Page 8 - Drumul_socialismului_1973_07
P. 8
güMM« m »» wsrja**#**' *wtrw
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 748 « MIERCURI 4 IULIE 1973
xg^^wasgwBcisaB
Decret a! Consiliului de Stat Sfajia de saivare judeţeană
Hunedoara-Deva
(Urmare din pag. 1) niţa nr. 14 din Iaşi, Olga E. din Ip. judeţul Sălaj ; Ordi
Machedon — educatoare, di nul „Meritul Cultural" clasa cu sediul în strada Depozitelor, nr. 5
rectoare la Casa de copii a Il-a tovarăşului Alexandru angajează de urgenţă un inginer mecanic auto
generală nr. 22 din Craiova, preşcolari din Sibiu. Eugen iu Fr. Pirîianu, profe
Melania C. Enache — învă De asemenea, a fost confe sor la Liceul „Gheorghe La- Condiţiile de angajare şi salarizare vor fi con
ţătoare la Şcoala generală rit : Ordinul „Steaua Republi zăr" din Bucureşti ; Ordinul form Legii nr. 12/1971 şi H.C.M. nr. 2351/1969.
H E L S I N K I nr. 6 din Galaţi, Ioan Gh. cii Socialiste România" cla „Steaua Republicii Socialiste Informaţii suplimentare se vor putea primi la se
Oncioiu — învăţător, direc sa a Il-a tovarăşului Gheor România" clasa a IlI-a to
tor la Şcoala generală din ghe I. Vrînceanu, profesor varăşilor ; Vasilo T. Ababii diul unităţii sau la telefon 11322,
Copăceni — Malu cu Fiori, consultant la Universitatea — profesor la Universitatea
Deschiderea lucrărilor Conferinţei pentru judeţul Dîmboviţa, Valeria la Bucureşti, „Ordinul Muncii" din Iaşi, Aurel Ştefan A. Co
I.
—
Petrişor
învăţătoare
Şcoala generală nr. 12 din clasa a Il-a tovarăşilor : Va- jocarii — profesor la Institu Combinatul de prelucrare
tul de medicină şi farmacie
sile M. Cătuneanu — profe
Braşov, Pantelie D. Vişan — sor la Institutul politehnic din Tîrgu Mureş, Virgil A.
securitate şi cooperare în Europa învăţător la Şcoala generală din Bucureşti, Virginia R. Di- Dragomir — profesor la In a lemnului Arad
din
ju
Mătăsari-Runcurelu,
deţul Gorj. ma — profesoară, directoare stitutul de construcţii din Str. A. Vlaicu nr. 14
la Liceul „Spiru Haret" din
Bucureşti.
Titlul de „Educatoare eme Tulcea, Ioan Şt. Pătruţ — Prin acelaşi decret au mai
HELSINKI 3. — Trimisul şedintelui Urho Kekkonen, rinţă de la Helsinki. Prezen rită“ a Republicii Socialiste profesor la Universitatea
special Agerpres, Aurel Du- care, în numele guvernului şi ţa, aici, a miniştrilor de ex România tovarăşelor : Ale ..Babeş-Bolyai“ din Cluj, Gra- fost conferite 191 ordine şi anunţă că au început înscrierile pentru candidaţii
mitreseu, transmite: Ora poporului finlandez, a salu terne pi ţărilor participante xandrina C. Juncu — edu 413 medalii unor cadre di care doresc să participe la examenele de admitere
11,30. In prezenţa delegaţiilor tat pe miniştrii de externe reprezintă un fapt evident al catoare, directoare la Grădi ţian C. Porţan — profesor, dactice din învăţăfnîntul de pentru secţia de subingineri în fabricarea mobilei.
director la Şcoala generală
din cele 35 de ţări partici participanţi la prima confe hotărîrii unanime că pro toate gradele.
pante, printre care şi cea a rinţă de securitate şi coope gresul poate fi realizat, că o Amintim că pot concura numai acei candidaţi
ţării noastre, condusă de mi rare în Europa. „Conferinţa nouă Europă poate fi creată. care sînt calificaţi în meseria de tîmplar mobilă, lu
nistrul afacerilor externe, care se deschide astăzi este Succesul lucrărilor pregăti crează într-o întreprindere cu profil şi au recoman
.George Macovescu, a început fără precedent în istoria con toare de la Helsinki şi adop
şedinţa inaugurală a Confe tinentului nostru — a spus tarea prin consens a agendei darea conducerii de unde provin.
