Page 81 - Drumul_socialismului_1973_07
P. 81
Proletari din toate iările, unifi-vă !
Vizita tovarăşului Nicolae Ceausescu
t *
şi a preşedintelui Jean Bedel Bokassa
municipiul şi judeţul Tulcea
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la preşedinţie, însărcinat cu dar pe care le apropie ace
preşedintele Consiliului de misiuni speciale, Alexis Ta- leaşi sentimente de stimă şi
Stat al Republicii Socialiste cheouti, secretar de stat la respect, aspiraţiile spre pro
România, şi general de arma preşedinţie, însărcinat cu Se gres, pace şi bunăstare. Ea
tă Jean Bedel Bokassa, pre cretariatul general, Magloire a reprezentat, totodată, pen
şedintele Republicii Africa Bomba, ambasador itinerant tru înaltul oaspete un nou şi
Centrală, au făcut, miercuri, la Ministerul Afacerilor Ex semnificativ prilej de a lua
o vizită în municipiul şi ju terne, Alberto Sato, ambasa contact nemijlocit cu viaţa şi
deţul Tulcea. dorul Republicii Africa Cen activitatea creatoare a po
Cei doi şefi de stat au fost trală la Bucureşti. porului nostru, cu realizările
însoţiţi de Ion Păţan, vice Vizita a oferit preşedinţilor de seamă ale oamenilor mun
preşedinte al Consiliului de Nicolae Ceauşescu şi Jean cii obţinute pe calea edifi
Miniştri, ministrul comerţului Bedel Bokassa un cadru pro cării societăţii socialiste mul
exterior, Vasile Patilineţ, mi pice pentru continuarea schim tilateral dezvoltate, realizări
nistrul economiei forestiere şi bului de vederi atît de fruc pe care preşedintele Bokassa
materialelor de construcţii, tuos purtat în aceste zile şi le-a apreciat elogios şi în
Bujor Almăşan, ministrul mi desfăşurat sub semnul dorin timpul acestei noi şederi în
nelor, petrolului şi geologiei, ţei şi voinţei comune de a România, subliniind că ele
sînt urmărite cu interes şi
Gheorghe Popescu, ambasa întări şi extinde, pe mai de sinceră bucurie de poporul ţă
dorul României la Bangui, parte, prietenia şi colabora rii sale.
precum şi de persoanele ofi rea dintre ţările şi popoarele
ciale centrafricane — Louis noastre, pe care le despart (Continuare in pag. a 4-a)
distanţe de mii de kilometri,
Alazoula, ministrul delegat
! Echipă specializată ! La fiecare beneficiar Fonduri fixe
| la demontarea şi j | puse în Continuarea convorbirilor oficiale
| montarea complexe-{ La fiecare constructor
| funcţiune Preşedintele Consiliului de liului de Miniştri, ministrul Bucureşti, alte persoane ofi
Vasile
exterior,
lor în abataje \ INVESTIŢIILE - în timp optim, Stat al Republicii Socialiste comerţului ministrul economi ciale centrafricane. Nicolae
Nicolae
tovarăşul
Patilineţ,
P r e ş e d i n t e l e
România,
î PAKOŞENI. Executarea : ! înainte de vreme Ceauşescu, şi preşedintele Re ei forestiere şi materialelor Ceauşescu şi preşedintele Jean
© Pe ansamblul Centra-
f operativă, In termenele pre- ; ; lei cărbunelui Petroşani, publicii Africa Centrală, ge de construcţii, Bujor Almă Bedel Bokassa au examinat
j văzute, a demontării, trans- \ la parametrii proiectaţi j planul punerilor în func- neral de armată Jean Bedel şan, ministrul minelor, petro stadiul convorbirilor de lu
■ portului şi montării corn- j j ţiune aferent primului se- Bokassa, au continuat în lului şi geologiei, Gheorghe cru dintre miniştrii români şi
: plexelor de utilaje în noiie j ; mestru este depăşit cu 7,2 cursul dimineţii de miercuri, Popescu, ambasadorul Româ centrafricani, care au avut
[ abataje frontale reprezintă ; j la sută. Lesne de înţeles că la bordul motonavei „Mihai niei la Bangui ; a fost de fa loc pe baza înţelegerilor
