Page 84 - Drumul_socialismului_1973_07
P. 84
4 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 767 • JOI 26 IULIE 1973
Vizita tovarăşului Nicolae Ceausescu Formafia artistică profesionistă
de muzică populară „Hafegana“
telegrame * note * informaţii
şi a preş i Jean Bedel Belasse a Consiliului judefean
ba
Cu Festivităţi consacrate împlinirii al sindicatelor Hunedoara-Deva
ORGANIZEAZĂ
in BUM si iudetul íulcea a 20 de ani de !a declanşarea Clubului „Siderurgistul" din Hunedoara, un concurs
pentru ziua de 2 august a.c., orele 10,00, în sala
Insurecţiei naţionale Capriciile vremii în pentru ocuparea următoarelor posturi :
- 4 SOLIŞTI VOCALI
(Urmare din pag. 1) satisfacţia de a primi vizita va se desprinde de ţărm, îna Iugoslavia - 2 POSTURI VIOARĂ
conducătorului unui popor intează încet în larg, îndrep- Corespondentul Agerpres,
prieten. Pe o pancartă se a- tîndu-se spre Sulina. HAVANA 25 — Corespon rea Insurecţiei naţionale, a - 1 POST CONTRABAS
Şi de această dată, şeful dentul Agerpres, M. Fabian, Simion Morcovescu, trans
statului centrafrican a fost flă urarea „Bine-aţi venit, De pe puntea de comandă, transmite: Delegaţia de sosit la Santiago de Cuba. mite : In ultimele zile, Iu - 1 POST ACORDEON (221)
martorul unor vibrante şi înalţi oaspeţi 1". preşedinţii. Nicolae Ceauşescu partid şi guvernamentală a Alături de alte numeroase goslavia a cunoscut din plin
spontane manifestări de dra Exprimînd deosebita mul şi Jean Bedel Bokassa răs Republicii Socialiste România delegaţii de peste hotare, de capriciile vremii. După o
goste şi consideraţie faţă de ţumire a cetăţenilor munici pund manifestărilor de sim condusă de tovarăşul Leonte legaţia română a asistat la perioadă de căldură toridă,
conducătorul României socia piului de a fi părtaşi la acest patie ale tulcenilor, salutului un spectacol festiv. Au fost cu temperaturi de pină la
liste, de profunda amiciţie şi moment însemnat, preşedinte marinăresc al echipajelor de Răutu, membru al Comitetu prezenţi Osvaldo Dorticos, 38 grade Celsius la umbră,
stimă faţă de poporul Repu le Consiliului popular jude pe vasele româneşti şi străi lui Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Republicii Cuba, asupra zonelor de vest şi I.A.S. Simeria
blicii Africa Centrală şi pre ţean Tulcea, Teodor Coman, ne acostate în port, care au care, la invitaţia P.C. din Râul Castro, al doilea secre de nord-vest ale ţării s-au
şedintele Bokassa. a adresat celor doi şefi de înălţat în cinstea lor marele Cuba şi a Guvernului Revo tar al C.C. al P.C. din Cuba abătut vinturi puternice, în Str. 30 Decembrie, nr. 1
Iată simţămintele cu care stat cuvinte calde de bun so pavoaz. luţionar, participă la festivi şi ministrul forţelor armate soţite de ploi torenţiale şi
i-au întîmpinat locuitorii ju sit. La începutul croazierei, to de grindină. Duminica tre ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ
deţului Tulcea pe cei doi şefi Pensionarul Nichifor Huţa- varăşul Nicolae Ceauşescu şi tăţile prilejuite de împlinirea revoluţionare, alţi conducă cută, regiunea Zagrebului a 1
de stat, simţăminte pe care nu şi tînăra Maria Strîmbea- general de armată Jean Be a 20 de ani de la declanşa tori cubanezi. jost cuprinsă de o furtună pentru sectorul de preparate carne, cu sediul în
le-am regăsit plenar expri nu invită pe preşedinţii del Bokassa vizitează vasul, puternică ce a provocat Orăştie, str. Unirii, nr. 51.
