Page 89 - Drumul_socialismului_1973_07

Proletari din toate fările, uniîi-vă \
VIZIIÂ DE LUCRU A TOVARĂŞULUI

Data de 27 iulie 1973 se rului naval din Mangalia, rului, căpitan de rangul I
înscrie în viaţa Mangaliei şi specialişti. ing. Iuliu Chioreanu, de con­
a locuitorilor ei ca un mo­ Fructuosul dialog a ilustrat, traamirali, generali şi ofiţeri
ment de seamă, cu profunde încă o dată, stilul dinamic al superiori.
semnificaţii. conducătorului partidului şi O gardă militară prezintă
In această zi, tovarăşul statului nostru, preocuparea onorul. Tovarăşul Nicolae
Nicolae Ceauşescu, secretar sa constantă de a studia în Ceauşescu trece în revistă
general al Partidului Comu­ mod nemijlocit şi concret garda de onoare.
nist Român. preşedintele modalităţile cele mai adecva­ Muncitorii de aici fac, la
Consiliului de Stat al Repu­ te de realizare a marilor o- rîndul lor, o însufleţită pri­
blicii Socialiste România. a biective industriale ale ţării. mire înaltului oaspete, scandînd
vizitat oraşul, examinînd aici Şi de această dată, indicaţii­ cu înflăcărare „Ceauşescu —
posibilităţile amplasării unui le date de tovarăşul Nicolae P.C.R.", „Ceauşescu şi po­
şantier naval puternic, a că­ Ceauşescu au oferit un cadru porul".
rui realizare va deschide generos de finalizare şi la Iată atmosfera în care în­
ANUL XXV Nr. 5 769 SÎMBĂTÂ 28 IULIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI largi perspective bătrînei aşe­ un ridicat grad do eficienţă cepe vizita tovarăşului
zări maritime, înscriind-o ple­ economică a lucrărilor proiec­ Nicolae Ceauşescu.
nar în circuitul industrial al tate, ele mobilizînd eforturile
ţării. şi capacitatea creatoare ale Şantierul naval oferă ima­
indici înaifi Această vizită a fost pre­ tuturor celor chemaţi să con­ ginea unei activităţi prodi­
IjpÉ ssM W cedată de o întîlnire a secre­ tribuie la extinderea şi mo­ gioase, concentrată pe o su­
tarului general al partidului dernizarea şantierului naval prafaţă restrînsă, cu multă
baza
pe
unor
tealliîâîfi . intígrá! Mi le tÉspt! de yfiiizare cu factori de răspundere, în — Mangalia. chibzuinţă, tehnologice moder­
procedee
cadrul căreia au fost analiza­ ...Oraşul Mangalia, cu în­
HUNEDOARA. Antrenaţi cu te coordonatele programului făţişarea sa — astăzi mult în­ ne — fapt ce reţine atenţia
secretarului general al parti­
întreaga lor capacitate in ma­ de dezvoltare a şantierelor tinerită, unde însemnele în­ dului, care apreciază preocu­
rea întrecere ce se desfăşoa­ maritime şi fluviale — pro­ noirii socialiste se întîlneso parea constructorilor de a a-
0 DATORIE DE ONOARE A FIECtROMOM AL MiWCH 3 milioane iei ră in cinstea zilei de 23 Au­ gram aflat în curs de elabo­ pretutindeni, a trăit cu însu­
____________ l -ir,..-_______________________ ................................... ..... — ------------------- :— gust, furnaiiştii secţiei I fur­ rare — corespunzător cerin­ fleţire, în după-amiaza zilei sigura o eficienţă economică
superioară.
