Page 9 - Drumul_socialismului_1973_07
P. 9
Proletari din foaie fărlie, unit!-vă EUROPA IŞI CAUTA
DRUMUL SPRE DESTINDERE,
SECURITATE, COOPERARE
Conferinţa de la Helsinki
HELSINKI 4. — Trimisul nerale, grup în care sini re
special Agerpres, A. Dumi- prezentate toate statei^ par
t.rescu, transmite : Miercuri, ticipante. Acest organism, în
In cea de-a doua zi a dezba sărcinat cu discutarea umor
terilor generale ale Conferin aspecte de ordin organizato
ţei pentru securitate şi coo ric, a luat în discuţie propu
perare in Europa, a luat cu- nerile privind posibilitatea ca
vîntul ministrul afacerilor o serie de ţări din bazinul
externe al României, George mediteranean — se au în ve
Macovescu dere Algeria şi Tunisia —
In cursul aceleiaşi zile, au să-şi poată face cunoscute In
9995K9?^»aq mai luat cuvîntul miniştrii de faţa conferinţei punctele de
externe ai R.D.G.— Otto Win- vedere asupra problematicii
ANUL XXV Nr. 5 749 JOI 5 IULIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI zer, R.F. Geramama — Wal- ordinii de zi Se află în dez
EflHSRBHKflB8RBHH ter Scheel, Luxemburgului — batere propuneri, în acest
Gaston Thorn, Norvegiei — sens, ale Maltei şi Spaniei.
Dagfinn Vaarvik, Franţei — Pe masa de lucru a grupului
totodată,
ches
şi
W^üiWi Michel Jobert, Spaniei — figurează, stabilirii datei pentru
tiunea
I^aureano Lopez Rodo, Sue
diei — Krister Wickman, Ca a doua etapă a conferinţei,
fgsfîa!# fcţegral! RITMICITATE ■ CALITATE ■ \mk k fermei] nadei — Mitchell Sharp, Bul ce urmează a avea loc la ni
de
comisiilor
velul
experţi,
Petăr
Mladenov,
—
gariei
Portugaliei — Rui Patrieio, la Geneva. In această pro
Cehoslovaciei — Bohuslav blemă există o propunere
r ... Chnoupek. a ţării-gazdă — Elveţia.
Succese (ie prestigiu aie oamenilor de după-amiază au fost pre şi Paralel cu + lucrările confe
Şedinţele
de
dimineaţă
„Cincinalul in patru „Rodajul" calităţii zidate, potrivit principiului rinţei, la Helsinki au loc
între
convorbiri
rotaţiei, de Pelăr Mladenov, unor delegaţii conducătorii
participante.
In cadrul Atelierului de
ani şi fi luni“ muncii hunedoreni in întrecere maşini-unelte, al F.I.L. ministrul de externe al Bul Sînt abordate atît aspecte ale
Ştefan
şi,
gariei,
respectiv,
Orăştie, a fost introdus un Olszowski, ministrul de ex problematicii Conferinţei pen
cooperare,
şi
tru
securitate
terne al Poloniei.
Aceasta este deviza sub sistem de rodare a reduc- In cadrul conferinţei a fost cît şi alte chestiuni ale ac
care iţi desfăşoară activita torilor de turaţie prin me constituit un grup de lucru tualităţii internaţionale, evo
tea tinărul şi vrednicul colec tode de frînare. Este vor care îşi desfăşoară activita luţia relaţiilor bilaterale în
tiv al întreprinderii de mate Consumuri specifice ba de dispozitive care se tea paralel cu dezbaterile ge tre statele respective. ţi
riale de construcţii Deva. aplică reductorilor de tu
Ca un corolar al hărniciei raţie în timpul probelor
şi abnegaţiei în muncă, mun finale. Prin aceasta, creşte în pagina a IV-a
citorii, tehnicienii şi ingine reduse—eficientă calitatea produsului şi se
rii de aici au înscris rea înlătură „surprizele" pe
lizări de prestigiu Ia finele care beneficiarii le pot a-
primului semestru al anului. vea după montarea Iui pe Cuvîntul ministrului de externe
Producţia globală a înregis economică sporită utilaje.