mate pe întreaga durată a vi Nicolae Ceauşescu şi Jean înaltul oaspete manifestînd mari distrugeri. Cel mai
zitei. Bedel Bokassa să guste din interesul ca ţara sa să bene mult a avut de suferit zona & 1 post magaziner
...Este ora 9,00. Elicopterul tradiţionala pîine a ospitali ficieze de astfel de nave turistică Slieme, din apropi © 1 tehnician veterinar, cu calitatea produselor
oficial, la bordul căruia se tăţii, îi îmbie, după datină, pentru transportul fluvial. Comunicatul Frontului de erea Zagrebului, unde copa ® măcelari — mezelari
află preşedinţii N i c o l a e să bea din ploştile cu ţuică De-a lungul Canalului Suli cii, răsturnaţi peste şosele, © muncitori necalificaţi.
Ceauşescu şi Jean Bedel şi vin. na, la Maliuc, comuna Cri- au distrus mai multe auto De asemenea, mai angajează 3-4 sudori pentru
Bokassa, decolează din staţi O gardă militară, formată şan, satul pescăresc de la Eliberare din Mozambic mobile, iar avarierea telefe
unea Neptun, cu direcţia mu din marinari din portul Tul Mila 23 şi în alte aşezări, ricului a dus la blocarea şantierul Plantaţia de hamei—Romos.
nicipiul Tulcea. De la alti cea, prezintă onorul. Preşedin populaţia acestor localităţi a- câtorva zeci de cabine cu Salarizarea se va face conform H.C.M. nr.
tudinea la care se zboară, se ţii Nicolae Ceauşescu şi Jean dresează semne prieteneşti. © Noi dezvăluiri în legătură cu masacrele să- turişti. Timp de două zile, 914/1968.
distinge frumoasa privelişte a Bedel Bokassa trec în revis La Sulina, în portul acestei vîrşite de trupele portugheze echipele de salvare au lu (223)
litoralului, cu staţiunile sale tă garda de onoare. localităţi de la îngemănarea crat neîntrerupt la degaja
elegante, moderne, care cu Ceremonia sosirii se înche apelor fluviului cu marea, MILANO 25 (Agerpres). — pele portugheze, comunicatul rea drumurilor şi salvarea
nosc şi în acest sezon estival ie cu un gest sugestiv, sim sosirea înalţilor oaspeţi este Organizaţia italiană „Elibe FRELIMO relevă că „repre turiştilor. Se apreciază că
o mare afluenţă de turişti bolic : prîm-vicepreşedintele aşteptată de mii de locuitori rare şi dezvoltare" — consti siunea colonială devine din pagubele sini foarte mari.
români şi străini. Marea de Consiliului popular municipal, din oraş şi satele învecinate. tuită recent pentru a face cu ce în ce mai feroce. In iunie Au fost pricinuite Însemna
smarald se pierde în orizon Ion Martin, înmînează, în In numele lor, primarul A- noscute opiniei publice mon 1972, 1 800 de persoane au te pagubf întreprinderilor
tul nesfîrşit. Privirea este a- semn de stimă şi omagiu, vram Dunaev exprimă senti diale problemele mişcărilor fost arestate în partea de sud industriale din Bosanski Trustul staflunilor pentru
trasă, apoi, de cîmpia do celor doi şefi de stat cheia mentele de profundă gratitu de eliberare naţională din ţă a Mozambicului, sub acuza Brod şi Slavonski Brod, iar
brogeană, devenită, prin or oraşului. dine de a avea în mijlocul rile africane — a dat publi ţia de a fi avut contacte sau recoltele de pe întinse su
ganizarea superioară, socialis In aclamaţiile entuziaste, lor pe conducătorul iubit al cităţii, la Milano, un comuni de a fi colaborat cu FRELIMO. prafeţe au fost distruse. mecanizarea agriculturii Deva
tă, a muncii, prin mecani însufleţite ale mulţimii, pre poporului nostru, tovarăşul cat al Frontului de Eliberare In ianuarie anul atesta, doi In zorii zilei de luni, şi
zarea intensivă, prin irigaţii, şedinţii Nicolae Ceauşescu şi Nicolae Ceauşescu, onoarea din Mozambic (FRELIMO), preoţi catolici au fost arestaţi Belgradul a avut de suferit