rinţei pentru securitate şi co preşedintele Finlandei. Ea nu de lucru creează un teren so Planificarea în profil înscrierile se fac zilnic între orele 8 14 la secre
operare In Europa, la nivel este o reuniune a beligeran lid pentru încredere şi opti tariatul institutului, pînă la data de 8 iulie, inclusiv.
ministerial. Este momentul ţilor victorioşi ; nu este o mism".
ce marchează începutul re reuniune a marilor puteri, ci După încheierea momentu teritorial Alte amănunte la secretariat.
uniunii chemate să aşeze pe reprezintă efortul comun al lui festiv, participanţii au a- (200)
baze ferme relaţiile între tuturor guvernelor interesate doptat, prin consens, textele
statele europene, indiferent pentru a găsi, pe baza egali recomandărilor finale ale
de sistemul lor politic şi so tăţii şi respectului mutual, o consultărilor pregătitoare de
cial, în cadrul unor norme soluţie problemelor vitale ca la Helsinki, fixînd, astfel, ca (Urmare din pag. 1) cător al partidului, conco cinilor ce decurg din pla
care să ducă la relaţii noi, re ne interesează pe toţi. drul de desfăşurare a confe mitent cu adîncirea demo nul naţional unic pe anul A N U N Ţ
reclamate de dorinţa tuturor Luînd ca bază de plecare a rinţei. A fost aprobată în a- craţiei socialiste, sporirea 1974, care, după dezbatere
popoarelor de a convieţui în- lucrărilor sale egalitatea şi cest fel ordinea de zi, care Comisia de planificare te rolului planului naţional u- şi aprobare de către biro
tr-un climat paşnic, la adă respectul mutual — a conti cuprinde patru puncte: pro ritorială a judeţului Hune nic în condiţiile lărgirii ul Comitetului judeţean de SECJIA SERALĂ DE SUBINGINERI IN SPECIALI
post de orice act al forţei nuat preşedintele —, confe blemele referitoare la secu doara a fost constituită în competenţelor, atribuţiilor partid şi Comitetul execu TATEA „TEHNOLOGIA PRELUCRĂRII LA RECE", DE
sau al ameninţării cu forţa. rinţa a ales singura cale ca ritatea europeană incluzînd ziua de 7 iunie a.c., dintr-un şi răspunderilor unităţilor tiv al Consiliului popular PE LINGĂ UZINA MECANICĂ CUGIR, FACE ÎN
Ministrul de externe al ţă- re poate să conducă la re măsuri pentru sporirea încre număr de 38 membri repar economice şi ale organelor judeţean, se transmite or SCRIERI PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE IN A-
rii-gazdă, Ahti Karjalainen, zultate durabile. Datorită derii între Est şi Vest şi pro tizaţi pe secţiuni (de sinte locale. ganelor centrale de sinteză,
preşedintele şedinţei inaugu conferinţei pentru ' securitate puneri privind modalităţile ză, industrie, agricultură, In baza prevederilor re împreună cu observaţiile NUL I, CARE VA ÎNCEPE IN ZIUA DE 10 IULIE 1973.