| o lucrare de maximă strin- j în realizarea construcţiilor forestiere ; noile capacităţi au produs Viteazu", convorbirile oficia ţă Teodor Coman, preşedinte convenite de cei doi şefi de
| genţă pentru sectorul II al ; : înainte de vreme. le, care s-au desfăşurat, ca şi le Consiliului popular al ju stat, şi au căzut de acord a-
j minei Paroşeni în vederea i © Locul de frunte în pu- în zilele precedente, sub sem deţului Tulcea. supra nspectelor finale ale
sporirii capacităţii de ex- I ; nerea în funcţiune a mij- nul dorinţei reciproce de a Au participat, de asemenea, documentelor ce urmează să
£ tracţie a cărbunelui. i loacelor fixe îl deţine, încă promova pe multiple planuri Louis Alazoula, ministrul de fie încheiate în acest sens,
| Faptul a dus la constitu- j Ritmuri intense de execuţie din prima lună a anului, relaţiile politice, economice legat la preşedinţie, însărci în vederea intensificării şi
j irea unei formaţii speciali- : j C.S. Hunedoara. Pină în şi de altă natură între cele nat cu misiuni speciale, Ale extinderii cooperării econo
{ zate în executarea unor ast- j prezent au fost date pro două ţări şi popoare. xis Tacheouti, secretar de mice în cadrul bunelor rela
E fel de lucrări, coordonată | ducţiei mai mult cu 80 la La această întrevedere în stat la preşedinţie, însărcinat ţii de prietenie statornicite
E de maistrul mecanic Iosif ) ! sută maşini şi utilaje dc- tre cei doi şefi de stat au cu Secretariatul general, Al între Republica Socialistă
i Şinca, compusă doar din doi : : cît a fost prevăzut. participat tovarăşii Ion Pă berto Salo, ambasadorul Re România şi Republica Africa
ţ destoinici oameni, lăcătuşul I şi eficienţi sporită ...ŞI CU ÎNCETINITORUL ţan, vicepreşedinte al Consi publicii Africa Centrală la Centrală.
i Iosif Nagy şi minerul Vin- \ © Unităţile C.F.R. de
| tilă Enescu. Aceştia lucrea- ! I pe linia electrificată Min-
E ză în prezent la demonta- j Avansurile considerabile în realizarea planului fizic anului precedent, asigurarea ; tia-Livezeni au pus în func- t
; rea unui complex în aba- ; vor permite colectivului Grupului de şantiere construc din vreme a punctelor de lu
| tajul frontal 6 221 şi la mu- I ţii forestiere să realizeze planul pc 1973 cu o lună cru cu materii şi materiale, j ţiune doar 20,4 Ia sută din 0 întrebare adresată conducerilor unor cooperative agricole
| tarea Iui în abatajul 6 225. ; mai devreme extinderea fabricării şi folo ; fondurile fixe aferente a-
Cine
va
I
cestui
tronson.
i Pentru asigurarea intrării ţ sirii prefabricatelor fac par I schimba oare „macazul" în
ţ in funcţiune înainte de ter- j Pe valea Caianului — aport deosebit în construcţia fa te din experienţa noastră ; această situaţie ?
: men a noii capacităţi de j bricii de ciment şi var pozitivă. Iată de ce în luna © I.S.C.I.P. Orăşlie: 48,6
I producţie, membrii echipei j la sută din planul aferent Cum veţi onora contractele
\ s-au angajat să execute o- j LUDOVIC ZSOK I primului semestru. Ce ne
Modul responsabil în care
E pcraţiile de montare pină j am trecut la realizarea sar s-a acordat la numirea noas şeful serviciului plan-salarizare | facem că vine toamna şi
rindul
colectivelor
in
tră
: la 1 august a.c. la Grupul de şantiere
cinilor de plan din acest an, fruntaşe pe ramură. Un rol construcţii forestiere Deva I vremea urîtă se apropie iar
hotărîtor al îndeplinirii cinci important îl deţine noua con : animalele îşi aşteaptă adă de livrare a legumelor,
nalului înainte de termen, ştiinţă a lucrătorilor noştri (Continuare în pag. a 2-a) j________ posturile !