beneficii nale din cadrul C.S. Hune­ ţelor şi exigenţelor actuale do vineri, bucuria reîntîlnirii
Economia de materii prime, doara depun eforturi stărui­ ale modernizării transportului cu conducătorul partidului şi în acest sens au reprezentat
obţinute
Rezultatele
de
ei
pe apă, ale economiei noas­
suplimentare toare pentru utilizarea depli­ tre. în ansamblu. statului nostru. Numeroşi lo­ dealtfel un prilej propice
nă a agregatelor in vederea
calnici au venit să salute pe
analizării
meto­
avantajelor
la Mangalia
a re­
Vizita
materiale, timp, bani ! rol BIRCEA. Acordind obţinerii unei tot mai sporite prezentat, în faot. continua­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, varăşului Nicolae Ceauşescu
delor aplicate, concluziile to­
cantităţi de fontă. Prin aten­
să exprime direct, clin toată
prioritar
calităţii
rodnice,
discuţii
acestei
rea
produselor, îmbunătăţi­ ţia deosebită pe care aceştia de data aceasta pe teren, a- inima, sentimentele lor de jalonînd direcţiile spre care
profundă dragoste şi recunoş­
o acordă volumului şi com­
rii tehnicilor şi tehnolo­ poziţiei granulometrice a în­ colo unde programul prevede tinţă, hotărîrea lor de a con­ trebuie să se îndrepte orga­
giilor de lucru, respec­ cărcăturii, respectării riguroa­ construirea unui puternic tribui cu toate forţele la în­ nizarea viitoarelor şantiere
tării planului sortimen­ se a orelor de descărcare a şantier naval. Da această dez­ făptuirea obiectivelor stabili­ navale, modernizarea celor
în toafe înfreprinderîle Sndusirlale din judeţ tal, precum şi reduce­ furnalelor, indicii de utiliza­ batere au particioat tovarăşii te de congresul al X-lea şi existente.
rii stocurilor supranor- re a volumului util au sporit Manea Mănrscu. Vasile Vîlcu, Conferinţa Naţională ale Astfel, remareînd calităţi­
mative, colectivul de faţă de cei planificaţi cu 5,27 Ion Ioniţă. loan Avram, mi­ partidului, la continua înflo­ le calei de ridicare şi cobo-
rîre pe verticală, folosită a-
industriei
rire a patriei socialiste.
Cheltuielile de producţie să se muncitori, de tehnicieni şi la furnalul nr. 4, cu 2,59 Ia nistrul maşini grele. construcţiei mulţimii, ovaţiile şi de maşini tît la construirea navelor cît
aclamaţiile
ingineri
între­
la
Ghcorghe
In
de
furnalul nr. 5 (intrat in circui­
şi la repararea lor, tovarăşul
r
coloana
prinderea
de
materiale
lui
Consiliului
de
Stat.
re­
capitală la care a fost su­
de construcţii Deva a tul productiv după reparaţia Oprea, consilier al n esedinte- se opreşte la porţile şantie­ Nicolae Ceauşescu relevă, în
■obţinut pînă în prezent pus) şi cu 3,04 la furnalul prezentanţi ai organelor lo­ rului naval, unde secretarul cadrul dialogului cu primul
încadreze ferm în prevederile un volum de peste 3 nr. 6. cale de partid şl de stat, general al partidului este în- (Continuare in pag. a 4-a)
tîmpinat de directorul şantie­
membri ai conducerii şantie­
milioane lei beni!<ţ*.i su­
plimentare. Iată o cifră
care sintetizează preo­ 150 d@ vagonete Dineu oferit în cinstea tovarăşului
cupările ce cuprind ini­
de pian şi angajamente mosul colectiv în acest peste sarcina
cincinal al calităţii. In­
diferent unde se mun­ Nicolae Ceauşescu de preşedintele
Este un fapt demn de toa­ şească sarcinile cantitative şi ţlnute de celelalte colective. ceşte, în secţia de pre­ zilnică
tă lauda că Sn primă jumă­ valorice de producţie pe se­ Cele mai mari restanţe s-au fabricate de beton sau
tate ' a anului curent indus­ mestrul I, cu un volum de înregistrat la minele din Va­ în secţia de materiale jean Bedei Bokassa
tria hunedoreană a obţinut cheltuieli mai mic decît cel lea Jiului, întreprinderea mi­ de construcţii, munci­ LIVEZENI. Minerii sectorului
succese deosebite în realiza­ planificat. Peste 80 la sută nieră Barza, unităţile Centra­ torii acordă cea mai V Livezeni, al Exploatării mi­
rea sarcinilor de plan şi a din acestea au realizat în-' lei minereurilor Deva, „Mar­ mare atenţie desfăşură­ niere Aninoasa, au extras la Preşedintele Consiliului de Alberto Sato, ambasadorul statului eentrafrican — cei
angajamentelor asumate. Pro­ semnate economii la preţul mura" Simeria şi Fabrica de rii ritmice a producţiei, puţul nr. 2 Maleia peste 800 Stat al Republicii Socialiste Republicii Africa Centrală la doi preşedinţi s-au întreţinut