de
şi
investiţii
nivel
trai)
rale, a salutat pe participan şi cooperare, moştenirea grea de soluţionare pe cale paşni şi ajutaţi de alte 30 cadre centei Hotărîri a Consiliu şi concluziile desprinse. Se pot înscrie la concursul de admitere munci
ţii la conferinţă, arătînd a trecutului va putea —’ şi că a disputelor; cooperarea de specialitate, astfel că în lui de Miniştri nr. 720/1973, Pentru ducerea la înde tori, maiştri şi tehnicieni care lucrează în specialita
printre altele: „Conferinţa noi dorim sincer acest lucru în domeniile economiei, şti componenţa sa actuală, co privind asigurarea măsuri plinire a acestei importan tea secţiei în care urmează a se specializa şi care
noastră este fondată pe suve - - să fie lichidată pe conti inţei, tehnologiei şi mediului misia reflectă structura so- lor pentru realizarea pla te sarcini, Comisia de pla
ranitatea, independenţa şi e- nentul nostru. Dar obiectivul înconjurător ; cooperarea in cial-economică a judeţului, nului naţional unic de dez nificare teritorială şi-a or îndeplinesc condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei
galitatea completă a tuturor conferinţei este mai larg. domeniul umanitar şi alte problematica dezvoltării în voltare economico-socială a ganizat în mod corespunză şi Invăţămîntului pentru admiterea în învăţămîntul su
statelor participante şi ea Naţiunile Europei trebuie să domenii ; urmările instituţio etapa actuală şi în perspec Republicii Socialiste Româ tor munca, a repartizat perior. \
trebuie 6ă aibă loc In afara definească împreună formele nale ale conferinţei. S-a sta tivă. nia pe anul 1974, unităţile sarcini şi responsabilităţi
alianţelor militare. Acest fun şi procedura în cadrul căro bilit, de asemenea, pentru a economice urmează să or pe membrii secţiunilor, ast ÎNSCRIERILE SE FAC LA SECRETARIATUL SEC
dament este, sînt convins, de ra noi vom putea să ne con doua etapă a conferinţei — Atribuţiile Comisiei de ganizeze în perioada urmă fel ca analizele şi lucrările ŢIEI DE SUBINGINERI CUGIR INTRE 4-8 IULIE 1973,
o importanţă primordială. In centrăm energiile asupra co consiliile de experţi de la planificare teritorială de toare analiza şi dezbaterea ce vor fi elaborate, măsu DE LA ORELE 8-12 şi 16-21.
cadrul conferinţei noastre, e- operării în domeniile care Geneva — cadrul unde va fi curg din prevederile Legii sarcinilor de plan ce le re rile ce vor fi propuse să Pentru înscriere, candidaţii vor prezenta urmă
galitatea nu este un simplu definesc viitorul Europei şi, redactat un proiect de decla cu privire la dezvoltarea vin pe anul 1974 din planul asigure o valorificare cît
principiu : aplicarea sa prac în fond, al întregii lumi". raţii privind principiile ce economico-socială planifica naţional unic, în cadrul co mai deplină a potenţialului toarele acte :
dispune
tă a României. In mod suc
judeţul
tică a fost asigurată, căci Participanţii au fost salu trebuie să guverneze relaţiile cint aceste atribuţii pot fi mitetelor, consiliilor şi a- de care pentru a contribui ~ Diploma de studii liceale sau medii în ori
oamenilor
muncii
dunărilor
nostru,
toate hotărîrile noastre vor taţi, în continuare, de secre între statele participante şi sintetizate în întocmirea pe secţii, fabrici, întreprin într-o măsură cît mai ma ginal ;
fi luate prin consens. In a- tarul general al Organizaţiei unde vor fi studiate, printre
cest cadru trebuie să men Naţiunilor Unite, Kurt Wald altele, propunerile de meto proiectelor planurilor cin deri şi centrale, să stabi re la realizarea planului - Actul de naştere - copie legalizată ;
termen,
ţionez şi principiul rotaţiei, heim, invitat să asiste ca oas de în vederea rezolvării pe cinale şi anuale de dezvol lească programul de mă cincinal înainte de contribu - Recomandarea din partea întreprinderii ca e
suri care să asigure reali
pentru
creşterea
care va sublinia, o dată mai pete de onoare la şedinţa i- cale paşnică a disputelor din tare economico-socială a zarea exemplară a indica ţiei judeţului nostru la spo îl trimite la concurs ;
mult, egalitatea tuturor sta naugurală a reuniunii. După tre statele participante, pre judeţului, precum şi urmăr torilor de plan şi angaja rirea avuţiei naţionale. - Adeverinţă de angajat din care să reiasă func
telor participante". ce a făcut o scurtă trecere cum şi măsuri de creştere a rirea realizării integrale a mentelor asumate pe anul Desigur, la elaborarea u-
sarcinilor de plan şi parti
_ Apoi ministrul de externe In revistă a servitutilor din încrederii şi stabilităţii, cum ciparea la lucrările de ela 1973 şi pregătirea condiţii nui plan echilibrat, care ţia sau meseria în care îşi desfăşoară activitatea.
