Page 86 - Drumul_socialismului_1973_07

mmmiamsEMmamaamm m "*r '•'<■■■'-''< rrraw«aBB^vgCTCTgaBgg8BBaBWBaBB»BHg^fisaM^^
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 768 © VINERI 27 IULIE 1973
«iij«i«!iKgog^B33ra3saBi!mftMff>saEau««i^jffi.B«Bmiiaa

Propuneri judicioase pentru
PRQ6RĂMUL DE EDUCAŢIE
creşterea calităţii şi

SOCIALISTĂ îi ACŢIUNE
eficienţei produselor (Urmare din pag. t)

în experimentare, ca rezul­
tat al aplicării acestei ini­
Recent, la turnătoria de zată s-a înscris în prima ca­ care cauză am realizat un ţiative. La mina Dîlja, de
lingotiere a întreprinderii tegorie de calitate, rebuturi­ procent destul de ridicat de canizată pentru fronturile exemplu, un hidroridicător,
„Victoria" Călan, a avut loc le fiind de numai 0,93 la su­ producţie declasată. Pe viitor lungi din stratul 3, care se la Paroşeni stîlpi cu ventil
adunarea generală a salaria­ tă. In întrecerea socialistă va trebui să se analizeze a- experimentează acum la lateral protejat — ambele
ţilor — ocazie cu care între­ care s-a desfăşurat pe prima ceastă problemă, întrucît fon­ mina Petrila. sînt premiere pe ţară —,
gul colectiv de muncitori, jumătate a anului s-a eviden­ ta veche, lăsînd la o parte — O inovaţie de presti­ un bloc ventil cu reglaj me­
tehnicieni şi ingineri şi-a a- ţiat, -în mod special, colecti­ calitatea, este la un preţ de giu a unui colectiv pe care canic în omologare la noi în
nalizat activitatea desfăşura­ vul schimbului III, care şi-a cost mai ridicat faţă de fon­ îl conduceţi. uzină. Sînt propuse ca in­
1
tă pe primele 6 luni ale a- realizat sarcinile de produc­ ta pe care o produce între­ — Noi n-am văzut-o ca venţii. Nouă ni se pare că
nului 1973, ancorîndu-şi, tot­ ţie şi angajamentele asuma­ prinderea noastră. Deşi am o inovaţie, ci ca o realiza­ sînt soluţii absolut origina­
odată, atenţia asupra perioa­ te în cinstea zilei de 23 Au­ avut astfel de greutăţi, am re impusă, cerută de speci­ le. In realizarea acestora,
dei care a mai rămas pînă gust în proporţie de 104,99 reuşit ca pe primul semestru ficul bazinului nostru car­ satisfacţiile au fost multe
la finele anului, cît şi în eta­ la sută. să reducem cheltuielile la bonifer (D. Crăciun). — şi nu pentru unul-doi, ci
pele anului 1974. — Exemplificaţi cu cîteva 1 000 lei producţie marfă cu — Această realizare este, pentru mulţi. Aş da un e-
Problema centrală dezbă­ nume de oameni care s-au 16,98 lei, realizind o econo­ de fapt, un răspuns dat re­ xemplu de la execuţia grin­
tută în forumul salariaţilor remarcat în activitate. mie totală de 1 228 025 lei. comandărilor pe care ni le-a zilor păşitoare. Trebuia e-
secţiei a fost calitatea pro­ — Pot cita brigada nr. — Ce noutăţi mai deosebite făcut tovarăşul Njcolae chipat abatajul complet. Se
ducţiei, preocupările de vii­ 3, condusă de maiştrii Florea există în cadrul turnătoriei ? Ceauşescu, în vizita de lu­ cerea pentru aceasta o mun­
tor ale făuritorilor de utilaje Moga şi Tudor Popescu, pre­ — In luna iulie a.c., am a- cru efectuată în toamna a- că susţinută, în foc conti­
siderurgice pentru asimilarea cum şi brigada nr. 2, condu- similat un nou produs de nului trecut în Valea Jiu­ nuu. Am avut posibilitatea
de noi produse şi perfecţio­ mare complexitate. Este vor­ lui — intervine Gheorghe să verific potenţialul uman.