............................■■■■••.................: ne-a permis ca la finele pri care, îndrumaţi de organiza
t ; mului semestru să prezen ţiile de partid, traduc in fap
( Spre m im ; tăm un bilanţ deosebit. Pla a tă hotărîrile Congresului al dacă nu aţi însămînţat
nul
de
partidului
şi
ale
construcţii-montaj
X-lea
al
fost depăşit eu 3 la sută — Conferinţei Naţionale cu pri Pe şantierul nr. 1 al T.C. Deva
depăşire concretizată in lu
I orizont crări ce însumează peste 1,4 vire la finalizarea optimă a
amplului program de inves
Nicolae ionele de fruntaş nu poate
milioane lei. In acest fel, rea tiţii în care ne găsim angre suprafeţele planificate ?
lizările din planul anual, ca naţi. Pornind de la indica
ţ Una dintre cele mai im- i re deşi a crescut cu 18 la ţiile tovarăşului
: portante lucrări de investi- ■ sută faţă de anul trecut, re Ceauşescu cu privire la inten In cuvlntarea la Plenara dat atenţie îngrijirii cultu tare cu legume (?). Oricîte
| ţii' ale Exploatării miniere j prezintă peste 58 la sută. sificarea ritmurilor de "exe C.C. al P.C.R. din 28 februa rilor angajate în acord glo „argumente" ar încerca să
: Uricani este săparea şi be- : Analizind mai amănunţit cuţie pe şantiere, de devan rie — 2 martie a.c., secreta bal cu cooperatorii, iar va invoce preşedintele C.A.P.,
sare a termenelor de preda
r tonarea planului înclinat : aceste cifre reiese cu preg re şi de obţinere a unei efi- exclude exigenţa lată de lipsuri rul general al partidului, to lorificarea produselor se face Viorica Marcu, şi inginerul
E nr. 3 — lucrare ce condi- \ nanţă saltul calitativ al ac varăşul Nicolae Ceauşescu, a conform graficelor. In acelaşi şef, Maria Baciu, acestea nu
j ţlonează deschiderea viito- •; tivităţii noastre. Introduce cienţe sporite, colectivul nos subliniat între altele că : „Se timp, urmărind fructificarea pot „acoperi“ cele cîteva zeci
: rulul orizont principal de : rea pe scară tot mai largă a tru ,şi-a fixat ca obiectiv în Pornim de la o realitate pentru fiecare apartament. cer luate măsuri speciale eficientă a resurselor de spo de tone de produse (fasole şi
: transport al minei. Impor- j utilajelor, folosirea tehnolo planul operativ pe 9 luni să certă. Intre şantierele Trus Iată deci un bilanţ pozi pentru asigurarea întregii rire a producţiei şi a venitu castraveţi), pe care unitatea
; tantul obiectiv de înfăp- j giilor de lucru avansate, ex materializeze 85 la sută din tului de construcţii Deva, tiv care ne-ar tenta la apre cantităţi de legume planifica rilor, într-o serie de coopera nu le poate livra beneficiari
f tult a fost dat în sarcina ; tinderea acordului global la planul anual. In acest fel, cel care prezintă realizările cieri elogioase, mai ales că te ; în fiecare judeţ şi în fie tive agricole au fosi luate lor. Tot în cadrul consiliului
£ minerilor conduşi de Con- j toate formaţiunile producti prevederile pe 1973 vor fi cele mai bune este şantierul unele din viitoarele blocuri care unitate trebuie stabilită măsuri pentru însămînţarea intercooperalist Simeria —