finlandez a dat cuvîntul pre- trecutul Europei, secretarul ar fi notificarea manevrelor borare a prognozelor. lor necesare executării sar să se înscrie în coordona INFORMAŢII SUPLIMENTARE SE POT PRIMI ZIL
general al O.N.U. şi-a expri militare. In îndeplinirea atribuţii cinilor de plan pe anul tele stabilite prin planul NIC INTRE ORELE 7-15 LA TELEFON 3, INTERIOR 135
mat speranţa în viitorul Eu In după-amiaza zilei de lor ce le revin, comisiile 1974. naţional unic pe 1974, cea
ropei. „Această conferinţă, a marţi, au început dezbaterile de planificare teritorială In aplicarea prevederilor mai mare contribuţie tre Şl INTRE ORELE 15-21 LA TELEFON 3, INTERIOR 243. (205)
Situajia spus el, reprezintă un nou generale prin intervenţiile trebuie să aibă în vedere Legii nr. 8/1972 cu privire buie să-şi aducă întreprin
stadiu decisiv în istoria lu
mii. După o lungă perioadă miniştrilor de externe. şi să cuprindă: dezvoltarea la dezvoltare economico-so derile şi unităţile economi
şi
ce
toţi
social-culturale,
economică a comunelor, o-
Româ
A luat cuvîntul A. A. Gro-
cială
planificată
a
de tensiuni acute internaţio raşelor şi municipiilor, ac oamenii muncii, printr-o a-
din Chile nale în întreaga lume, sîn- mîko, ministrul afacerilor ex tivitatea desfăşurată pe te niei, conducerile unităţilor naliză atentă a posibilităţi Fabrica de industrie locală
tem acum conştienţi că a a- terne al U.R.S.S., K. B. An- ritoriul judeţului în toate economice şi social-cultura lor şi rezervelor de care
dersen, ministrul de externe le, indiferent de subordona
SANTIAGO de CHILE 3 (A- părut o nouă situaţie, o nouă unităţile 1 economice indife rea lor, au obligaţia de a dispunem în toate unităţi Grăştie
gerpres). — Camera deputa modalitate în relaţiile dintre al Danemarcei, şi Ştefan rent de subordonarea lor; transmite Consiliului popu le, astfel ca măsurile ce
ţilor a Congresului Naţional state. Acest lucru este clar Olszowski, ministrul afaceri baza materială a activită lar judeţean, Comisiei de vor fi stabilite fn adunări ANGAJEAZA DE URGENJA
din Chile, în care opoziţia de demonstrat de această confe- lor externe al RP. Polone. ţilor social-culturale, a în- planificare teritorială, pre le oamenilor muncii să vi
dreapta şi extremă dreapta de văţămîntului, ştiinţei, cul cum. şi consiliilor populare zeze rezolvarea unor pro
ţine majoritatea parlamentară, turii, ocrotirii sănătăţii, e- pe teritoriul cărora îşi des bleme majore ale etapei ac @ 10 muncitori necalificaţi pentru cariera Ardeu.
a respins cu 81 de voturi, con ducaţiei fizice şi sportului, făşoară activitatea, princi tuale cum sînt:, folosirea © 10 muncitori necalificaţi pentru transporturi.
tra 52, proiectul guvernamen atît pentru unităţile repu palii indicatori ai planului intensivă a capacităţilor de ® 3 mecanici aUtă
tal de lege privind declararea Şedinţa Conferinţei blicane cît şi pentru cele pe anul 1974, conform producţie, a utilajelor şi © 3 automacaragii şi macaragii.