un pămînt la fel de roditor Jean Bedel Bokassa urcă în- de a saluta pe preşedintele document ce aduce noi deta şi condamnaţi de către un de pe urma unei furtuni ca ANGAJEAZĂ
ca Bărăganul. Pe ogoarele ei tr-o maşină deschisă, escorta Jean Bedel Bokassa. lii în legătură cu masacrele tribunal militar la 20 şi, res re a provocat însemnate pa
mănoase, se desfăşoară, a- tă de motociclişti. Sînt stră In timpul scurtului popas, săvîrşite de trupele portughe pectiv, cinci luni închisoare, gube materiale, mai ales in imediat revizor contabil principal sau economist revi
cum, cu intensitate lucrările bătute arterele principale ale tovarăşul Nicolae Ceauşescu ze în această ţară. pentru faptul că au denunţat Noul Belgrad, unde vîntul
campaniei de vară, care an municipiului, unul din impor stă de vorbă cu cetăţenii o- După ce menţionează o lun atrocităţile forţelor armate a atins o viteză de 160 ki zor contabil, pentru verificarea unităţilor sale din
trenează într-un efort unit tantele oraşe-porturi dunăre raşului Sulina, cu reprezen gă serie de atrocităţi împo portugheze comise în Mozam- lometri pe oră. Numeroase
hărnicia a sute de mii de ţă ne ale ţării, care cunoaşte tanţii organelor locale, se in triva populaţiei civile din .bic", informează agenţia străzi au fost inundate,
rani cooperatori. Se succed, astăzi — asemenea celorlalte teresează de rezultatele atin Mozambic, săvîrşite de 'tru ANSA. s-au produs întreruperi , ale judeţ.
de asemenea, renumitele pod aşezări ale patriei — o pu se în dezvoltarea economică circulaţiei şi în aproviziona (222)
gorii şi livezi dobrogene, sa ternică dezvoltare pe toate a portului şi localităţii. rea cu energie electrică.
te mult întinerite, în anii so planurile. La Tulcea s-au In cadrul acestor discuţii, Furtuna a smuls acoperi
cialismului. Se zăresc însem pus bazele temeinice ale va secretarul general recomandă şuri şi a provocat accidente
nele puternicei industriali lorificării, la un nivel ca factorilor de răspundere să Sărbătorirea împlinirii de circulaţie. Meteorologii
zări a acestui străvechi pă litativ superior, a bogăţiilor valorifice mai bine posibili prevăd, in continuare, timp
mînt al ţării — siluetele im Deltei şi bătrînilor munţi ai tăţile de dezvoltare a pisci instabil. Cooperativa de consum
punătoare ale unor mari în Dobrogei. La porţile oraşului culturii, să sporească în vii 16 ani de la proclamarea
treprinderi, ridicate în ulti s-a ridicat impunătoarea u- tor capacitatea fabricii de Incendiu la un hotel
ma vreme. Se survolează zo zină de alumină, important prelucrarea peştelui. zonală Deva
na unde se va ridica com obiectiv al actualului cinci Numeroşi cetăţeni se apro Republicii Tunis din localitatea scoţia
plexul hidroenergetic şi de nal. pie de tovarăşul Nicolae nă Oban ANGAJEAZĂ
transport Dunărea — Marea Frumosul oraş de la gura Ceauşescu. ţin să-i mulţu
■Neagră. Realizarea acestui Deltei trăieşte, în această di mească din inimă pentru TUNIS 25 — Coresponden poierea economică — moşte Incendiul declanşat în gestionari şi vînzători pentu unităţile comerciale din
important obiectiv economic ' mineaţă, clipe deosebite, tră grija ce o poartă propăşirii ţă de la Mircea S. Ionescu i nire a îndelungatei dominaţii noaptea de luni spre marţi,
a fost analizată recent, la fa ieşte cu intensitate momente oraşului lor Miercuri, 25 iulie, poporul tu coloniale. Ca urmare, pro într-un hotel din localitatea localităţile Boz şi Hondol, în conformitate cu Legea
ţa locului, de preşedintele le sărbătoreşti ale prieteniei Despărţirea de locuitorii o- nisian a sărbătorit împlinirea ducţia unităţilor industriale scoţiană Oban. a provocat nr. 22/1970.