: stantin Gheorghiu, reco- j ve au condus la sporirea pro duse la îndeplinire cu o lună nr. 1. Deşi îi revin multiple sînt în stadii avansate de suprafaţa corespunzătoare a- suplimentară, în culturi suc la C.A.P. Rapoltu Mare, Pri-
£ mandaţi de numeroase fap- i ductivităţii muncii cu 2 Ia mai devreme, aşa cum nc-am sarcini cu privire la mate execuţie. fectată legumiculturii, struc cesive, a unor însemnate su caz şi Simeria — nu s-au în-
£ te deosebite săvîrşite cu o- ! sută, la accelerarea ritmuri angajat în recentele adunări rializarea planului de apar Cu toate acestea, în me tura speciilor de legume, pre prafeţe cu fasole şi castra săminţat în ogor propriu sor
£ cazia altor lucrări. lor de execuţie şi, deci, la ale oamenilor muncii, ce au tamente şi obiective social- canismul productiv al şan cum şi eşalonarea producţiei, veţi. Merită evidenţiată preo timentele de legume stabilite
avut loc la nivelul fiecărui
efectuarea peste prevederi a
culturale ale judeţului, co
tierului îşi fac loc o serie
cuparea
| Realizarea pînă la sfîrşi- l 30,7 km de drumuri forestie şantier. lectivul şantierului face do de neajunsuri semnalate de astfel incit să se asigure ne rativelor conducerilor coope pe cîte 5—9 hectare. Evident,
cesarul de legume timpurii,
din
Ilia,
agricole
£ tul celei de a doua decade : re. înainte de termenul fi Aş dori să subliniez că vada hărniciei, priceperii şi noi şi cu alte prilejuri. Re de vară şi toamnă, atît pen Dobra, Aurel Vlaicu — să se pune întrebarea: cu ce
c a peste 70 la sută din vo- ! xat au fost predate drumu prin reducerea consumului dăruirii în muncă. Aşa se venim de data aceasta în tru consum proaspăt, cît şi amintim cîteva exemple — vor onora contractele pre
£ lumul de lucrări de beto- I rile Fetiţa Mare, Scoarţei, O- normat de materii şi mate face că şi sarcinile din pri rindul constructorilor şan pentru industrializare şi ex unde grija faţă de soarta re şedinţii şi inginerii şefi din
f nare planificat pentru lu- | haba Ponor, alte lucrări. De riale, prin economisirea unor mul semestru au fost depă tierului pentru a vedea da port". înfăptuirea, acestui im coltei se reflectă în realiza unităţile amintite ? Să ii ui
: na in curs constituie un ; asemenea, în avans faţă de importante cantităţi de ma şite cu peste 2,6 la sută, că semnalele noastre cu perativ major se impune cu rea planului de însămînţare tat oare că cerinţele consu
; nou succes al acestei for- i grafic se prezintă şi lucrările terial lemnos, ciment, com ceea ce a permis ca pînă în privire la dezordinea de la deosebită acuitate în judeţul şi existenţa posibilităţii de a matorilor nu pot fi satisfă
E maţii. Iată şi alte nume j de deviere a pîrîului Caian, bustibil activitatea noastră, prezent şantierul să reali locurile de muncă, slaba nostru, cunoscînd că, anual, îndeplini angajamentele asu cute cu justificări ?