stării excepţionale. Guvernul locale, cum şi lucrările de indicaţiilor metodologice mijloacelor de transport,
Unităţii Populare a propus a- interes obştesc ce se efec transmise fiecărei unităţi îmbunătăţirea organizării CALIFICAREA LA LOCUL DE MUNCĂ
cest proiect de îege după re Comitetului O. N. U. tuează prin contribuţia bă prin grija ministerelor şi producţiei şi a muncii, spo IN MESERIILE :
centa tentativă de lovitură de nească şi în muncă a locui centralelor industriale. rirea mai accentuată a pro
stat, în vederea adoptării unor torilor. Pe această bază şi a re ductivităţii muncii, reduce ® lăcătuşi
măsuri adecvate care să îm pentru dezarmare Constituirea acestui orga zultatelor analizei şi dezba rea consumurilor de mate @ turnători-formatori
piedice pe viitor organizarea nism lucrativ se înscrie pe riale, combustibili şi ener © tîmplari
şi declanşarea de acţiuni sub GENEVA 3 — Coresponden Reprezentantul Canadei, W. linia preocupărilor constan terii sarcinilor de plan în
versive ale grupărilor reac tul. Agerpres, Corneliu Vlad, H. Barton, a declarat că, în te ale partidului şi statu unităţile economice, Comi gie, îmbunătăţirea calităţii ® frezori
ţionare şi elementelor fasciste. transmite: La Palatul Naţiu ciuda acordurilor încheiate în sia de planificare teritoria producţiei şi prestărilor, în Pentru cei care doresc calificarea, să aibă sta
Sub preşedinţia şefului sta nilor s-a desfăşurat cea de-a ultimul deceniu în cîmpul dez lui nostru pentru perfecţio lă întocmeşte în prima ju principal, deci, sporirea e- giul militar satisfăcut şi 7 clase absolvite.
tului, Salvador Allende, la 609-a şedinţă a Conferinţei Co armării nucleare, „din punctul narea conducerii activităţii mătate a lunii august a.c. ficacităţii muncii şi efici
Santiago de Chile a avut Ioc mitetului O.N.U. pentru dezar de vedere al cursei înarmări economice şi sociale, vizea planul in profil teritorial enţei în toate sectoarele de Salarizarea se face în conformitate cu H.C.M.
o reuniune extraordinară a mare. In discursul său, şeful lor situaţia rămîne în mod e- ză creşterea rolului condu al judeţului,' în cadrul sar activitate. 914 şi legea 12/1971.
Consiliului Superior al Secu delegaţiei sovietice, A. Roşcin, senţial neschimbată“ şi a che
rităţii Naţionale, pentru a a- s-a referit la domeniile dezar mat la „iniţierea unor nego
naliza situaţia după recenta mării care au format obiectul cieri serioase şi active“ în ma
tentativă de lovitură de stat convorbirilor sovieto-ameri- terie.
eşuată. cane la nivel înalt din luna Discursul şefului delegaţiei
S-a anunţat că membrii gu mai, subliniind, apoi, privitor S.U.A., Joseph Martin, a fost
la activitatea actuală a Comi consacrat expunerii poziţiei
vernului chilian şi-au prezen Finala „Cupei României" ia fotbal
tetului de la Geneva, că „Sar guvernului ţării sale asupra
tat marţi demisia preşedinte cina sa imediată constă în rea memorandumului prezentat
lui Salvador Allende pentru lizarea unor acorduri asupra de 10 ţări membre ale comi
Peste 20 000 de spectatori
In
a permite şefului statului să numărului experienţelor nu tetului privind prohibirea ar au urmărit marţi, în noc Rm. Vîicea şi Constructorul echipa urma acestui succes,
vîlceni
Rm.
Galaţi.
Vîicea
Fotbaliştii
Chimia
constituie un nou cabinet mi cleare subterane, prohibirea melor chimice. turnă, pe stadionul „23 Au au obţinut victoria cu sco (divizia B) intră în posesia
nisterial. armelor chimice etc.“. Reprezentanţii Nigeriei, Sue
diei, Japoniei, Mexicului şi O- gust“ din Capitală, rejuca- rul de 3—0 (1—0) prin trofeului celei de-a 35-a
landei, care au luat cuvîntul rea finalei „Cupei Româ punctele marcate de Ior- ediţii a popularei competi
în cadrul aceleiaşi şedinţe, niei" la fotbal, în care s-au dache (min. 8) şi Goşgaru ţii.
Cadran ■ Cadran ■ Cadran s-au referit la problema inter întîlnit echipele Chimia (min. 54 şi 87). (Agerpres)
zicerii experienţelor cu arme
nucleare.