Nicolae Ceauşescu, împreună româno—centrafricane. Pe raşului Sulina are loc în a- a 16 ani de la proclamarea existente urmează să crească moartea a nouă persoane, Indicaţii suplimentare la sediul cooperativei din
cu proiectanţi şi alţi specia străzi, în balcoanele noilor ceeaşi atmosferă sărbăto republicii, eveniment istoric într-un ritm mediu anual de alte 20 fiind grav rănite. Deva, str. George Enescu, nr. 40.
lişti. Activitate, pretutindeni blocuri se află sute şi sute de rească, în aclamaţiile şi aplau care a inaugurat o etapă no 8 la sută. 40 milioane de di Incendiul — care a izbucnit
activitate creatoare, pusă în oameni, care salută cu căldu zele mulţimii. uă în dezvoltarea economică nari vor fi alocaţi dezvoltării la parterul hotelului — a
slujba înfăptuirii măreţelor ră pe înalţii oaspeţi. La reîntoarcere, motonava şi socială a ţării, în consoli şi modernizării agriculturii cuprins rapid cele cinci eta
obiective stabilite de congre Preşedinţii Nicolae Ceauşescu ..Mihai Viteazu“ poposeşte în darea independenţei şi suve — altă.ramură economică de je. operaţiunile de salvare
sul,, al X-lea şi Conferinţa şi Jean Bedel Bokassa răs dreptul comunei Crişan. De ranităţii naţionale. La Tunis bază a ţării. fiind îngreunate din cauza
Naţională ale partidului, a pund cu cordialitate acestor aici, preşedinţii Nicolae şi în celelalte departamente Preşedintele Republicii, Ha- panicii care a . cuprins per
înfloririi necontenite a patri manifestări de profundă sim Ceauşescu şi Jean Bedel Bo administrative au avut loc, bib Bourgouiba, a participat, soanele găzduite în hotel —
ei. patie. kassa, persoanele oficiale ro cu acest prilej, reuniuni fes cu acest prilej, la ceremonia turişti sosiţi la odihnă —
După aproape o oră de Coloana de maşini ajunge mâne şi centrafricane care tive în cadrul cărora s-a fă aniversării a 40 de ani de la pe care catastrofa i-a sur
zbor. elicopterul, ajuns la în port, de unde, spre Dună i-au însoţit în această vizită, cut bilanţul înfăptuirilor pe crearea primei celule a Parti prins în 1 impui somnului.
Dunăre, descrie un cerc larg re, se desfăşoară priveliştea au revenit în staţiunea Nep linia valorificării tot mai e- dului Socialist Desturian din
deasupra municipiului Tulcea, dominată de catarge şi maca tun la bordul elicopterelor. ficiente a bogatului potenţial oraşul Monastir. După-amia--
după care aterizează pe sta rale a modernei porţi fluvia In staţiunea Neptun. tova material şi uman de care dis ză, la palatul Skanes, el a a- Pronoexpres
dionul oraşului. Aici, mii de le româneşti. răşul Nicolae Ceauşescu şi pune ţara. S-au relevat, de vut o reuniune cu membrii
localnici primesc pe conducă Preşedinţii Nicolae Ceauşescu general de armată .Tean Bedel asemenea, noile perspective Rezultatele concursului
torii României şi Republicii şi Jean Bedel Bokassa. îm Bokassa au fost întîmninaţi ale dezvoltării Tunisiei în ac guvernului şi ai conducerii din 25 iulie 1973 :
Africa Centrală cu vii şi în preună cu persoanele oficiale de Vasile Vîlcu, preşedintele tualul plan cvadrienal, care Partidului Socialist Desturian. EXTRAGEREA I: 14, 11,
delungi aplauze. Ei flutură române şi centrafricane. se Consiliului popular judeţean prevede — faţă de cel prece 6, 34, 5, 35