narea celor aflate în fluxul ba de podul de turnare de Maghiaru. Indicaţiile primi­ Intr-o noapte mi-au dat te­
tehnologic. Motiv pentru ca­ Âdunâri generale 24 tone, pentru opt lingotie­ te atunci ne chemau pe lefon acasă pentru o solu­
re, la cîteva zile după consu­ ale oamenilor muncii re, necesar marilor oţelării. toţi să gîndim, să facem e- ţie. Cînd am ajuns la locul
marea evenimentului respec­ Este un produs foarte solici­ forturi de gîndire pentru a de muncă, oamenii execu­
tiv, l-am abordat pe ingine­ tat de siderurgişti, deoarece veni cu soluţii care să ducă tau, deja, lucrarea. Trecu­
rul Matei Coroescu, şef ad­ să de maiştrii Petru Cucoş şi duce la creşterea productivi­ la uşurarea efortului fizic. seră de impas. Au găsit sin­
junct de secţie la turnătoria Iulian Kirschner. tăţii în oţelării. Recomandările au găsit la guri soluţia. Iată aportul
de lingotiere. — Ce greutăţi aţi Intîmpi- — Care sînt măsurile pro­ noi teren fertil, pentru că conceptiv al muncitorului.
— Ce rezultate a obţinut nat în realizarea indicatori­ puse de colectivul turnăto­ muncitorii au foarte mult — Este, cred eu, vorba de
colectivul turnătoriei după lor de plan ? riei de lingotiere pentru pe­ simţ conceptiv. autonomia muncitorului de
un semestru de activitate ? — Am avut o seamă de rioada următoare ? — Dorinţa de perfecţio­ a gîndi, de a crea şi a ac­
— Intrucît colectivul nos­ dificultăţi din cauza unor — Măsurile vizează atît ac­ nare, de căutare a noului ţiona. De la categoria a Unul din veteranii şefi de echipă este şl bctonistul Constantin Rîşnet, pe care l-am sur­
tru contribuie prin activita­ materii prime necorespunză­ tivitatea pe semestrul II 1973 e foarte vizibilă la noi în IV-a în sus, toţi muncitorii prins, împreună cu colegii de lucru, la turnarea elevaţiei de beton a noului bloc, cu 4 etaje,
tea sa la dezvoltarea produc­ toare, cum a fost cocsul de cît şi munca pe 1974. Dintre uzină — arată Gheorghş pot fi folosiţi la asemenea în cartierul Coroeştl — Vulcan. Foto: I. UICIU
ţiei de oţel a ţării, prin pro­ slabă calitate. Acest fapt a ele aş enumera doar cîteva: Seurtu. De pildă, în briga­ acţiuni (V. Anghel).
ducerea unor utilaje siderur­ determinat, în principal, şi repararea preîncălzitorului de da pe care o conduc, lu­ — Avem în uzină, din a-
gice, pe primele 6 luni ale a- neîncadrarea în procentajul aer la cubilouri pentru func­ crează 52 de muncitori. A- cest punct de vedere, un e-
pe care ni l-am propus la ca­ ţionarea la parametrii proiec­ proape 75 la sută dintre a- xemplu foarte reprezenta­ .... ■■ ■■ I— m.*m. . ■ II— im ■ ■ nil mimmrmnmm*.