(190)
ULAN BATOR. — Marţi cu precădere dialogul dintre
s-au încheiat, la Ulan Bator, forţele politice italiene şi sin
lucrările primei sesiuni a ce dicate, lupta împotriva infla
lei de-a 8-a legislaturi a Ma ţiei, problema dreptului la Iile Udilă ;■ 15,30 Muzică de
relui Hural Popular al R.P. grevă şi necesitatea de a estradă ; 16,00 Radiojurnal ;
Mongole. continua lupta pentru unitate Cineiria 16,15 Cinstire ţie, patrie ! ; 16,35 Me La întreprinderea judeţeană de industrie locală Deva
16.30 Ştiinţa la zi ;
Deputaţii parlamentului sindicală in Italia. lodii de Richard Bartzer; 20,00
mongol au apropat, in una Zece melodii preferate ; 20,45
Consemnări ; 20,50 Cintă Dan
nimitate, proiectul noului Cod • DEVA : Rond de noapte
(„Patria“)
Povestirile
Beatri-
;
al muncii, precum şi decrete BONN. — Ca urmare a : : cei Ditter („Arta"); SIMERIA : Moisescu ; 21,00 Revista şlagă C onstituie contravenţie {iilor legale referitoare Ia
le Prezidiului Marelui Hural grevei controlorilor traficului : Intoarce-te („Mureşul“); HUNE- relor ; 21,25 Moment poetic ; ici un foc din cauza neglijenţei! la normele de preve aşezarea, stivuirea sau depo
Popular, emise în intervalul aerian, autorităţile vest-ger j DOARA : Copiii căpitanului 21.30 Bijuterii muzicale ; 22,00 nire şi stingere a in zitarea materialelor ori a
(„Siderurgistul“);
Grant
de la sesiunea precedentă. mane de resort au dispus, j : ciul va avea un frăţior („Con- Pi- Radiojurnal ; 22,30 Concert de cendiilor următoarele fapte i materiilor prime, semifabri
Sesiunea Marelui Hural luni seară, închiderea aero • structorul") ; CĂLAN : Filiera seară ; 24,00 Buletin de ştiri : Cu toată activitatea depu ateliere întregi ca de exem — nerespectarea normelor cate sau finite ori a com
0,03—5,00 Estrada nocturnă.
Popular a desemnat Consiliul portului din Hanovra, pînă la : („11 Iunie“) ; TELIUC : Tată să pe linie de p. c. i., în plu : la F. I. L. Hunedoara, de prevenire şi stingere a bustibilului, deşeurilor sau
de
(„Minerul“)
duminică
de Miniştri al R.P. Mongole noi dispoziţii. Această măsură ; j GHELAR : Să cumpărăm o ma- ; întreprinderile de industrie F. I. L, Petroşani, F. I. L. Orăş- incendiilor stabilite prin in a altpr asemenea bunuri
in vechea sa componenţă. a afectat puternic traficul ae \ şină de pompieri („Minerul“) ; locală trebuie să arătăm că tie, F. I. L. Brad. strucţiuni emise de ministe care prin modul lor de aşe
Deputaţii au hotărît, în una rian, aeroportul din Hanovra : PETROŞANI ; Căldura mîinilor nu în toate cazurile s-au In atenţia noastră stă şi re şi celelalte organe cen zare pot crea pericol de
tale
:
(„7
Noiembrie")
nimitate, să-l numească pe controlind majoritatea zboru : rile unei prinţese germane... ; Aventu- respectat normele de p.c.i., executarea de lucrări care trale, dacă fapta nu consti incendiu ;
Jumjaaghiin Ţedenbal in func rilor avioanelor care survolea („Republica") ; LUPENI : Cow- hxistînd încă abateri de la să asigure o mai mare secu tuie o altă contravenţie — neîntocmLrea sau nea-
ţia de preşedinte al Consiliu ză teritoriul R.F.G. pe direcţia j boy („Cultural“); Adio domnule 9,00 Curs de limba engleză; aceste norme, ca de exem ritate funcţionării morilor de
9,30 De la Alfa Ia Omega;
lui de Miniştri. nord-sud. ! Chips („Muncitoresc“); LONEA : 10.00 Telex; plu ; se blochează căile de
: Moartea regelui negru („Mine- măcinat cereale, în ce pri
Nicolae
Prim-plan:
Sesiunea a ales Prezidiul : rul") ; PETRILA : Batalionul in- 10.05 Erou al Muncii Socialiste; Blîndu, acces cu materiale şi pro veşte asigurarea apei şi re
Marelui Hural Popular. In j vizibil („Muncitoresc") ; VUL- 10.30 Puncte, puncte... lumi duse finite, talajul şi rume pararea instalaţiilor electri Maiştrii trebuie să retină:
funcţia de prim-vicepreşedinte BEIRUT. — Takieddine Solh, : CAN : Don Gabriel („Muncito- noase; guşul rezultate din procesul ce.