? care se evidenţiază în des- ; ceea ce permite desfăşurarea comparativ cu aceleaşi peri zeze 61,3 la sută din preve folosire a timpului de lucru, mai mult de 60 la sută din mate în întrecere privind Sînt şi alte cazuri de aba
| chiderea noului orizont: j în ritm mai susţinut a lucră oade din anii precedenţi, cu derile anuale. Planul de ritmul lent la construcţia necesarul de consum al popu sporirea producţiei marfă de teri flagrante de la prevede
j Martin Cieeu, Constantin j rilor de pe şantierul Fabricii noaşte cel mai înalt nivel de predări de apartamente a- unor obiective au avut ecoul laţiei hunedorene se acoperă legume. In acest scop, zilele rile planurilor, între care se
[ Obrejan, Ionaş Mureşan şi ; de ciment şi var de la Chiş- eficienţă. Edificator este fap ferent acestei perioade — şi efectul scontat. pe seama mutaţiilor din pro trecute la C A.P. Ilia şi Aurel află C.A.P. Haţeg, Orăştie,
Beriu, Batiz ş.a. In unele u-
i alţii, hotărîţi în cinstea zi- j cădaga. tul că numai pînă în prezent 240 pentru Consiliul popular Ne începem raidul în zorii ducţia altor judeţe. In vede Vlaicu s-au însămînţat în cul nităţi s-a intenţionat ca o
; lei de 23 August să înde- j Aceste realizări se datoresc volumul beneficiilor supli judeţean şi 196 pentru rea stimulării producţiei şi tură succesivă eîte 7 şi res parte din culturi să fie plan
j plinească şi depăşească ; hotărîrii colectivului nostru mentare obţinute se ridică la O.C.L.P.P. — a fost respec ILIE COJOCARU îmbunătăţirii activităţii în pectiv 5 hectare cu fasole şi tate sau însămi nţate după
i planul de investiţii ce le ; d.e-a îndeplini înainte de ter peste 800 000 lei. tat întocmai, avansul înre legumicultura, plenara din castraveţi. recoltarea cartofilor de vară,
• revin. men actualul cincinal, de-a Pregătirea atacării lucrări gistrat fiind de aproape o zi (Continuare in pag. o 2-a) februarie—martie a.c. a ho- O situaţie aparte, care ri ceea ce nu oferă garanţia
i I _________| nu dezminţi încrederea ce ni lor încă din trimestrul IV al tărît ridicarea venitului ga dică mari semne de întreba reuşitei depline. In plus, ar
rantat al legumicultorilor la re, se întîlneşte însă într-o mai fi de amintit starea ne
900 lei lunar. Acţionînd în serie de cooperative agricole corespunzătoare de întreţine
spiritul sarcinilor trasate de unde nu s-a îndeplinit nici re în care se află legumele pe
conducerea partidului, condu cel puţin planul de însămîn unele suprafeţe. Spre exem
Au îndeplinii I SUCCESE BE PRESEIS IU ÁLE OAMENILOR cerile unor cooperative agri ţare a legumelor în ogor pro plu, la C.A.P. Geoagiu este
cole au asigurat condiţii pen
priu. „Recordul“ în materie
Avans—1fi2 iile tru îndeplinirea exemplară a de ignorare a prevederilor recolta de varză de vară de
aproape
compromită
se
să
planul anual planului de livrare a produc planului îl deţine C.A.P. pe 6 hectare, unde s-a făcut
contractate.
ţiei
de
legume
HUNEDOARA.
ORĂŞTIE. Harnicii fo- ! MUNCII HUNED0RENI ÎN ÎNTRECERE Inlen- Astfel, au însămînţat supra Tîmpa, unitate unde, din 25 o investiţie serioasă cu plan
tarea, dar conducerea unită
; restieri din punctul de sificînd eforturile pen feţele stabilite, respectînd sor de hectare stabilite, nu se ţii a lăsat întreţinerea legu
; lucru Măgureni, aparţi- I tru a cinsti ziua de 23 timentele prevăzute, s-a acor- află în cultură decît 14 hec- melor la periferia preocupă
i nind U.E.I.L. Orâştie, au j Vrednicia preparatorilor August cu noi succese rilor de sezon.
I reuşit să realizeze înain- i în muncă, constructorii O întîrziere intolerabilă se
j te de termen planul a- j de la I.C.S. Hunedoara constată şi la însămînţarea
; nual. Pînă in prezent, j PETRiLA. In acest an, colectivul de muncă din ţia netă de cărbune s-au dat peste prevederi înscriu pe agenda rea legumelor în cultură succe
muncitorii forestieri de cadrul Preparaţiei Petrila a obţinut succese de aproape 5 000 tone cărbune. lizărilor noi succese. sivă — acţiune, nefinali'zată,
j aici au exploatat peste osebite in muncă. Lucrînd cu hărnicie şi pri Şi in cadrul secţiei de brichete s-au înregistrat La cele 25 de obiective pe judeţ, nici pe 15 la sută
j prevederi 1 340 mc masă : cepere, preparatorii au reuşit să utilizeze mai succese de prestigiu. Muncitorii de aici au pro industriale şi social- din suprafaţa stabilită.