nului strădaniile depuse în litate. Am reuşit totuşi. să taţi (400 grade CeLsius), re- ceştia sînt comunişti. E evi­ tiv — pe linia perfecţionă­
muncă au fost încununate de obţinem rezultate frumoase proiectarea modelului pentru dentă, mai cu seamă la ei, rii tehnologiei de fabrica­
rezultate pozitive. Astfel, pla­ în privinţa durabilităţii lin- pod din construcţie metalică preocuparea pentru perfec­ ţie. E vorba de camera de
nul fizic a fost realizat în gotierelor la. oţelăriile bene­ sudată, reproiectarea sistemu­ ţionare, pentru calitatea lu­ azot a blocului de ventil
proporţie de 100,91 la sută, ficiarilor. De asemenea, pe lui de evacuare a zgurii de crărilor pe care le execută. care, într-un singur an, s-a Un praf banal c u
producţia marfă — 104,02 la primul semestru, ne-am în­ la cubilouri printr-un sistem Facem sute de repere — perfecţionat de cinci ori. Să
sută, productivitatea muncii cadrat în normele de con­ de benzi transportoare, uti­ şenile pentru excavator, nu se înţeleagă prin aceas­
crescînd cu 0,6 la sută şi, în sum, cu excepţia feroaliaje­ lizarea cocsului, nisipurilor dinţi de cupă pentru exca­ ta instabilitate, ci creştere.
acelaşi timp, s-au redus sim­ lor, la oare am depăşit con­ şi altor materiale de calitate vator, cuţite pentru exca­ Timpul de execuţie a unei însuşiri miraculoase
ţitor cheltuielile pe tona de sumul specific datorită fontei corespunzătoare procesului vator, blindaje pentru re­ piese s-a redus de la 62
produse turnate. Trebuie a- de primă fuziune cu analiză tehnologic etc. paraţii, şi cîte alte lucrări minute/bucată, la 15 minu-
mintit şi faptul că peste 80 chimică necorespunzătoare şi care reclamă calitate. Or, te/bucată. Iar aceste piese
la sută din producţia reali­ mai ales a fontei vechi, din MARIN NEGOIJĂ aceasta nu poate fi realiza­ sînt foarte importante, se Tovarăşul ing. Costache instalaţii de înaltă comple­ de pulberi exoterme cu re­
tă, la cerinţele actuale, fă­ execută în serie, pentru fie­ Trotuş, directorul combina­ xitate tehnică. Iar dacă zultate diferite. Noutatea
ră o permanentă preocupa­ care stîlp hidraulic. Sînt tului hunedorean, îmi spu­ vom avea în vedere că nu­ constă însă în altceva. In
compoziţia
conce­
prafului
re de perfecţionare în me­ multe îmbunătăţiri cantita­ nea recent: mai în acest an la Hune­ put de noi şi, mai cu sea­
doara se vor turna cu aju­
— Pină mai anul trecut,
' Consfătuire privind perfecţionarea metodei seria pe care o practici. tive şi calitative care _ au ritmul mediu anual de re­ torul prafului mai bine de mă, hi calităţile lui deosebi­
colectivul
mult
— Eu aş veni, în această
frămîntat
direcţie, cu un exemplu din nostru (D. Crăciun). ducere a cheltuielilor mate­ o jumătate de milion de te — spune inginerul Penes­
secţia noastră, intervine — E un fel de concuren­ riale de producţie se situa tone de oţel, apare cit se cu.
undeva pe la vreo 60 de
poate de evident că prin a-
de exploatare cu surpare în subetaje Viorel Anghel. E vorba de ţă, am zice, între muncitori milioane lei. In 73, această plicarea rapidă a invenţiei cercetăm noul praf ? Răs­
ne-am
angajat
să
Cum
perfecţio­
pentru
continua
perfecţionările pe care le-am
adus la transportoarele nare a muncii (V. Anghel). reducere se ridică la circa economia naţională cîştigă punsul nu-i greu de dat.