trat o depăşire de peste 6 al României, George Macovescu
milioane lei, iar producţia
marfă — de aproape 2 mi In entuziasta întrecere socialistă pe care » desfăşoară
lioane Iei, în timp ce pro în cinstea marii sărbători de Ia 23 August, siderurgiştii de
ductivitatea muncii a crescut la Hunedoara şi Călan şi-au propus ca obiectiv principal Cu consumuri
cu circa 2 000 lei pe sala realizarea unei producţii tot mai mari de metal, consu
riat faţă de cifra de plan. muri specifice reduse şi eficienţă economică ridicată. Rea reduse de furaje
Aceste depăşiri se regăsesc lizările de pînă acum confirmă pe deplin această afirmaţie.
in realizarea unui important Colectivele de furnalişti, oţeluri, Iaminatori şi cocsari, în
volum de produse fizice pe- drumate cu competenţă de organizaţiile de partid au sta Producţie
agricolă
a
v ste sarcinile de pian, dintre bilit şi aplicat măsuri şi metode noi de muncă menite să Peste citeva zile, se va săr din suprafaţa bine de 3.4 ţării,
mi
mai
grupînd
internaţională
care se evidenţiază 2 650 mc înlăture risipa şi pierderile de materiale şi combustibil, să suplimentară bători Ziua Organizaţiile coo a lioane de familii de ţărani,
cooperaţiei.
de prefabricate din beton şi elimine cheltuielile neproductive şi să sporească gradul de de ouă şi carne peratiste din ţara noastră, pun la dispoziţia fondului sta
mai mult de 9 kilometri de rentabilitate al produselor. membri ai Alianţei Cooperatis tului 72 la sută din cantitatea
Internaţionale,
tuburi premo. Furnaliştii au asigurat îndeplinirea şi depăşirea planu Pentru colectivul de te această aniversare se cu prezintă de cereale, întreaga cantitate
de sfeclă de zahăr, 74 ia sută
rea
la
lui la producţia de fontă, un consum de cocs mult redus muncă al întreprinderii de lizări de seamă. Cooperativele din cea de legume, 82 la sută
faţă de norma stabilită. La furnalele Combinatului siderur stat „Avicola“ Mintia, bi agricole de producţie care al din cea de cartofi, 48 la sută
de
şi
gic Hunedoara, consumul specific înregistrat în primul se lanţul activităţii pe pri In atelierul mecanic al I.M. Barza lucrează şl ttmplarul cătuiesc cca mal puternică or din producţia sută lapte cea pe
din
din
de
la
ste
32
ţara
cooperatistă
ganizaţie
i mestru pe tona de fontă elaborată este mai mic cu apro mul semestru al anului în Emil Fărău. El execută lucrări de bună calitate, depăşind lunar noastră, care deţin 60,5 la sută carne.
planul de producţie cu 18 la sută.
ximativ 18 kg cocs decit in aceeaşi perioadă a anului tre curs constituie un prilej
cut. Micşorarea consumurilor specifice sub limita admisă
S-au terminat lucrările este de fapt una din sursele principale de reducere a 'chel de îndreptăţite satisfacţii.
de centralizare tuielilor de producţie care au permis furnaliştilor hunedo Directorul întreprinderii,
ing.
Diaconescu,
Gheorghe
reni să realizeze în primele 5 luni ale anului peste 6 mi nc-a informat că produc K
electrodinamică lioane lei economii la preţui de cost. ţia suplimentară de ouă Un util schimb de experienţă privind
Generalizînd experienţa pozitivă dobindită în gospo In pagina a li-a
în staţia Iscroni dărirea şi utilizarea eficientă a materiilor prime şi mate însumează 470 000 bucăţi,
rialelor, furnaliştii de la întreprinderea „Victoria" Călan iar cea de carne de pasăre
28 de tone. Demn de men
In cadrul lucrărilor de au economisit de la începutul anului mai mult de 500 tone ţionat este faptul că rezul CURIER SOCIAL— contribuţia sindicatelor din întreprinderi
electrificare a tronsonului cocs metalurgic. Succesul înregistrat demonstrează şi de tatele amintite s-au înre
de cale ferată Mintia-Fili- această dată avantajele iniţierii şi aplicării unor metode gistrat în condiţiile reduce
aşi s-au finalizat, de cu- originale de lucru privind preîncălzirea gazului metan u- rii consumului de furaje cu CETĂŢENESC la educarea oamenilor muncii şi întărirea
rînd, lucrările de centrali tilizat Ia furnal, sortarea minereului şi cocsului ce intră 2 kg pe 1 000 bucăţi ouă,
zare electrodinamică în în şarjă şi ridicarea temperaturii aerului cald folosit în iar sporul mediu zilnic de ® CORESPONDEN