: lemnoasă. bine maşinile din dotare, să asigure o îmbună dus suplimentar faţă de sarcinile perioadei pes culturale puse în func Este adevărat că secerişul
Organizindu-şi mai bi- tăţire a calităţii cărbunelui livrat beneficiari te 7 000 tone brichete din cărbune. Un loc apar ţiune în prezent, aceş deţine capul de afiş pe agen
; ne munca în fiecare par- j te l-au ocupat acţiunile menite să contribuie la tia au obţinut un a- da lucrătorilor ogoarelor.
! tidă, folosind din plin lor. Astfel la instalaţii indicele de recuperare a îmbunătăţirea calităţii brichetelor crescind in ul vans de 162 de zile. Comitetele comunale de par
: timpul bun de lucru din fost îmbunătăţit cu 0,3 puncte, iar la produc timul timp gradul de coeziune a acestora. După cum ne infor tid, consiliile populare, orga
prima jumătate a lunii ma tovarăşul Cornel nele agricole judeţene şi con
j iulie, muncitorii de aici Covaliov, secretarul co ducerile unităţilor agricole au
mitetului de partid pe
! au asigurat pregătirea i Solidement© sporit© în subteran însă datoria să se preocupe
î producţiei viitoare. întreprindere, a c e s t cu aceeaşi grijă şi de rezol
Merită să fie eviden- BRAD. Angajaţi plenar în realizarea unor in productivitate planul s-a depăşit cu 46,2 Ia sută. timp preţios este cîştigat varea problemelor care vi
I ţiaţi in întrecere maistrul dici sporiţi de folosire a echipamentului teh Aceste rezultate au fost determinate de ori în special la executarea zează asigurarea unei aprovi
j Adam Jambă, fraţii Sil- j nic din dotare, minerii de la i.M. Barza au ob entarea preocupărilor în direcţia creşterii ran reparaţiilor capitale la zionări cît mai bune a popu
; vestru şi Vasile Cîrciu, ţinut rezultate de prestigiu in domeniul meca damentelor în abataje, extinzindu-se sfera de furnalele nr. 8 şi 5, Ia laţiei cu legume, trebuind ca
j Grecu Gavrilă, Vasile nizării lucrărilor în subteran. Astfel, indicatorul aplicare a metodelor de exploatare cu produc cuptorul nr. 5, de la ¡Sfii® lâmW: acum, cînd nu este încă prea
j Hinţar, Petru Jinar, Du- privind încărcarea mecanică la lucrări minie tivitate superioară. De asemenea, un accent O.S.M. nr. 2, Ia preîn- tîrziu, să acţioneze energic
E mitru Popescu, Gheorghe re de înaintare pe primul semestru al anului a deosebit s-a pus pe modul cum sint utilizate in călzitorul de la furna Balotatul paielor este o acţiune căreia ia C.A.P. Orăştie i se pentru însămînţarea unor su
i Pintescu şi bucătăreasa fost realizat in proporţie de 102,7 la sută, iar subteran maşinile şi utilajele, fapt reflectat po lul 4 şi altele. acordă maximă atenţie. In fotografie, tractoristul Rcmus Şcr- prafeţe cît mai mari în cul
ban, folosind ia maximum timpul bun de lucru, efectuează ba
Ş Livia Circiu. la extracţia minereului prin metode de mare zitiv prin creşterea indicilor de mecanizare. lotatul paielor. turi succesive şi îngrijirea e-
xemplară a culturilor.
(------ -----------------------------------
EVOCARE în ţinuta vestimentară de centrala termică a fabri MODERNIZĂRI LA vizionara B cu acelaşi cipant activ pe frontul
cii de Dlănuri „Vidra“. A-
sezon, cu această ocazie
„DIMITRIE CANTEMIR" operîndu-se însemnate re şadar, în noul an de in- PIAŢA DIN ORÂŞTIE pume va susţine un meci antihitlerist“. Acţiunea fa
de
din
ciclul
parte
internaţional,
ămlcal
ce
în
duceri de preţuri. Tîrgul vâţămînt, elevii şi cadre compania f o r m a ţ i e i acţiuni dedicate aniversă
ţine între 23 iulie — 1 le didactice vor beneficia In piaţa de alimente a rii zilei de 23 August.