buchete de flori. Sînt bărbaţi îmbarcă pe vasul „Mihai Vi- Constanţa, de alţi renrezen- dent — un volum aproape Fond de premii: 834 310
şi femei, vîrstnici şi tineri, teazu“, care. în onoarea înal tanţi ai organelor locale. dublu de investiţii, menit să lei
care-şi manifestă cu generozi ţilor oasoeţi. a arborat mare continue industrializarea ţă EXTRAGEREA A II-A :
tate bucuria reîntilnirii cu to- le pavoaz. ADRIAN IONESCU rii, să transforme vechile Noi majorări 28, 43, 19, 17, 3
. varăşul Nicolae Ceauşescu, In aclamaţiile mulţimii, na NICOLAE VAMVU structuri şi să lichideze îna- Fond de premii: 412 149
de prefuri Iei
HAVANA. — In cinstea ani odată, o serie de probleme u- dinţă din cadrul intilnirilor reene, Hă Dam, a adresat lui m Anglia
versării Zilei Insurecţiei naţio manitare. consultative dintre reprezen Manuel Perez Guerrero, secre roşie“); GURABARZA: Viaţa 19,20 1001 de seri ;
nale cubaneze, în capitala tanţii celor două părţi sud- tarul general al Conferinţei LONDRA 25 (Agerpres). — de familie („Minerul“); ILIA: 19,30 Telejurnal. Cincinalul îna
Cubei a fost inaugurată o ex BELGRAD. — Gemal Bie- vietnameze, Naţiunilor Unite pentru Co In Anglia s-au anunţat noi cinmm Tecumseh („Lumina"). inte de termen. 1973 — an
hotărîtor ;
poziţie care oferă un amplu dici, preşedintele Consiliului Intr-o declaraţie premergă merţ şi Dezvoltare (UNCTAD), majorări ale preţurilor unor 20,00 Cintecul săptămînii: „Min-
Executiv Federal al R.S.F. Iu toare şedinţei, Nguyen Van o scrisoare, prin care il in dră ţară“ ;
tablou al luptei pentru inde goslavia, l-a primit, marţi, pe produse alimentare şi indus Televiziune 20,05 — 22,09 Scară pentru ti
pendenţă, al tradiţiilor revolu Hieu, conducătorul delegaţiei formează că guvernul R.P.D. triale. Astfel, preţurile au DEVA: Adio, Petersburg neret ;
Coreene a hotărit să devină („Patria“); Procesul unei stele 22,10 24 de ore ;
ţionare ale poporului cuba membru al Conferinţei şi să sporit cu 9 la sută la brînze- („Arta“); SIMERIA: Alfred cel 22,40 Lumea de mîine. Omul şl
nez, precum şi al realizărilor Cadran ■ Cadran a Cadran participe Ia activităţile aces turi, cu 6 la sută la alimen Mare („Mureşul"); HUNEDOA 9,00 Curs de limbă franceză. mediul său.
obţinute in anii socialismului teia — relatează agenţia tele pentru copii, cu 3 la su RA: Simon Templar intervine 9,30 Recapitulare (3) ; Aşchiuţă.
Prietenii
lui
(„Siderurgistul“);
CALAN:
Gro
In domeniile politic, economic ACTC. tă la peşte şi cu 7 la sută la zavul din a V-a B („11 Iu „Prinţesa Turandot" —
şi social. Tano Ţolov, membru al Bi Guvernului Revoluţionar Pro produsele de patiserie, cioco nie“); GHELAR: Roata vieţii partea a H-a. Interpretea
ză Teatrul de păpuşi din
Pe
(„Minerul“); PETROŞANI:
roului Politic al C.C. al P.C. vizoriu al Republicii Vietna CANBERRA. — La Canberra lată şi dulciuri. S-au scum aripile vîntului („7 Noiem Galaţi. Piesă de Carlo
ISLAMABAD. — La încheie Bulgar, prim-vicepreşedinte al mului de Sud la aceste con a fost semnat un acord co pit, de asemenea, hîrtia, car brie“); Grăbiţi apusul soarelui, Gozzi ;
rea primei runde a convorbi Consiliului de Miniştri al R.P. sultări, a relevat că, pînă in mercial între guvernele R.P. tonul, unele produse chimice seriile I-II („Republica“); LU- 10.00 Telex ;
10,03 Steaua polară — emisiune
şi laminate din oţel.
