­ hi lapte sau cel puţin 10 000 tîrzierea semănatului poate
influenţa însă negativ soarta
denţe, ceea ce denotă că cei te din vină pentru existenţa kg carne.
cărora le revine răspunderea deficienţelor semnalate re­ Semănatul culturilor succe­ producţiei la hectar, afectînd
să asigure o reflectare corec­ vine şi contabilului şef al sive s-a bucurat de atenţie astfel realizarea indicatorilor
tă a proceselor economice ca­ C.A.P., Eugenia Faur, care nu şi din partea consiliilor de de plan ai sectorului zooteh­
constituie
nic,
ce
un
ceea
re au loc în unitate dove­ manifestă suficientă exigen­ conducere ale C.A.P. Burjuc, motiv de serioase reflecţii
ţă şi nu pretinde conducăto­
desc superficialitate In mun­ Bobîlna, Nădăştia de Jos, Iîo- pentru organele comunale de
rilor de sectoare să-şi facă
că. pe deplin datoria. mos, Mărtineşti şi altele. partid şi de stat, care răs­
ansamblul
judeţului,
Pe
pund
modul
nemijlocit
de
Mnntorll din echipa condusă, de Constantin Neagole, de pe şantierul Fahrlcll de lpjos Călan, realizează £n cinstea zilei
La unitatea amintită sînt Trăglnd maximum de în­ de 23 August ritmuri Intense do montaj la noul obiectiv aflat In construcţie. Foto : VIRGIL ONOIU situaţia la însămînţarea cul­ cum se îndeplinesc toate sar­
turilor succesive nu poate fi cinile economice în raza lor
considerată însă cîtuşl de de activitate.
satisfăcătoare,
puţin
realiză­
Rămînerile in urmă sem­
lipis Hliftl rile situîndu-se undeva sub nalate la însămînţări eviden­
10 procente faţă de prevede­ ţiază persistenţa unor nea­
le tenca! Ferie de creaţie a ceSectivuluS- rile planului. Decalajul de junsuri în privinţa organiză­
tdmW peste 1 400 ha creat între su­ rii în flux continuu a lucră­
-> j prafaţa de pe care s-au ba­ rilor din actuala campanie
r lotat paiele şi terenurile a- de recoltare a păioaselor, in­
Ştacheta valorilor productive dovada realizării exemplare rate, cît şi diferenţa de a- suficienta preocupare a unor
proape 400 ha existentă, pînă
preşedinţi şi ingineri şefi din
Procesul muncii ieri, între realizările la ară­ C.A.P. faţă de folosirea în­
urcă dinamic prin antrenarea angajamentelor turi şi semănat sînt argu­ tregului potenţial existent
mente care evidenţiază slaba
la finalizarea în condiţii op­
a reintrat în normal preocupare a unor preşedinţi time a tuturor acţiunilor de
noilor resurse de C.A.P. şi ingineri şefi sezon. Stă în posibilitatea
(Urmare din pag. 1) turi stăruitoare pentru de­ pentru finalizarea în mod e- conducerilor C.A.P. şi S.M.A.,
xemplar a sarcinilor cuprin­
(Urmare din pag. 1) nizaţia noastră de partid şi (Urmare din pag. 1) atelier. Prlntr-o consultare mal vansarea termenului de da­ se în programele de lucru sta­ a cooperatorilor şi mecani­
zatorilor ca, printr-o fructu­
conducerea secţiei acţionează largă, la care au fost invi­ de Lazăr Moise şi Viorel re în folosinţă a lucrării,
re sînt sub normele planifi­ ferm pentru aplicarea rigu­ taţi şi proiectanţii, s-a ajuns asigurînd astfel condiţii bilite referitor la desfăşura­ oasă colaborare, să asigure
cate. Pierderile tehnologice roasă a tehnologiilor de ela­ mulus Gabor, Dumitru Andro- la concluzia construirii unei Neagu au înregistrat depă­ optim-e de aeraj în zona rea acţiunilor din actuala înmagazinarea fără pierderi
şiri ale planului între 5—10
de metal au scăzut mult, u- borare, turnare şi a celorlal­ ne, loan Chişerău, Cornel hale moderne şl spaţioase, pe la sută. Din relatările mi­ respectivă campanie. Deşi au efectuat a recoltei de grîu şi, conco­
nele schimburi de la cuptoa­ te instrucţiuni de lucru, asi- Romoşan, Dorel Balaş. Am a- locul celei vechi. Lucrul a fost — Efortul tuturor brigă­ arături pe 25 de hectare, este mitent, îndeplinirea exem­
rele nr. 3 şi 4 situîndu-se gurîndu-se astfel încadrarea mintit doar citeva nume, dar imediat început de către e- nerului Viorel Neagu am zilor din cadrul sectorului cu totul inexplicabil de ce ia plară a planului de însămîn-
sub 0,1 la sută. tuturor şarjelor în programul de fapt „toată suflarea din chipa de Investiţii a fabricii. dedus preocuparea majoră Ii — ne declara minerul C.A.P. Geoagiu s-a tărăgă­ ţare a culturilor furajere în
Ştacheta valorilor producţi­ sortimental şi calitatea oţelu­ fabrică a fost prezentă" — ne Fundaţia s-a turnat de pe a- a comuniştilor, a tuturor Tvan Firan — este orientat nat însămînţarea culturilor mirişte.