T.R.-2, atît din punct de — O concurenţă în sen.sul 360 de milioane. In realiza­ suplimentar, prin investiţia Ne-a obligat nevoia de a
Comisia inginerilor şi teti- Cu toate aceste rezultate ximă a explozivului pe o vedere calitativ, cît şi al re­ bun al noţiunii — intervine rea acestui veritabil salt în de inteligenţă şi pasiune a produce oţeluri superioare,
' nicienilor de pe lîngă sindi­ încurajatoare, colectivul de gaură. ducerilor de normă şi eco­ inginerul şef. Şi la aceasta creşterea eficienţei produc­ ne-au determinat sarcinile
catul minier Deva a organizat muncitori, tehnicieni şi ingi­ S-a discutat despre insufi­ nomiilor de metal. Stelele participă muncitori de toa­ ţiei, un rol hotărîtor revi­ mari care ne revin in a-
o consfătuire cu tema „Extin­ neri de la mina Deva nu se cienta dotare a brigăzilor cu de acţionare la T.R.-2 se te categoriile şi de toate ne tocmai prafului despre A cest cincinal in reducerea
derea şi perfecţionarea meto­ declară mulţumit. Se caută utilaj pentru perforarea gău­ turnau, iar azi le realizăm vîrstele. Mă refer aici şi la care am vorbit. consumului de metal, a
dei de exploatare cu surpare noi variante de lucru care rilor lungi — impuse de apli­ mult mai uşor, din ţeavă. „sfatul tehnic al veterani­ Am discutat într-adevăr însemnări despre o cheltuielilor materiale. Aya
în subetaje la mina Deva“. să ducă la îmbunătăţirea carea metodei — ceea ce du­ Se realizează azi o econo­ lor“. In această săptămînă despre un anume praf. O am început să cercetăm.
După cum se ştie, la mina metodei, mai ales că în anul ce la nereal,'zarea sarcinilor mie — de la 6—7 lei/kg la vom avea o întilnire cu pulbere banală, pe care mai Am făcut şi încercat fel de
Deva s-a experimentat, înce- 1973 s-a înregistrat o creşte­ de plan, creşterea diluţiei în piesa turnată, la 2,75 lei/kg la pensionarii uzinei. Avem mult ca sigur, în alt con­ invenţie de prestigiu de amestecuri. Apoi am
fel
pînd din anul 1971, metoda re a preţului de cost la me­ minereu, precum şi pierderi cea laminată. mulţi pensionari care au text decit in oţelărie, nu ar născocit o instalaţie pilot
de exploatare cu surpare în tal, S-au purtat discuţii pri­ de metal. Tot în cadrul con­ — Avem foarte mulţi oa­ fost oameni de bază, mun­ recunoaşte-o nici marii ex­ specială din care am scos
subetaje. S-a extins în anul vind felul cum se plasează şi sfătuirii s-au analizat cauze­ meni care sînt angajaţi, citori specialişti. Le oferim perţi în materie. I se spu­ a inedorenilor un praf foarte fin, apt sâ
1972, iar în 1973 se aplică în se perforează găurile de mi­ le care duc la o diluţie mare mai bine-zis preocupaţi de o listă de probleme care ne ne „praf exoterm". Ca denu­ asigure un lingou curat, cu
tot zăcămîntul. Rezultatele nă în abataj, folosirea nera­ a minereului prin evacuarea a se perfecţiona individual frămîntă şi le facem invita­ mire el nu reprezintă nici o BMPBBB1——MB——B un procent ridicat de scoa­
obţinute pînă în prezent con- ţională a explozivului la puş- intensivă din abataj. peste în activitatea profesională, ţia de a participa la reali­ noutate. Constituie insă un Jj .0.7" »ir» tere de metal util. Donatei
a - firmă strădaniile colectivului, care. cota planificată, ceea. ce du­ chiar dacă au ajuns la vîr- zarea lor. (O zi, o oră-două, fapt inedit valoarea lui deo­ unor oameni, peste 50 000 pînă la generalizarea utili
I astfel că faţă de vechile .me­ Partfcipînd la., discuţii, şe­ ce '.implicit la creşterea pre­ sta pens.ionării. Mă refer la după posibilităţile fiecăruia). sebită. performantele lui ri­ ţong de oţel de cea mcţi by..- zării lui n-a mai fost de­
t