ducţia globală industrială a de cost. Se situează la loc conserve Haţeg. îmbunătăţirii calităţii de vagonete cu cărbune, cu România, Nicolae Ceauşescu, Bucureşti, Alexis Tacheouti cu cordialitate. A fost un nou
fost cu 435 milioane lei mai de frunte Combinatul side­ Documentele existente ara­ muncii, reducerii chel­ circa 150 vagonete mai mult a luat parte, vineri, în staţi­ şi celelalte persoane care îl moment caracteristic al bune­
mare decît in perioada cores­ rurgic Hunedoara cu econo­ tă că in toate cazurile cînd tuielilor materiale — decît prevedea planul zilei de unea Neptun, la un dineu o- însoţesc pe preşedintele Bo­ lor relaţii existente între po­
punzătoare din anul trecut. mii de 19,2 milioane lei, în­ se înregistrează depăşiri de factori primordiali în 25 iulie a.c. Cele mai bune ferit în onoarea sa de pre­ kassa în vizita întreprinsă în porul român şi poporul
Planul a fost îndeplinit în treprinderea minieră Hune­ cheltuieli, conducerile unită­ obţinerea unor beneficii realizări le-au înregistrat or­ şedintele Republicii Africa ţara noastră. eentrafrican, între Republica
proporţie de 102 la sută, dîn- doara cu 3,5 milioane lei, ţilor în cauză aduc justifi­ rit mai mari. Astfel, tacii lui Costache Zaharia de Centrală, general de armată In timpul dineului, care s-a Socialistă România şi Repu­
du-se peste prevederi produ­ I.M.M.R. Simeria cu 2,5 mi­ cări, unele chiar cu lux de producţia globală — la panoul inferior al abataju­ Jean Bedei Bokassa. desfăşurat înlr-o atmosferă blica Africa Centrală, jalona­
se în valoare de 171 milioa­ lioane lei. Economiile înre­ amănunte. Ceea ce este co­ depăşită lună de lună lui frontal din stratul 5, do­ La dineu au participat to­ de caldă pretenie, de stimă te de conducătorii celor două
ne lei. Nivelul productivităţii gistrate la cheltuielile de mun acestor încercări de jus­ — prezintă un „avans“ tat cu combină de tăiere, ca­ varăşii Manea Mănescu, Va­ şi consideraţie — atmosferă state în cursul convorbirilor
muncii a sporit, în medie, pe producţie au fost determina­ tificare este tocmai tendinţa de 3.4 la sută. în timp re au trimis spre ziuă cu 80 sile Vilcu, Miron Constanti- ce a caracterizat întreaga vi­ fructuoase pe care le-au a-
fiecare salariat ocupat în in­ te în cea mai mare parte de de a apela excesiv la cauze­ ro cheltuiala planifica­ vagonete de cărbune mai nescu, Mihai Gere, Vasile Pa- zită în România a şefului vut în aceste zile.
dustrie cu 2 362 lei, reuşin- controlul permanent al con­ le aşa-zise obiective, tendin­ tă la I 000 lei produc­ mult, şi minerii conduşi de tilineţ, Ion Păţan, Ştefan An­
Traian Sasu, de la panoul su­
du-se ca pe această cale să sumurilor de materii prime ţa facilă de a explica situa­ ţie marfă a fost dimi­ perior al aceluiaşi abataj, ca­ drei, Constantin Stătescu, se­
se realizeze întreaga depăşi­ şi materiale, de încadrarea ţia cu motive inconsistente. nuată cu 6,3(5 Ici. re au completai „vagonetele cretarul Consiliului de Stat,
re a planului de producţie. strictă în normele de con­ Se ocoleşte cu bună ştiinţă a- peste plan" pină ia cifra de membri ai guvernului, consi­ în pagina a IV-a
Rezultate bune s-au obţinut sum planificate, gospodărirea bordarea frontală a proble­ 150. Este o nouă dovadă a lieri ai preşedintelui Consi­
şi în ceea ce priveşte ridica­ judicioasă a fiecărui material melor majore care să deter­ responsabilităţii in muncă, pe liului de Stat, reprezentanţi
rea eficienţei economice, prin şi urmărirea de către toţi mine gospodărirea judicioasă caro minerii din Valea Jiului ai vieţii noastre economice şi Acord general de colaborare între Repu­
reducerea continuă a cheltu­ factorii de răspundere ca fie­ a resurselor materiale, folo­ o dovedesc în entuziasta în­ culturale, precum şi ambasa­ blica Socialistă România şi Republica Africa
ielilor de producţie, în spe­ care cheltuială — oricît de sirea tmaî bună a mijloacelor, trecere ce se desfăşoară în dorul României la Bangui.
cial a celor materiale. mică — să aibă o destinaţie de producţie, a forţei de Prin reducerea cinstea zilei de 23 August şi Din partea centrafricană au Centrală.