| resc“); URI CÂNI :
Un ade-
„Oraşul
Film
serial:
Ne
al Prezidiului a "fost ales S. primul ministru libanez de j văr pe jumătate („7 Noiem- 10.45 gru". Episodul V — „Tră de producţie nu sînt evacua- Se va insista mai mult pe
Luvsan. semnat să formeze un „gu I brie“); ORĂŞTIE: Războiul lui dătorul“; ţe în totalitate de la locul munca de propagandă p.c.i.
vern parlamentar lărgit", a a- : Murphy („Patria") ; Provincialii 11,35 La un semn — muzică u- de muncă, cazuri sesizate la
(„Flacăra“);
GEOAGIU-BĂI
nunţat, la Beirut, la încheie : j Bariera ; HAŢEG : Agentul nr. : tîmplăriile din Deva, Haţeg, la locurile de muncă şi în prevăzută în prezenta hotă- fişarea la. locuri vizibile, tn
BRUXELLES. — In capitala rea unei reuniuni-maraton cu : 1 („Popular“); BRAD: Copiii 11.45 La ordinea zilei. Azi, Ju Petroşani, Brad. Sobele me mod deosebit în tîmplăril $i rîre; fiecare secţie, atelier, depo
deţul Gorj;
în unele locuri de muncă
Luxemburgului şi-a început şeful statului, Suleiman Fran- ! mării („Steaua roşie“) ; GURA- 12.00 Revista literar-artistlcă talice de la atelierele de unde se folosesc materiale — nestabilirea necesarului zit sau alt ioc de muncă din
lucrările o conferinţă interna gieh, componenţa noului ca : BARZA : Marea hoinăreală Tv.; tapiţerie, F. I. h. Deva nu uşor inflamabile. pentru dotarea cu Instalaţii, organizaţiile socialiste, a
ţională consacrată probleme binet. • („Minerul") ; ILIA ; Prinţul Ba- 12.40 Pc-un picior de plai: au fost încă înlocuite cu maşini, utilaje, aparate, pro normelor de prevenire şi
„Urcatul oilor la munte“;
duse chimice şi alte mate
lor pe care le generează con Noul cabinet format de | iaia („Lumina"). 13.00 Telejurnal; sobe de teracotă. Comisiile tehnice, precum stingere a incendiilor, sta
accesorii
taminarea tot mai accentuată premierul Takieddine Solh în 15.00 Tenis de cîmp. Prima se De asemenea au fost ca şi responsabilii cu p. c. i. riale şi şi stingerea pentru bilite în instrucţiunile de
mifinală a probei de sim
prevenirea
in
a omului şi mediului cu globează, în prezent, — po Radio plu femei, din cadrul tur zuri cînd nu s-a respectat vor urmări în permanenţă prevenire şi stingere a in
mercur şi cadmiu. Fenomenul, trivit agenţiilor MEN şi TASS neului de la .Wimblcdon; locul destinat fundaţiei; o modul de aplicare a norme cendiilor, potrivit dispozi cendiilor emise de ministere
deosebit de acut în ţările oc — doar 20 de titulari. 17.30 Curs de limba germană. consecinţă ce a fost urmată lor tehnice de prevenirea şi ţiilor legale, ori neluarea , sau alte organe centrale ;
Lecţia a 60-a;
cidentale, îngrijorează facto PROGRAMUL I : 5,00 Buletin 18.00 Tragerea Pronocxpres; de pagube materiale şi chel stingerea incendiilor, luînd măsurilor de procurare a — folosirea instalaţiilor
rii de răspundere pentru pro de ştiri ; 5,05 Melodii in zori ÎS,10 Concurs cu public; „Anul tuieli băneşti la atelierul măsurile cele mai eficiente, acestora cînd sînt create con sau aparatelor de încăl
revoluţionar 1848“;
tecţia sanitară. Lucrările re VIENA. — In prezenţa lui de zi ; 5,20 Drag mi-e cîntecul 18.40 Atenţie la... neatenţie !; mecanic al F. I. L. Deva. ca printr-o intensă muncă diţii prin planurile de inves zit, iluminat sau forţă motri-