tode aplicate anterior s-a ob­ ful de brigadă Iulian Doţâ a ţului de cost pe tona de me­ formele prevăzute în pro­ Sfatul e o consultare tehni-- dicate, însuşirile lui de-a riă calitate. cit un pas. Am construit la
ţinut o creştere a productivi­ subliniat importanţa perforă­ tal. indicatorul de bază al gramul naţional de perfec­ că, iar dacă ideile lor se dreptul miraculoase asupra Avem astfel pe scurt în Baru o instalaţie industrială
tăţii muncii în abataj eu rii corecte a găurilor, pentru exDloatării ţionare. Noi — relevă D. vor materializa, vor benefi­ producţiei de metal. Cu al­ faţă expresia concretă a a- pe care o dezvoltăm, astfel
obţinerea unui randament op­ Multiplele probleme discu­
4,5 tone pe post, iar consu­ Crăciun — am susţinut, în cia de satisfacţii, şi morale te cuvinte avem de-a face firmaţiei făcute de directorul ca pînă la finele anului să
mul la lemnul de mină a fost tim. Maistrul principal Petru tate, precum şi îmbunătăţirile cadrul corpului tehpico-in- şi materiale. Participarea cu o invenţie autentică de combinatului. Dar, în acelaşi producem 1 250 tone de praf
redus cu 8 mc la 1 000 tone Petreanu şi alţi vorbitori au propuse sînt o mărturie că gineresc, iniţiativa „Fiecare lor la efortul conceptiv al mare prestigiu, cu o creaţie timp, din conţinutul fapte­ exoterm. Pe măsura extin­
minereu extras. De aseme­ demonstrat ~ pe baza urmă­ acest colectiv este preocupat tehnician, inginer, să reali­ muncitorilor va adăuga, tehnică ce probează solid lor relatate desprindem ima­ derii acestei producţii vom
ririi pe teren a felului cum de găsirea unor soluţii mai sîntem siguri, noi valenţe
nea, preţul de cost al tonei se execută puşcarea — ce bune în vederea creşterii e- zeze, prin activităţi colate­ măiestria, competenţa şi ginea efortului de gîndire generaliza turnarea cu pra­
de minereu a fost diminuat consecinţe negative are în­ ficienţei muncii în subteran. rale, economii echivalente activităţii creatoare, de per­ responsabilitatea hunedore- şi acţiune a autorilor prafu­ furi a întregii producţii de
fecţionare continuă a între­
cu 12 lei. Creşte mult şi secu­ cărcarea necorespunzătoare a cu retribuţia anuală". Prac­ gului colectiv al uzinei nilor. lui. Omul principal, figu­ oţel, pentru că, practic, toa­
tic,
minele
Jiului
Văii
în
ritatea muncii în subteran, găurilor de puşeare şi rezul­ MIRCEA LIVIU avem foarte multe utilaje noastre. Fapte şi realizări excep­ ra centrală a invenţiei este te oţelurile se pretează la
se micşorează posibilităţile de tatele pozitive obţinute prin maistru principal, ţionale pledează convingător inginerul Mircea Penescu. acest procedeu.
autoaprindere a zăcămîntului. reducerea pînă la limita ma­ mina Deva în favoarea invenţiei, spre IJn om de o aleasă compe­ Aşadar, la Hunedoara s-a
lauda autorilor ei. Prin u- tenţă profesională, un ade­ finalizat o nouă invenţie de
tilizarea noului tip de praf vărat expert în producţia prestigiu Un praf banal cu
de concepţie originală la de oţel, un tehnician pentru însuşiri miraculoase prin
turnarea oţelurilor aliate se care realizarea la Hunedoa­ care s-a creat un cap de
CAMPANIA AGRICOLA DE VARA cu mai bine de 100 kg pe performanţe calitative şi cu pod puternic în bătălia si-
ra a. unor oţeluri cu înalte
reduce consumul de metal
din
derurgiştilor
actualul
materiale
cît
mai
cheltuieli
tona de oţel. Adică, la fie­
care tonă, o sută de kilo­ reduse a devenit o reală cincinal pentru realizarea
producţiei de metal la pa­
grame de oţel, altă dată i- profesiune de credinţă. rametri de calitate şi efi­
nutilizabil în economie, de­ — Ideea prafurilor, după cienţă înalţi.