In cadrul manifestărilor septembrie. de condiţii mal bune pen oraşului Orăştie au fost T.T.V.E. Budapesta, care
prilejuite de aniversarea tru desfăşurarea procesu construite şi date in folo activează in divizia secun
a 300 de ani de la naşte lui instructiv-cducativ. sinţă 10 boxe moderne CADRAN POLITIC
rea lui Dimitrie Cantemir, „BUJORII din beton — prevăzute cu dă a campionatului un
ieri după-amiază, la Clu PARiNGULUr LUCRĂRI instalaţie de apă, vitrine gar. Meciul va începe la INTERNATIONAL
bul cooperativei „Moţul“ mari, rafturi etc. — pen
din Brad, a avut Ioc o Cei 10 elevi ai echipa DE ELECTRIFICARE tru agricultorii care vin orele 17,00. La căminul cultural din
evocare a personalităţii jului „Bujorii Parîngului“, Lucrările de electrifica cu diverse produse agro- Vcţei, salariaţii din cadrul
marelui cărturar romăn. din Petroşani, care au re a satelor Dănuleşti şi alimentare spre vînzare. secţiei Veţel a întreprin
Au vorbit cu acest prilej pornit într-o expediţie In Cărmăzăneşti, din comu Tot aici s-a construit un 1NTÎLNIRE EDUCATIVA derii de prospecţiuni şi
Dumitru fuga, metodist la Apuseni, s-au reîntors a- na Gurasada, Cioclovina dormitor cu 20 de locuri, explorări geologice Deva
casa orăşenească de cul casă, cu bine, după o — comuna Boşorod şi în care cetăţenii respec La Brad, a avut loc o au audiat o expunere pri
tură şi Graţian Cotlşel, drumeţie încărcată de pe Mesteacăn — comuna I. tivi — în special, cei din întîlnire educativă a tine vitoare la aspectele actu
şeful comisiei culturale a ripeţii şi frumuseţi. chitova, începute cu c,.e- alte judeţe — vor putea rilor ce lucrează pe şanti
cooperativei. va luni în urmă de I.R.E. să se odihnească pe tim erul de construcţii din lo ale ale politicii interna
ÎNCĂLZIRE CENTRALA Deva, se apropie de sfîr- pul nopţii. calitate cu un ofiţer al ţionale. Expunerea, susţi
TiRGUL DE VARA şit. In zilele următoare şi forţelor noastre armate. nută de lectorul Ionel Co-
De curînd s-au înche in aceste localităţi va ar CORVINUL In cadrul înlilnirii, orga dreanu de la Cabinetul ju
Mecanizarea operaţiilor de lucru în activitatea de exploatare A început, pentru co iat lucrările de instalaţii de lumina electrică. Tot HUNEDOARA — nizată de către Comitetul deţean de partid, a fost
şl prelucrare a lemnului constituie una din principalele preocu merţ şi cumpărători, tra pentru încălzirea centrală în aceste zile vor începe T.T.V.E. BUDAPESTA orăşenesc al U.T.C.. oas
pări ale unităţilor forestiere hunedorene. In foto, un aspect din diţionalul Tîrg de vară. E ia Liceul „Aurel Vlaicu“ lucrările de electrificare audiată cu viu interes de
operaţia de decojire mecanizată a arborilor tăiaţi, de la Secto cel mal nimerit prilej din Orăştie, efectuîndu-se, a satului Valea Poenii, Astăzi, pe stadionul Cor- petele a susţinut expune cei peste 90 de partici
rul de exploatare a lemnului Dobra. pentru a face completări totodată, şl racordarea la din comuna .Vorţa. vinul din Hunedoara, di- rea : „Tineretul — parti panţi.
Foto: I. LEHOCZKT
V.__________ -■