PENI ■ Ceaţa („Cultural“); LO-
rilor ce au avut loc marţi in Bulgaria, aflat in vizită in Iu prezent, nici o măsură din ce Chineze şi Australiei, primul NEA: Anul carbonarilor („Mi de orientare şcolară şi
tre delegaţiile Indiei şi Pakis goslavia. le prevăzute în comunicatul document important intervenit Presa menţionează că, de nerul“); ANINOASA: In trece profesională. Posibilităţi VIND CASĂ 3 camere, bucă
de calificare profesională ;
tanului, s-a dat publicităţii o Cu acest prilej au fost a- comun din 13 iunie a.c., pri între cele două ţări, de la la anunţarea, în noiembrie re prin Moscova („Muncito 10.30 Telecinemateca. Ciclul John tărie, dependinţe, grădină. Peş-
Filiera
resc“) ; PETRILA :
declaraţie comună, care men bordate probleme privind dez vind îndeplinirea Acordului stabilirea relaţiilor diplomati anul trecut, de către guver („Muncitoresc“); VULCAN: Or Ford. „Fructele mîniei“ ; tişu Mare nr. 313.
ţionează că a fost evocată e- voltarea relaţiilor de coope de la Paris în vederea rezol ce, în urmă cu şapte luni. A- nul conservator, a politicii ganizaţia („Muncitoresc“); URI- 12,10 Teleobiectiv ; VIND CASĂ, dependinţe şi
rare economică bulgaro-iugo- vării problemelor interne ale de „îngheţare" a preţurilor CANI: Colega mea, vrăjitoa 13.00 Telejurnal ; grădină. Brad, Cloşca, 13.
voluţia situaţiei in zonă după cordul '— menţionează agen 16.00 Trofeul „Tornis“ la volei
slave, fiind relevat interesul Vietnamului de sud, nu a fost ţia China Nouă — a fost sem şi salariilor, s-a înregistrat rea („7 Noiembrie“); ORĂŞTIE: feminin : România — Un VIND CASĂ. Deva, Mărăşti,
intilnirea din august anul tre reciproc pentru promovarea a- adoptată, din cauza poziţiei nat de ministrul chinez al co oficial majorarea costului la In umbra violenţei („Patria“); garia. Transmisiune direc 12.
VIND CASĂ liberă cu gaze,
cut a reprezentanţilor celor cestor legături. pe care s-a situat administra merţului exterior, Pai Sian-kuo, peste 6 700 de articole. In ul Micul om mare („Flacăra“); tă de la Sala sporturilor Deva, str. Lenin, 24.
din Constanţa ;
două ţâri — relatează agen ţia saigoneză. şi de ministrui australian al timul an, preţurile la carne GEOAGIU-BAI: Floarea de 17.30 Emisiune in limba ma VIND FIAT 850. Hunedoara,
PARIS. — In suburbia pari s-au majorat, în medie, cu 35 cactus; HAŢEG: Eliberarea, se
ţiile Reuler şi Associated ziană La Celle Saint Cloud a PHENIAN. — Ministrul a- comerţului exterior, James F. la sută. la ouă cu 45 la sută, ria a IlI-a („Popular“); BRAD: ghiară ; telefon 12577 între orele 16-21.
VIND FIAT 600 stare bună.
Press. Au fost discutate, tot avut loc, miercuri, o nouă şe- facerilor externe al R.P.D. Co Cairns. la peşte cu 38 la sută, la In umbra violenţei („Steaua 18,00 Seara televiziunii cuba- Geoagiu-Băi, cabinetul medical.
neze ;
fructe cu 42 la sută.