cum se ştie, nu-i nouă. Am |
Tra unităţile agricole de fa Rişca şi Rişculifa nem aceasta pentru că, nor­ vine apt pentru a fi valo­ încercat şi noi multe tipuri
mal, acum ar fi trebuit ca
Un succes de prestigiu membrii cooperatori de aici rificat în maşini, utilaje şi AL. VALERIU
să înceapă cea de-a doua
coasă, aşa cum se procedea­
CJ.P. Orăştie Sirfngerea şi depozitarea furajelor nu Stringcrea roadelor în îmbunătăţirea
ză în celelalte unităţi agrico­
le.
întîl-
Aceeaşi
situaţie
am
acţionînd
hambare
—
a încheiat trebiiie si euîere nici o amare I nit-o Şi la C.A.P. Rişca. Pri­ şi sub deviza : „Nici o zi pier­
ma
coasă
la
trifoliene
dută, nici un bob risipit* —
ghizdei nici aici încă nu s-a polarizează preocuparea tu­ calităţii laminatelor
terminat. Cc aşteaptă consi­
trecute
Zilele
corespunzătoare.
Deşi
unita­
am
recoltatul cîteva unităţi agricole vizitat de pe cele 200 ha, cît are u- tea este situată în zonă de bilizează cooperatorii la mun­ turor lucrătorilor ogoarelor.
liul de conducere de nu mo­
din
nitatea, este în cea mai mare
In această amplă bătălie şi
parte cosit, uscat şi strîns în
judeţ, interesîndu-ne de mo­
deal, cu terenuri bune pentru
dul în care membrii coopera­ căpiţe. Secretarul comitetului fin, factorii de răspundere că ? aprigă întrecere, pentru a (Urmare din pag. 1) tea pun în centrul întrecerii
scurta la maximum timpul
griului tori se preocupă pentru a de partid pe C.A.P., tovarăşul nu se ocupă de mobilizarea lui Vicepreşedintele al Comitetu­ ce o desfăşoară pentru înde­
planu­
a
plinirea
exemplară
Teodor Codrin, care şi-a a-
la
cooperatorilor
recoltatul
strînge şi depozita în condiţii
executiv
Consiliului
optime furajele necesare. sumat direct răspunderea de fînaţurilor. Acest lucru îl do­ popular al comunei Baia de greş însemnat în înlăturarea lui pe acest an tocmai rea­
Ieri, tovarăşul Todea Trl- vedeşte însuşi stadiul în care Criş, tovarăşul Trifa Gher- Muri despre defectelor laminatelor, mai a- lizarea unor profile de înal­
ton, preşedintele C.A.P. O- Iată ce am constatat. La a supraveghea acţiunea de se află unitatea cu cositul les a celor de suprafaţă. Cît tă calitate pentru export, do­
răştie, ne-a transmis tele­ ferma zootehnică de la recoltare a furajelor, afirma man, cu care am stat de vor­ mecanizatorii priveşte sectorul de ajustare vedesc străduinţă şi preocu­
bă, ne spunea că preşedintele
fonic o veste deosebit de C.A.P. Brad, paiele proveni­ că ’în anul acesta, după a- trifolienelor, al finului. Pri­ de la C.A.P. Rişca, ca dealt­ şi expediţie, s-a acţionat pen­
îmbucurătoare. La această te de la orzul recoltat şi fu­ precierile dumnealui, nu se ma coasă la trifoiul de pe fel şi cel de la Rişculiţa nu premiat! tru înlăturarea amestecului pare pentru ca laminatele