ei de oţeluri de înaltă cali­ lui conform prescripţiilor spunea tehnicianul Alexandru cum. Unitatea e sprijinită de muncitorilor şi cadrelor de înspre valorificarea tuturor
specialişti din cadrul ex­
tate urcă, deci, dinamic spre standardelor în vigoare. Cu Munteanu. I.M.C. Deva, care a oferit ploatării pentru îndeplini­ zonelor mineralizate din
cote superioare. De pe aceas­ sprijinul conducerii combina­ înlăturarea urmărilor se Im­ chesoane şl grinzi. rea exemplară a sarcinilor subteran precum şi a ste­
tă bază de succese, conside­ tului, în acest semestru vom punea însă de urgenţă. In Prin acelaşi efort, al oame­ de plan. Minerul şef de rilului din hălzi. Este o in­ Castraveţi şi fasole
răm că avem putinţa să am­ finaliza şi alte măsuri cum aceeaşi zi, membrii comitete­ nilor, care s-au angajat să brigadă Cornel Ştef, care dicaţie a conducerii de
plificăm realizările, să mar­ sînt : punerea în funcţiune a lor de partid, sindicat şl ale lucreze voluntar după orele este şi membru în comite­ partid şi de stat pe care. în cultură dublă
căm pînă la finele anului noi podului nr. 3 de turnare, re­ U.T.C., conducerea fabricii au de program, vor fi recupera­ noi minerii căutăm s-o tra­
progrese. In acest scop, co­ paraţia capitală a podurilor analizat situaţia creată. Se te, în cursul acestei luni, toa­ tul oamenilor muncii, ne-a ducem în fapt. In vederea sporirii con­ Pînă acum asemenea cul­
muniştii din secţie, muncito­ rulante de la striper şi cură­ cerea o soluţie. Au fost soli­ te pierderile, astfel ca planul vorbit pe larg despre mă­ Şi la sectorul II reali­ tribuţiei la aprovizionarea turi au fost realizate pe o
surile luate pentru mai bu­
rii şi specialiştii noştri an­ ţătorie, executarea reparaţii­ citaţi sâ gîndească fiecare. A să fie îndeplinit integral, la na organizare a locurilor zările sînt pozitive. Briga­ populaţiei cu legume, coo­ suprafaţă de 7 hectare. Es­
trenează în fluxul valorifică­ lor mijlocii şi înlocuirea ve- doua zi a fost aleasă soluţia toţi indicatorii. de muncă, un rol important da lui Teodor Andruşcă, de peratorii din Ilia şi-au pro­ te un exemplu demn de
rii noi resurse. Pentru a spo­ trelor la cuptoarele 3 şi 4, optimă. Din rezerve interne ...O zi obişnuită de început avîndu-1 îmbunătăţirea dis­ exemplu, a depăşit planul pus să cultive castraveţi şi urmat şi de către alte coo­
ri volumul producţiei de me­ asigurarea unui transforma­ s-a construit o baracă meta­ de săptămină. La Fabrica de ciplinei în producţie, ex­ pe două decade din luna fasole în cultură succesivă. perative agricole.
tal, ne propunem să reducem tor de mare putere şi altele, lică, pe o placă de beton izo­ industrie locală din Orăştie tinderea metodelor avansa­ iulie cu 3 la sută. De ase­
cu cel puţin 2 puncte, faţă lată, care s-a realizat în nu­ întreg fluxul productiv se des­ te de lucru, aplicarea me­ menea, ortacii Iui Ivan Fi­
de timpul planificat, durata Comuniştii, toţi muncitorii mai trei zile. Astfel că stro­ făşoară normal. Aici, însă, canizării acolo unde este ran au întrecut prevede­
reparaţiilor şi staţionărilor la şi specialiştii din cadrul oţe- pitul cu nitrolac nu a avut de cînd situaţia a cerut-o, colec­ posibil. rile cu 2 la sută.
cuptoare. S-au creat condiţii lăriei electrice sînt animaţi suferit cu nimic. Mai uşoară tivul, in frunte cu comuniştii, Aşa înţeleg minerii din
bune de aprovizionare cu ma­ de hotărîrea de a raporta a fost problema amenajării a- cu conducătorii proceselor de Cu 15 zile mai devreme Ccrtej-Săcărîmb să trans­ Pentru transportul recoltei ’73
terii prime şi materiale, exis­ partidului la marea sărbătoa­ telierului de lustru, o încăpe­ producţie, a ştiut să lupte cu au terminat lucrările de le­ pună în fapt sarcinile şi
tă un plus de preocupare re de la 23 August noi suc­ re ce înainte avea o altă des­ eroism, a gindit şi acţionat gătură între un suitor şi un angajamentele pe care le 80 de autocamioane cu remorci, ale întreprinderii de
pentru respectarea regimului cese în realizarea unei pro- tinaţie, fiind adaptată în a- astfel incit propriul angaja­ plan înclinat şi minerii din au în întrecere. La aceste i transporturi auto Deva, au pornit zilele acestea către uni-
de temperaturi în fazele de du.ţii sporite de oţel de înal­ cest scop. O dată realizate a- ment în marea întrecere — cadrul secţiei Bocşa. Şefii fapte de muncă se adau­ i taţi agricole din judeţele Hunedoara şi Ialomiţa pen-
elaborare şi o mai bună su­ tă calitate, de a garanta prin cestea, fluxul de‘ producţie la de roaLzare a cincinalului în de echipă Traian Toma şi gă zilnic altele noi care în­
praveghere a regimului elec­ succesele fiecărei zile do lu­ timplărie a intrat în normal. 3 ani şi 9 luni — să poată Iosif Boldor, împreună cu tregesc succesele de pînă \ tru a participa ia strîngerea, în timp şi fără pierderi, a
tr.’ în scopul creşterii dura­ In parale], s-a început de­ ortacii lor. au depus efor­ ■acum. i bogatei recolte de cereale din acest an.
bilităţii zidăriei refractare şi cru îndeplinirea cincinalului molarea rămăşiţelor vechiului fi îndeplinit cu cinste.
a bolţilor cuptoarelor. Orga­ înainte de termen. V________________________