Toate acestea relevă anga­ precisă şi un efect economio muncă şi eliminarea cheltu­ a Zilei minerului. fost prezenţi Louis Alazoula,
jarea hotărîtă, sub conduce­ sporit. ielilor neeconomicoase şi ne­ consumurilor
rea organizaţiilor de partid, Dacă avem în vedere sar­ productive.
a colectivelor industriale din cinile calitative ale acestui Depăşirea normelor de con­ specifice
judeţ la traducerea în viaţă an şi deplasăm analiza în sum, înregistrarea unor chel­
a hotărîrilor plenarei C.C. al spatele cifrelor medii şi a tuieli fără o justificare eco­ HUNEDOARA. Acţio- Nici o zi pierdută, nici un bob risipit!
P.C.R. din februarie—martie indicatorilor care exprimă nomică reală, precum şi cau­ nînd cu răspundere pen­
a.c., şi a indicaţiilor date de aspectele cantitative ale pro­ zele care le generează nu mai tru realizarea şi depă­
tovarăşul Nicolae Ceauşescu ducţiei, se observă că există pot constitui noutăţi sau sur­ şirea sarcinilor de plan
privind punerea în valoare a întreprinderi şi indicatori la prize pentru nici un condu­ şi a angajamentelor a-
tuturor resurselor de accele­ care, din diverse cauze, s-au cător de unitate economică. sumate în întrecere, co­ Folosirea combinelor la întreaga
rare a progresului economiei înregistrat serioase rămîneri Cu toate acestea, sînt încă lectivul C.S. Hunedoa­
naţionale, de ridicare rapidă în urmă. Aşa este cazul in­ frecvente cazurile cind se de­ ra obţine în acelaşi
a eficienţei întregii activităţi. dicatorilor care măsoară pre­ păşesc normele de . consum, timp rezultate valoroa­
Sub aceste aspecte, este de ţul de cost şi volumul chel­ datorită risipei, utilizării ne­ se şi pe linia reducerii
notai că majoritatea între­ tuielilor de producţie. Astfel, raţionale sau, pur şi simplu, consumurilor specifice capacitate-deziderat esenţial pentru
prinderilor industriale au reu­ un număr de 7 unităţi indus­ datorită neurmăririi sistema­ de materii prime şi ma­
şit să-şi realizeze şi să depă- triale au depăşit nivelul pre­ tice a consumurilor planifica­ teriale, a gospodăririi
ţului de cost planificat pe te. Există cazuri cind econo- celorlalte fonduri ob­
primul semestru cu 95 mi­ ZEVEDEI ŞTEF şteşti. Astfel, pe prime­ înmagazinarea grabnică a recoltei
lioane lei la total cheltuieli, le 6 luni de activitate
din care cu 75 milioane lei directorul Direcţiei judeţene de au fost economisite 413
Efidenfă în la cheltuielile materiale, de­ statistică tone de cocs metalurgic, ACUM, CiND STAREA VREMII S-A AMELIORAT, SARCINA Deşi de dimineaţă a plouat, după-amiază s-a
păşiri care nu au putut fi
224 tone de feromangan
compensate cu toate efortu­ şi 12 888 tone combus­ DE CĂPETENIE CARE STA [N FAŢA COOPERATORILOR Şi A lucrat din plin Ia seceriş
consfrucfîi rile şi rezultatele pozitive ob- (Continuare In pag. a 2-a) tibil convenţional. MECANIZATORILOR ESTE UTILIZAREA CU RANDAMENT MA­