unitate — prima din judeţ rajele de la trifolienele însă- vor mai cumpăra furaje, ba­ cele 12 ha, cîte sînt însămîn- dovedesc suficient simţ de de calităţi şi tipodimensiuni, expediate din secţie peste ho­
— s-a încheiat secerişul mînţate pe aproape 40 de lanţa de nutreţuri se va e- ţate, încă nu se terminase răspundere. Lucrurile aşa se întărirea recepţiei şi optimi­ tare să ridice mereu presti­
griului de pe întreaga su­ y hectare au fost depozitate în chilibra din resurse proprii. nici în ziua de 19 iulie a.c. zarea ritmului de expediere. giul mărcii metalului hune­
prafaţă — 160 hectare. condiţii optime. E o dovadă Desigur, astfel de veşti Erau cosite, după aprecierile prezintă, dar cine altcineva de înmagazinare a recoltei Ceea ce s-a întreprins în dorean. Cu asemenea oameni
Succesul amintit evidenţia­ grăitoare ce confirmă că bucură! A doua unitate pe făcute de unii membri coo­ trebuie să impulsioneze mun­ sînt cuprinşi toţi mecaniza­ cadrul secţiei în domeniul competenţi şi responsabili, cu
ză hărnicia cu care coope­ membrii cooperatori din a- care am vizitat-o a fost C.A.P. peratori, circa 6-7 ha, iar fî­ ca în cooperativele agricole torii. Dintre ei, cei mai is­ exportului s-a soldat cu evi­ asemenea precedente pozitive
ratorii şi mecanizatorii au ceastă unitate se preocupă cu Rişculiţa. Aici, insă, acţiunea nul de pe numai 2 ha din su­ respective dacă nu consiliul cusiţi şi harnici au început dente efecte pozitive. Acestea în activitatea de export, se
muncit pentru a strînge şi răspundere de a asigura ani­ de recoltare a furajelor se prafaţa de 260 ha, cîte are u- să se detaşeze. Cine nu-l cu­ poartă semnătura tuturor vădeşte cu certitudine garan­
înmagazina într-un timp malelor hrana necesară pe desfăşoară extrem de ane­ nitatea- O coasă la trifoliene popular ? noaşte, de pildă, pe Aurel muncitorilor şi specialiştilor, ţia că pînă la finele anului
scurt şi fără pierderi re­ timpul stabulaţiei. Şi fînul voios şi în condiţii total ne- desigur că s-a pierdut! Spu­ N. PANAITESCU Cătălina ? Aproape că nu e- în primul rînd a comuniştilor. colectivul laminorului de pro-
colta, întîmpinînd astfel xistă campanie în care să Laminatori cum sînt Eugen
sărbătoarea de Ia 23 Au­ nu se numere printre frun­ file uşoare îşT'va onora e-
gust cu realizări de presti­ taşi — ne spune ing. Va­ Balea şi Adam Mihuţ, ajus- xemplar sarcinile de realiza­
giu. lentin Cruceru, directorul torii Ioan Ghilea şi Ion 'Ma- re şi livrare a laminatelor
Organizarea judicioasă a S.M.A. Hia. Acum, la recol­ rinică, maistrul Nicolae Mi- spre beneficiarii externi.