şi jocul ;
5,40 Jurnal agrar ;
uniunii vor lua sfirşit la 5 iu Bruno Kreisky, cancelarul fe 5.50 Muzică uşoară ; 6,00—8,08 19.00 Timp şi anotimp in agri Din cele de mai sus reiese de prevenire, prin creşterea tiţii, aprovizionare sau fi că, cum sini instalaţiile de
gaze
sau
nanciare ;
gaze
naturale
lie. deral al Austriei, şi a lui A- Radioprogramul dimineţii ; 8,08 cultură; clar pentru factorii de răs- responsabilităţii organelor de
lexei Kosîghin, preşedintele Matineu muzical ; 8,25 Moment 19,20 1001 de seri; 1 — neadăpostirea, neîntre- lichefiate (aragaz), reşouri şi
poetic ; 8,30 La microfon, me 19.30 Telejurnal; pundere din întreprindere conducere faţă de apărarea fiare de călcat, radiatoare
Consiliului de Miniştri al ţinerea în stare de funcţio
lodia preferată ; 9,00 Buletin 20.00 Cîntecul săptăminii; şi fabrici că problemele sau maşini electrice de gă
ROMA. — In cadrul Con U.R.S.S., la Viena a avut loc de ştiri ; 9,30 Viaţa cărţilor ; 20.05 Teleobiectiv; îmbunătăţirii condiţiilor de integrităţii bunurilor pe care nare sau blocarea în aşa fel
gresului Confederaţiei Ge semnarea unui program de 9.50 Muzică uşoară ; 10,00 Bule 20,25 Tcleclnemat.eca. Cybul- unităţile le deţin, pericolul îneît să nu poată fi folosite tit ori încălzit sau alte ase
tin de ştiri ; 10,05 „Maramu
Ciclul
„Zbignlew
nerale a Muncii (C.G.I.L.) perspectivă privind colabora reş, ţară veche“ — muzică ski“: „Cu toată viteza, lucru şi prevenirea incendii să poată fi diminuat în aces în caz de incendiu a insta menea aparate dacă sînt
lor trebuie ’ să ne preocupe
ale cărui lucrări au loc la rea economică, tehnico-ştiin- populară ; 10,30 Vreau să ştiu ; înainte !“; te sectoare de producţie laţiilor, maşinilor, utilajelor defecte şi prezintă pericol
Bari, cu participarea a peste ţifică şi industrială, un pro 10.50 Piese pentru chitară; 11,00 Con 21,50 Washington — file de is mult mai mult, pe măsura şi materialelor de prevenire de incendiu.
de
Buletin
13.30
torie (reportaj);
ştiri;
1 600 delegaţi, reprezentind gram de colaborare culturală cert de prînz ; 14,00 Compozi 22.05 24 de ore. sarcinilor care le avem. unde aria cauzelor de in şi stingere a incendiilor, ori
3,6 milioane muncitori, secre pe anii 1973—1974, precum torul săptăminii; 14,40 Din o- România în lume; De aceea ne-am propus cendiu este mult influen exploatarea acestora în alte (Materiale publ'cate Ia
tarul general Luciano Lama şi un acord referitor la trans peretele lui Gherase Dendri- 22.40 Tenis de cîmp. A doua ca să continuăm acţiunea de ţată de condiţiile specifice scopuri decît cele pentru cererea Inlrenrinderii
semifinală
partidei
a
no ; 15,00 Buletin de ştiri ;
de
a prezentat un raport al ac porturile auto dintre Austria 15,05 Fişier editorial ; 15,15 simplu femei din cadrul în care se desfăşoară pro care sînt destinate ; judeţene de industrie
tivităţii C.G.I.L. El a examinat şi U.R.S.S. Virtuozi ai instrumentelor turneului de la Wimble- modernizare a unor secţii şi ducţia. — nerespectarea dispozi- locală Deva)
populare : Gheorghe Gigea şi don.
Redacţia şl administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (soclal-audienţe-scrisori), 12317 (cuitură-sport) — Tiparul I. P. Deva.
l