Datorită condiţiilor natura­ avea recoltate peste 200 tone
XIM A TUTUROR FORŢELOR Şl MIJLOACELOR MECANICE IN le şi stării lanurilor de grîu, cereale, iar acum se străduia
După cum am anunţat, în
centrul Devei se află în VEDEREA FOLOSIRII TIMPULUI BUN DE LUCRU, A INMAGA- ia cooperativa agricolă din să-şi îmbogăţească realizări­
plină construcţie un mo­ ZINĂRII GRABNiCE A RECOLTEI, DEOARECE NUMAI ASTFEL Beriu secerişul a început la le. Cooperatorii Ioana Dur,
sfirşitul decadei a doua a a-
dern magazin universal ca- ; Ce volum de produse realizaţi cestei luni. In cîteva zile bu­ Domnica Ilie, Safta Lîncşo-
re va fi (lat în folosinţă la i POT FI RECUPERATE INTIRZIERILE Şl EVITATE PIERDERILE DIN ne de lucru, inclusiv dumini­ rean, Viorica Dur, Salomia
sfirşitul lunii noiembrie, ţ PRODUCŢIA DE GRIU. INTR-O SERIE DE COOPERATIVE AGRI­ ca, mecanizatorii au reuşit să Samoilescu, Doina Murgoi,
Rusu,
Floarea
Stan,
Maria
de la Institutul de proiec­ peste plan, cu materiale economisite? COLE, ACEST IMPERATIV MAJOR ÎŞI GĂSEŞTE MATERIALIZA­ strîngă recolta de pe 80 de Maria Samoilescu, Elena Po-
Ingeniozitatea
proiectanţilor
Sofia
tări Deva îşi dovedeşte e- REA IN FAPTE. SÎNT INSA Şl UNITĂŢI UNDE SECERIŞUL SE hectare. In după-amiaza zilei pescu, Maria Murgoi, Darnian
de 26 iulie a.c., deşi de di­
Tîrziu,
Magdalena
ficienţa şi cu acest prilej. putul anului să lucreze o zi iar pe cel de-al doilea — 19 mineaţă plouase, in tarlaua — să-i amintim doar pe câţi­
Dar să dăm cuvînlul mais­ Un accent tot mai puternic pe trimestru cu materie pri­ tone. Acest fapt ne-a permis DESFĂŞOARĂ INTR-UN RITM LENT, REALIZĂRILE ANEMICE numită ..Pe pod" am găsit va dintfe ei —, alături de
trului constructor Gheorghe sc pune in cadrul unităţilor mă economisită. Operatorii să lucrăm conform angaja­ DATORiNDU-SE SLABEI ORGANIZĂRI A MUNCII. CITEVA AS­ concentrate toate forţele uni­ care se găseau brigadierii Mi-
Călescu, unul dintre aceia economice pe reducerea con­ de la maşinile de injecţie mentului, cîte o zi pe tri­ tăţii la recoltat. Aflat la faţa nodora Cosor şi Ion Dur,
care este în măsură să a- sumurilor specifice la diverse s-au angrenat cu hotărîre în mestru cu material economi­ PECTE SINT EDIFICATOARE IN ACEASTĂ PRIVINŢA. locului, secretarul comitetului precum şi preşedintele C.A.P.,
precleze valoarea reală a produse şi gospodărirea judi­ întrecerea pentru economisi­ sit. Practic, la fiecare 3 luni comunal de partid, tovarăşul Ion Cosor, dovedesc grijă
proiectului : cioasă a tuturor fondurilor. rea p.v.c.-ului şi polietilenei noi obţinem o producţie su­ Avram Popa, ne spunea că, deosebită faţă de înmagazi­
— Soluţia adoptată în ri­ Se examinează cu responsa­ plimentară de circa o jumă­ deşi în cursul dimineţii a narea fără pierderi a recoltei.