întregii activităţi a permis tatul griului, în două zile
ea tractoarele, combinele consecutiv a realizat cu
şi timpul bun de lucru să combina între 10 500 —
fie folosite cu randament 11 300 kg boabe. Cuvinte de
maxim. Paralel cu seceri­ laudă se pot spune şi despre Ritmicitatea
şul, s-au onorat integral Roman Olaru care, într-un
obligaţiile faţă de fondul schimb, a recoltat 10 600 kg
centralizat al statului. Tot­ griu la C.A.P. Sîrbi. Pentru
odată, s-a făcut — în flux depăşirea normelor zilni­ livrărilor — respectată
continuu — eliberarea te­ ce, ei au primit drept sti­
renului de paie, s-au efec­ mulent cîte un premiu bă­
tuat arături şi s-au însă- nesc.
mînţat culturi succesive pe Un exemplu drr vrednicie cu rigurozitate
40 de hectare. Acum, cu 5 a oferit — în lanurile C.A.P.
tractoare se lucrează la e- Arhia — şi mecanizatorul
fectuarea ogoarelor de va­ Petru Baltă. In ziua de 21 (Urmare din pag. 1)
ră. Este greu de făcut evi­ iulie a.c., el şi-a depăşit nor­ lerare a livrărilor spre bene­
denţieri, deoarece toţi coo­ ma la recoltat cu 32 la su­ ficiarii externi. Cu deosebire
peratorii şi mecanizatorii tă, fiind premiat cu o su­ men sau în devans, determi­ la „Marmura“ Simeria. „Vi­
şi-au făcut cu prisosinţă rpă de bani. Nu s-a lăsat nă ca într-o seamă de între­ dra" Orăştie, I.J.I.L şi altele,
datoria. Se cuvine totuşi să mai prejos nici Cornel Be- prinderi să se înregistreze este necesar să se acţioneze
amintim cîteva nume: ca, de la secţia de mecani­ substanţiale avansuri faţă de cu maximă operativitate şi
Gheorghe Contor, Ion Dă- zare, care serveşte coopera­ planul de export, concretizate în mod prioritar pentru a a-
nilă, Gheorghe Tat, Iosif tiva agricolă din Geoagiu. în acumulări suplimentare sigura. un flux normal al
Rîpaci, Iosif Popa, Petru Mecanizatorii amintiţi se si­ de valută. Astfel, prevederile producţiei la export, pentru
Ponoran, Nicolae Grigores- tuează. pină acum, în frun­ valorice de export pe 7 luni ca ritmicitatea livrărilor că­
cu, Petru Igna, Ana Fur- tea întrecerii la seceriş. Re­ au fost îndeplinite eu mai bi­ tre partenerii comerciali din
nea, Florica Orăşan, Saveta coltatul griului este însă în ne de 10 zile faţă de scaden­ alte ţări sâ fie respectată cu
Rusu, Nicolae Herţa, pre­ toi. Recordurile lor vor fi ţă la C.S. Hunedoara, C.C. rigurozitate. Aceasta este o
cum şi mulţi alţi coopera­ poate doborîte de alţi me­ condiţie esenţială a îndepli­
tori şi mecanizatori care Recolta de griu se afli într-un stadiu cînd orice zi în care rămine în plus în cîmp înseamnă pierdere. Ţăranii coope­ canizatori. întrecerea pentru Petroşani, I.F.E.T. Deva, I.A.S.
Mintia şi Simeria.
au oferit exemple de hăr­ ratori, mecanizatorii, lucrătorii din I.A.S. sînt absolut convinşi de acest adevăr. Pe aceea zi şi noapte oameni şi maşini nu stringcrea fără pierderi a nirii planului şi angajamente­
nicie şi dăruire în această cunosc odihna. o combină autopropulsată „Gloria“, cooperatorul Sabin Medrea şi mecanizatorul Gavrilă Căsvan recoltează griu la recoltei rămine o luptă des­ Situaţia existentă arată în­ lor pe acest an hotărîtor al
I>e
campanie de recoltare a ce­ C.A.P. Hă rău, pe o tarla de 9 ha. Foto: VIRGIL ONOIU chisă. să că sînt unităţi unde se cincinalului şi trebuie satis­
realelor păioase.______ u ______________________________________________________________________________________ impun măsuri ferme de aces­ făcută fără tergiversări.