staţia C.F.R. Iscroni. In procesul de topire şi elaborare a fontei. creştere în greutate este disciplinei în producţie
acest mod se va reduce Ca rod al strădaniilor depuse pentru obţinerea unei e- superior prevederilor. ŢE DE LA CITITORI
considerabil timpul de ma ficienţe economice ridicate, colectivele de muncă de la
nevră. crescînd totodată Combinatul siderurgic Hunedoara şi „Victoria" Călan au » OBIECTIVELE In cadrul minei Dîlja şi catului de la I.U.M. Petro serviciu, un program artis
traficul prin această sta realizat în primele 5 luni ale anului peste 33 milioane lei I.U.M. Petroşani s-a desfă şani, in legătură cu iniţia tic susţinut de brigada de
ţie. De menţionat faptul beneficii suplimentare. Mai trebuie subliniat faptul că si TURISTICE VĂ şurat un schimb de expe tiva „Grupa sindicală — agitaţie a minei, o consul
că întregul echipament de derurgiştii combinatului hunedorean au obţinut în acelaşi rienţă organizat de către grupă de educaţie comunis taţie juridică acordată de
automatizare folosit este timp mai mult de 7 900 000 lei economii la cheltuielile de Hală nouă AŞTEAPTĂ Consiliul judeţean al sindi tă“, Ioan Mardale, preşe brigada ştiinţifică a Casei
produs în ţară. producţie planificate. ® SĂ-ŞI PRIMEAS catelor, cu sprijinul Consi dintele comitetului sindica de cultură din Petroşani
de turnătorie liului municipal al sindica tului de la I.C.S. Hunedoa salariaţilor ce locuiesc h
CĂ PLATA DUPĂ telor din Petroşani, la care ra, referitor la iniţiativa căminul muncitoresc şi ma
a participat întregul activ „Prietenii noului angajat“, sa rotundă organizată la
Colectivul Fabricii de in LEGE ! sindical din judeţ. Gheorghe Ştefan, preşedin sediul comitetului sindicatu
dustrie locală Orăştie, an In cadrul acţiunii, care tele comitetului sindicatului lui de la I.U.M.P., avînd c-a
în
La fiecare beneficiar gajat cu actualului cinci s-a axat, în principal, pe e- de la întreprinderea „Vic tematică posibilităţile de a-
toate
forţele
realizarea
nal în 3 ani şi 9 luni, videnţierea contribuţiei pe toria" Călan, pe marginea tragere a unui număr mai
clubu
mare de salariaţi Ia acţiu
„Biblioteca
care sînt chemate să şi-o a-
chemării
obţine succese însemnate ducă sindicatele la întări lui — 'a grupa sindicală" nile cultural-educative.
La fiecare constructor şi numai în indicatorilor în pagina a lll-a rea disciplinei şi mobiliza şi de Dumitru Opriş, ingi Schimbul de experienţă a
nu
îndeplinirea
depăşirea
sintetici de plan, ci şi în rea salariaţilor la îndeplini ner şef în cadrul Centralei reliefat valoarea educativă
cărbunelui Petroşani, pe te
sarcinilor
rea
ce
in
stau
ce o au acţiunile cu carac
activitatea de dezvoltare a — Pe şantierele faţa colectivelor de muncă ma „Preocupările conduce ter aplicativ, concret, orga
INVESTIŢIILE — în timp optim, unităţii prin extinderea su muncii voluntar-pa- hunedorene au fost prezen rii minei Dîlja şi a comi nizate de sindicate în uni
prafeţelor
producţie,
de
Pe
necesita
economice,
sindicatului
pentru
tetului
mecanizarea operaţiilor de triotice tate scurte lor expuneri. purtat stabilizarea forţei de muncă tăţile sporirii contribuţiei lor
marginea
s-au
tea
la parametrii proiectaţi lucru ş.a. Astfel, în pre — Cartea, scena, dis dezbateri legate de prelua şi întărirea disciplinei în la mobilizarea tuturor oa
se
turnătoriei
lungirea
şi
rea
generalizarea
iniţia
construieşte, în regie pro tivelor izvorîte din conştiin producţie“. schimbului de menilor muncii în vederea
realizării sarcinilor de plan,
In
cursul
prie, o nouă şi modernă cul, ecranul ţa colectivelor muncitoreşti experienţă au mai avut loc a angajamentelor asumate în
hală de turnare, care va — Vă răspundem la de către un număr tot mai un „Proces al nemotivaţi- întrecere în acest an hotă-
fi dotată cu o macara de
LA CENTRALA MINEREURILOR DEVA 5 tone şi alte utilaje de întrebare mare de întreprinderi din lor“, priPj cu care au fost rîtor pentru înfăptuirea cin
în
înalt randament, fapt ce judeţ. Expunerile au fost prezentaţi .Dîlja faţa minerilor cinalului înainte de termen.