dicarea magazinului a per­ bilitate cauzele şi factorii tate de milion lei din econo­ plouat, mecanizatorii şi coo­ Activitatea fiind organizată
mis ca munca să se desfă­ care influenţează nivelul miile pe care le realizăm la peratorii, înţelegînd răspun­ în flux, concomitent cu re­
producţie
şi
cheltuielilor
de
şoare eu jumătate de efec­ al celorlalţi indicatori de efi­ Anchetă la I.C. Orăştie materia primă. derea ce le revine privind coltatul se face şi balotatul
tiv faţă de cel necesar exe­ cienţă economică. In nume­ — Ce alte măsuri s-au luat strîngerea fără pierderi a re­ paielor, lucrare efectuată cu
cutării prin metoda clasică roase întreprinderi, colective­ pentru sporirea economiilor ? coltei, se preocupă de folo­ conştiinciozitate de mecani­
a unei construcţii asemă­ le muncitoreşti acţionează cu şi întreprinderea — Trebuie să recunoaştem sirea judicioasă a fiecărei zatorii Gheorghe Trosan şi
nătoare. Aceeaşi soluţie a hotărîre pentru economisirea că posibilităţile noastre sînt ore bune de lucru în cîmp. Aurel Arghitan. Din discu­
permis montarea elemente­ valorilor obşteşti cu care o- Victoria“ Căian mult mai mari şi in prezent Ca urmare, azi (26 iulie a.c. ţiile purtate eu mecanizato­
lor prefabricate pe şantier perează, In baza unor entu­ ir se mai face risipă de materie — n.n.), griul s-a strins şi în­ rii, cu preşedintele şi briga­
— fapt ce a redus la zero ziaste chemări de întrecere primă cu ocazia manevrării magazinat. de pe mai mult dierii, am reţinut hotărîrea
cheltuielile de transport. pe care şi le-au formulat ei şi depozitării. De asemenea, de 10 hectare. Tractoriştii acestora de a folosi cu efi­
Totodată proiectul a per­ înşişi, la dimensiunile impu­ — materii prime de bază — au fost zile în care am lucrat Miron Tomuţa, Ion Firidon, cienţă ridicată întregul po­
mis reutilizarea unor co- se de sarcinile de plan şi ce­ prin reducerea consumurilor cu materii prime (polistiren, Iosif Popa şi Ion Polgar se tenţial pentru a încheia sece­
fraje folosite la alte clădiri, lelalte necesităţi de produc­ specifice, înlăturarea rebutu­ p.v.c.) umede, care au cres­ străduiesc zi de zi să obţi­ rişul în cel mult o săptămînă
mai mult, volumul total al ţie. rilor şi a risipei de orice fel, cut rebuturile. Din această nă randamente maxime pe bună de lucru în cîmp.
tiparelor folosite în con­ O discuţie purtată, recent, remăcinarea deşeurilor şi fo­ cauză s-au luat măsuri de în­ fiecare combină. Aici l-am Tot în comuna Beriu, la
strucţie fiind numai 8. cu muncitori şi tehnicieni losirea lor în producţie. treţinere a matriţelor şi a intîlnit şi pe Ton Murgoi, ca­ C.A.P. Orăştioara de Jos,
Reiese, deci, pregnant că din întreprinderea chimică — Prin măsurile luate — maşinilor de injecţie, măci­ re lucra cu' o combină „Glo­ grîul s-a recoltat de pe 30 la
valoarea proiectului nu Orăştie şi întreprinderea ne-a declarat tovarăşul Iosif narea culeelor şi rebuturilor ria". In timp ce se făcea des­ sută din suprafaţa stabilită.
constă doar în „frumuse­ „Victoria" Călan, este conclu­ Rusu, secretarul comitetului cărcatul buncărului in auto­
ţea" viitorului magazin ci dentă în acest sens. De pildă, de partid al secţiei mase MARIN NEGOIŢA Iosif Rîpaci se numără printre mecanizatorii care şi-au adus camion, el ne spunea că doar N. TIRCOB
şi in eficienţa deosebită în colectivul secţiei mase plas­ plastice — am reuşit ca pe o contribuţie decisivă la încheierea recoltării griului la C.A.P. eu o zi înainte se întorsese N. PANAITESCU
Orăştie.
care acesta se ridică. tice din cadrul I.C. Orăştie primul trimestru să econo­ din Tuicea, unde a fost de­
s-a angajat încă de la înce­ misim 15 tone de material, (Continuare In pag. a 2-a) taşat la recoltatul griului. El (Continuare in pag. a 2-a)
r
cîte
tovarăşul
Vlălconi,
Hunedoara“,
susţinut
iar
el,
des­
BILETE DE ODIHNA de, prin grija U.J.C.M. vicepreşedintele Ion cooperati­ laţi, elevi serii a petrece 80 judeţul la „Proiect-clubul“ un ritm instalarea de lu­
făşurat
la
conduc­
cru
vor
pe
de
Deva, un magazin de pre­
I zentare şi desfacere a , vei. va vorbi despre Ini­ rînd cîte 7 zile la cabana de la I.P.H. Deva. telor, obiectivul se găseş­
Pentru amatorii care produselor ce se realizea­ ţiativa „Tineretul — fac­ Pietrele. te acum in faza dc fina­
doresc să-şi petreacă con­ ză în cadrul cooperative­ tor activ in îndeplinirea Ne găsim şi în plină pe­ lizare.