BK31 nom
puţin 20 cm faţă de sol. In
La întreprinderea minieră Barza magazia generală de materi rar lucrări cu foc deschis (su rul şi volumul lucrărilor, ci şeza o placă de azbest cu di
ne le execută, de cine sînt su
mensiuni 1/1 m. De asemenea,
dură, topirea bitumului etc.),
ale se admite depozitarea u- aceste lucrări vor fi execu pravegheate şi măsurile de toate părţile construcţiilor 0 permanentă atenţie din partea
nei cantităţi maxime de 150 tate numai pe baza aprobă siguranţă în timpul execută din lemn sau din alt mate
kg carbid, cu condiţia ca pe rii prealabile, scrise, a con rii lor. Programul va fi avi rial inflamabil care se află la conducătorilor de autovehicule,
Rolul maiştrilor, şefilor de ateliere, uşa de intrare în depozit să ducătorilor unităţii şi cu res zat de şeful serviciului de o distanţă mai mică de 2 m
se afişeze anunţul „Atenţie pectarea măsurilor speciale aeraj şi protecţia muncii şi faţă de locul de sudură sau
carbid“. de securitate prevăzute în a- aprobat de către inginerul-şef. tăiere se vor proteja cu plăci a restului salariaţilor
secţii şi sectoare, conducătorilor de atelier sau un, alt asemenea cest scop. Distanţa minimă Lucrările vor putea începe le de electrozi întrebuinţate
sector,
La
de azbest sau metal. Resturi
fiecare
secţie,
între generatorul de acetile-
numai în prezenţa delegatului
Una dintre operaţiile zilnic
compartiment de muncă se nă şi flacăra de sudură (sau serviciului de aeraj şi a unui se vor depozita într-o cutie folosite de conducătorii auto călzire centrală cu apă caldă,
abur sau aer cald. încălzirea
unităţi este determinant organizează, din personalul e- altă flacără deschisă) să fie maistru electromecanic. metalică. o constituie alimentarea. Cei cu sobe cu acumulare de căl
de minimum 10 m.
xistent, pentru fiecare schimb
Efectuarea lucrărilor de su
E necesar ca de la început
de lucru una sau mai multe Se interzice executarea şi să se anunţe că este cu de- dură sau tăiere în interiorul care alimentează, sau aşteap dură se admit în garaje cu
tă la rînd, le este interzis să
cinci
de
maximă
capacitate
Obligaţia şi răspunderea apă caldă, aer cald etc.), res- echipe pentru paza contra in utilizarea instalaţiilor electri săvîrşire interzisă folosirea în camerelor de depozitare a părăsească autovehiculele pe camioane sau zece autoturis
pentru aplicarea şi respecta pectîndu-se normele p.c.i. în cendiilor în funcţie de mări ce improvizate care nu co subteran a generatoarelor de materialelor explozive (sau care le conduc ; să regleze me şi numai cu aprobarea
rea instrucţiunilor 819/1968 ale vigoare privind execuţia lor mea compartimentului, nu respund prevederilor din nor acetilenă. Oxigenul şi aceti- pe o rază mai mică de 20 m sau să repare motorul pe o organului p.c.i.
MM.P.S. o au, după caz şi şi aşezarea materialelor com mărul salariaţilor, diversita mativele de specialitate în lena necesare sudurilor în de la intrările în depozite), rază mai mică de 25 m de
după atribuţiile ce le revin, bustibile faţă de elementele tea şi cantitatea utilajelor şi vigoare; manipularea utila subteran vor fi procurate din precum şi în încăperile de punctul de alimentare. Carburanţii, uleiurile şi un-
acei care conduc, organizea de încălzire. Dacă încălzirea materialelor pentru combate jelor electrice cu peste 24 V recipiente sub tensiune. depozitat lubrifianţi şi com Degresanea şi curăţirea sorile necesare funcţionării
ză şi controlează procesul de centrală nu este posibilă, pre rea incendiilor. fără folosirea echipamentu Dacă lucrările de sudură şi bustibili se va face numai (spălarea) pieselor în ateliere maşinilor şi utilajelor din
producţie şi anume : la locul cum şi în atelierele mioi (pî In cazul în care în locuri lui de protecţie dielectrice; tăiere se execută într-o lu după evacuarea totală a aces se va face numai în băi cu subteran pot fi păstrate în
de muncă — maiştrii, şefii nă la maximum 300 mc) se cu pericol de incendiu este revizuirea şi repararea insta crare minieră susţinută în tor materiale şi după aerisi soluţie de sodă caustică în subteran în cantităţi strict
de ateliere, secţii şi sectoa pot folosi sobe obişnuite, cu necesar să se execute tempo laţiei aflate sub tensiune. lemn. înainte şi după opera rea lor. Lacurile combustibile călzită şi în locuri ferite de necesare pentru 24 ore.