la
făcute de Aurel Slăbii, pre
dintre
eîţiva
de
va permite harnicilor mun — Aflăm din judeţ şedintele comitetului sindi cei care absentează de la BOGDAN BUJOR
MDISIf SI... SCAHNTf citori să execute piese cu
mai
greutate
mare
mult
decît în prezent. Totodată,
se apreciază că noua ca
pacitate va conduce Ia du IN ACESTE ZILE PE OGOARE
¡1 IiiMlRM MII! Oi UMSIITII blarea producţiei de piese
turnate.
Muncă susţinută la prăşitul culturilor
Planul de investiţii pe a- Cornel Gherman, şef de ser Pe fondul pozitiv al reali
nul 1973 al Centralei mine viciu la C.M. Deva — ci re zărilor pe ansamblul unită Calitatea lucrărilor—
reurilor Deva se caracteri prezintă consecinţa unei ţilor miniere din judeţul
zează în continuare printr-un continue activităţi de perfec nostru s-au manifestat în o obligaţie uitată? Intreţinera culturilor, ac a doua pe 90 la sută din supra operatorii Simion Sonoc, de cîmp Elena Rus şi alţii.
efort concret de dezvoltare ţionare a organizării şi pre primul semestru pe diverse ţiune de maximă importan faţă. A doua praşilă manu Gheorghe Rău, Teodor Băr- La culturile de cartofi
a bazei de materii prime gătirii lucrărilor, la care se verigi — proiectant, benefi In ultimul timp au fost ţă în obţinerea de produc ală s-a aplicat pe 325 ha şi nuţ, Petru Oana, Petru Cri- — 20 ha şi sfeclă de zahăr
minerale. In legătură cu si adaugă experienţa şi maturi ciar, constructor, furnizor de semnalate o serie de defi ţii cît mai bune pe unitatea continuă în ritm susţinut. şan. Petru Popa, precum şi — 30 ha. s-au aplicat două
tuaţia îndeplinirii planului tatea tehnică a colectivelor utilaje — şi o serie de ca cienţe la construcţiile de de suprafaţă, constituie la La cultura cartofului — ca Viorel Ardelean şi Mircea praşile mecanice şi manuale
la nivelul unităţilor centra noastre de muncă. renţe, care au determinat u- locuinţe şi industriale, e- ora actuală una din pretfeu- re ocupă o suprafaţă de 56 Ardelean, brigadieri de şi acum se face praşila a
lei din judeţul nostru se re Ca urmare a acţiunilor nele rămîneri în urmă, atît xecutate de către Trustul pările de bază ale ţăranilor ha — s-au aplicat două cîmp, care au terminat pri IlI-a. Praşila porumbului —
marcă faptul că din planul conjugate ale beneficiarului în realizarea planului de in de construcţii Deva. La lo cooperatori şi mecanizato praşile mecanice şi manua mii praşila la culturile an mecanic şi manual — s-a
anual s-a realizat pe primul şi constructorului şi a mobi vestiţii, cît şi mai ales de cuinţele construite din pa rilor. Toţi lucrătorii ogoa le, precum şi pe cele 40 ha gajate în acord global. făcut pe 130 ha şi se lu
semestru 51,3 la sută şi 51,9 lizării în mai mare măsură punere în funcţiune — ne nouri mari prefabricate, de relor, mobilizaţi de organe cultivate cu sfeclă de za Prăşitul culturilor se des crează la executarea celei
la sută la construcţii montaj. a proiectanţilor, documenta spunea ing. Emil Tînjală din exemplu, sînt semnalate în le şi organizaţiile de partid, hăr. La C.A.P. Sîrbi s-a făşoară in bune condiţiuni de-a doua
Intr-un cuvînt, o situaţie de ţia tehnică de execuţie pen cadrul serviciului investiţii. mod frecvent defecte de desfăşoară în aceste zile o trecut şi se execută acum şi la C.A.P. Boz. Tovarăşul Prăşitul culturilor se des