cediul de odihnă la una lor meşteşugăreşti din ju­ sarcinilor dc producţie“, rioadă de excursii. Zilnic, UN NOU
din staţiunile de pe lito­ după care gazdele şi ti­ grupuri dc iubitori ai dru­ MAGAZIN SĂTESC VREMEA
ralul românesc, Oficiul deţ. Pentru deservirea nerii din restul unităţilor meţiei pleacă spic cele Pentru 24 ore
judeţean de turism Deva populaţiei, cooperativa din oraş vor dansa şi sc mai pitoreşti locuri din In satul Cozia, din co­ Vreme în general fru­
meşteşugărească
„Unirea“
le asigură, începînd de din Petroşani a înfiinţat vor distra. ţară. 51 de persoane din muna Cîrjiţi, s-a termi­ moasă, cu cerul variabil,
azi, bilete de 12 zile la Petroşani pleacă la mare nat de finisat un magazin temporar noros. Vintul va
hoteluri de categoria i-a şi în oraşul de reşedinţă un pentru 15 zile, tot prin sătesc construit prin con­ sufla slab pînă la potrivit
I-b, pentru perioada 6 şi magazin de închiriat o- TABERE ŞCOLARE O.J.T. tribuţia în bani a cetăţe­ din nord şi nord-vest.
respectiv 18 august a.c. biecte turistice şi de ce­ nilor. In zilele următoare
remonie. Şl EXCURSII Temperatura minimă va
SIMPOZION noua construcţie se va fi cuprinsă între 7 şi !)
NOI UNITĂŢI Zilele acestea, sute do mobila, după care va fi grade, iar cea maximă
SEARĂ PENTRU TINERET dată in exploatare. între 18 şi 20 grade.
MEŞTEŞUGĂREŞTI elevi pleacă în tabeiv Din iniţiativa Comitetu­
organizate prin Oficiul .ii lui municipal al U.T.C.
Comitetul U.T.C. de la deţean de turism. Astfel Deva, tineri de la Insti­ ALIMENTARE CU APA Pentru următoarele
Cooperativa meşteşugă­ cooperativa meşteşugă­ 76 de elevi din Deva şi tutul de proiectări Hune­ LA FERMA ZOOTEHNICA două zile
rească «Unirea“ din Pe­ rească „Retezatul“ şi Ca­ localităţile învecinate vor doara, Trustul de con­ Vremea se menţine re­
troşani a înfiinţat de cu- sa orăşenească de cultură petrece 15 zile la Ileanda, strucţii şi elevi ai Liceu­ Pentru uşurarea muncii lativ frumoasă, cu cerul
rînd în oraşul Lonea o din Haţeg. colaborează lîngă Zalău; 58 de elevi lui industrial de construc­ în ferma zootehnică, la variabil. Vintul va sufla
I.a I.M. Barza şeful de echipă Gheorghe Draia şi ajutorul unitate de ţesut covoare pentru organizarea, in a- din zona Haţegului şi 100 ţii Deva au participat, C.A.P. Beriu s-a prevă­ slab din nord-vest. Tem­
de miner Nicolae Ştefan sînt cunoscuţi şi apreciaţi de întregul înnodate, care sînt des­ ceastă seară, a unei seri din Simeria vor pleca in ieri, la • un simpozion cu zut Introducerea alimentă­ peratura minimă va osci­
colectiv ce lucrează in raionul Brădişor. De menţionat că echi­ tinate pentru export. Nu pentru tineret. Aceasta va tabără la Tg. Jiu; din Va­ tema : „Realizări în do­ rii cu apă in 4 grajduri. la Intre G şi 9 grade, iar
pa celor doi — pe care vi-i prezentăm in imaginea de faţă — peste mult timp, în ora­ avea loc in sala clubului lea Jiului, 150 de elevi Avînd procurate din timp cea maximă intre 19 şi
îşi depăşeşte planul de producţie lună dc 2 uni ~ tle şul Vulcan se va deschi­ meşteşugarilor. In cadrul vor petrece 15 zile la Ga­ meniul construcţiilor în materialele, şi asigurînd 22 grade.
peste 115 la sută. Foto : GH. IMPARAT