re ; la nivelul întreprinderi acumulare de căldură, la care ţia de sudură ori- tăiere, aces vor fi acoperite cu un strat surse de căldură. In astfel de La terminarea lucrului, sa
lor şi instituţiilor — directo însă uşile de alimentare vor de nisip de minimum 40 mm locuri nu se va folosi benzi lariaţii au dreptul să pără
rii sau conducătorii acestora fi amplasate în interior. Nu Măsuri de prevenire a Incendiilor ta se stropeşte cu apă pe o grosime. na care prin evaporare poate sească locul de muncă — a-
ajutaţi de comisia tehnică se admite folosirea sobelor distanţă de 10 m în ambele In staţiile de încărcare a da naştere unui incendiu de telierul, depozitul — numai
p.c.i. sau responsabilul p.c.i. fără acumulare de căldură părţi de la locul de executa acumulatorilor precum şi la o mari proporţii. după efectuarea următoarelor
Acestea au datoria să facă (metalice) precum şi a radia pe timpul executării sudurii sau altor re a lucrărilor. In plus, pe o distanţă de 20 m de la in La spălarea pieselor poate operaţiuni: oprirea tuturor
instruirea personalului cu toarelor electrice sau radian distanţă de 20 m de la locul trarea în acestea lucrările fi folosit, de asemenea, petro maşinilor şi utilajelor ; de
privire la prevenirea şi stin ţilor, indiferent de tipul lor. de executare a operaţiunilor se pot executa numai după o- lul lampant, însă numai în conectarea din priză a apara
se vor îndepărta toate ma
gerea incendiilor prevăzută Un alt lucru care trebuie lucrări la care se foloseşte flacără deschisă prirea încărcării acumulatori telor electrice portabile, ra
în art. 25 din instrucţiunile să stea în atenţia factorilor terialele combustibile sau u- lor şi aerisirea staţiei, timp băi speciale prevăzute cu ca cordate ia cabluri ; deconec
M.A.I. nr. 362/1963, o dată cu responsabili este următorul: şor inflamabile. de două ore de la oprire. In zan. Băile in care se folosesc tarea întregii instalaţii de
instructajul de protecţia butoaiele de carbid se păs Executarea în subteran sau loseşte flacără deschisă şi se In cazul în care pe vatra remizele de locomotive sau cantităţi mari de petrol e ne forţă şi lumină de la tabloul
muncii. trează în încăperi uscate, bi în clădirile puţurilor a sudu înregistrează temperaturi ri lucrărilor miniere există ma pe o rază de 20 m dn la in cesar să se amplaseze în în principal ; curăţirea locului
E necesar să se ştie că în ne aerisite şi de construcţie rii electrice sau autogene, tă dicate, se poate face numai teriale inflamabile care nu se trarea în acestea lucrările de căperi separate, respectîndu-so de muncă şi în special a mo
călzirea atelierelor de prelu incombustibilă. Este interzisă ierea cu flacără oxiacetileni- pe baza unui program de lu pot îndepărta în timpul lu sudură, tăiere şi lipire se vor regulile de prevenire a in toarelor în acţiune ; evacua
crare a lemnului se face, pe depozitarea acestora în sub că, lipiuea cu cositor, vulca cru întocmit de mecanicul-şef executa numai după evacua cendiilor. rea deşeurilor
cît posibil, cu instalaţii de soluri. Ele vor fi aşezate pe nizarea, turnarea de masă i- al unităţii. Acesta va cu crărilor de sudură sau tăiere, rea locomotivelor şi vaselor încălzirea garajelor se va (Materiale publicate la cere
Încălzire centrală (abur sau rastele, la o înălţime de cel zolatoare etc. la care se fo prinde locul, timpul, caracte sub piesa respectivă se va a- cu combustibil. asigura prin instalaţii de în rea IM. Barza)
Redacţia ţi administraţia ziarului: peva, atr. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (soclal-audlenţe-scrlsorl), 12317 (cultură-sport) — Tiparul I. P. Deva.