ansamblu mulţumitoare. Cu tru lucrările din planul de Exemple pot fi date mul calitate, în special la fini activitate susţinută pentru a treia praşilă la cartofi. Tovică Manea, preşedintele făşoară în mod corespunză
realizări deosebite se pre investiţii al centralei a fost te. La secţia mină Deva, din sajul acestora. Deficienţele ca pînă la începerea seceri De asemenea, la ferma le cooperativei, ne relata că tor şi în cooperativele agrico
zintă la acest bilanţ al sfîr- asigurată încă de la începu aceste cauze, planul la con provin din transport şi ma şului să execute cel puţin gumicolă a C.A.P. Ilia şi există o participare masivă le din Gurasada şi Cîmpuri
şitului de semestru între tul anului 1973. S-a îmbună strucţii 'montaj a fost înde nipulare. trei praşile Ia culturile de Bretea Mureşană s-au apli la muncă şi se lucrează eu Surduc. La ambele coope
prinderea minieră Barza şi tăţit mult, mai ales în noua plinit doar în proporţie de Aceleaşi cauze. şi impli cartofi, sfeclă de zahăr, le cat cîte două şi trei praşile răspundere la întreţinerea rative culturile de cartofi
7
întreprinderea minieră Hune formă organizatorică, situa 89 la sută, faţă de sarcina cit rabat de la calitate, sînt gume Şi ps majoritatea su la toate culturile. Preşedin culturilor atît de către me au fost prăşite de două
doara, unde realizările au ţia predării studiilor tehnico- semestrială. Pe totalul unită semnalate şi la lucrările prafeţelor cultivate cu po tele cooperativei agricole canizator cît şi de către ori şi s-au aplicat cîte trei
1
întrecut nivelul planificat. economice, fapt ce a contri ţilor economice cu gestiune executate de şantierul rumb. de producţie din Bretea cooperatori O contribuţie tratamente titosanitare îm-
— Aceste rezultate nu se buit la cunoaşterea prealabi T.C.M.M. Petroşani. La o In cooperativele agricole Mureşană, tovarăşul Ioan însemnată la executarea
Şi
datoresc nici unei structuri lă şi de ansamblu a lucrări Rubrică realizată de serie de construcţii nu de producţie din comuna Hui, ne relata că la prăşi acestor lucrări şi-o aduc potriva bolilor şi dăunăto-
a lucrărilor cu’totul favora lor şi la crearea premiselor C. DUMITRU s-au efectuat încă remedie tul culturilor s-au evidenţi mecanizatorii Valentin Cîrje N. BADIU
bile, care ar exclude compa- pentru o organizare raţiona rile semnalate prin anii Ilia prima praşilă mecanică şi Ioan Cozma, cooperatorii
rabilitatea — ne spunea ing. lă a execuţiei. 1971 şi 1972. la cultura porumbului s-a at mecanizatorii Cornel Un Cătălina Pavel, Doina To
(Continuare in pag. a 3-a) făcut pe 546 ha, iar praşila gur şi Visalon Popovici, co por, Emilia Căta, brigadiera (Continuare in pag. a 3-a) ]
Abataj predat în devans „ROMANIA IN 29 DE ritoriului Deva efectuea le-au fost Inmînate car ÎMBUNĂTĂŢIRI DE DEBIT mai buna alimentare cti
prezent
ză
în
ANI DE MUNCA Şi fotogrametrică. descifrarea netele şi ecusoanele de apă a oraşului Brad. VREMEA
Acţiunea
La mina Uricani, sectorul I, a fost predat şi dat în REALIZĂRI" respectivă afectează o brigadieri. LA CAPTAREA CRIŞCIOR Pentru 24 ore
producţie în stratul 5 un nou abataj cameră. Lucrările de suprafaţă de 53 000 hec GRUP SOCIAL INSTRUIRE Vremea se menţine in
In
municipiul
Petroşani
pregătire a noii capacităţi de producţie s-au terminat cu a început faza de masă a tare — suprafaţă situată La captarea de apă po stabilă, cu cerul mai mult
aproape o lună mai devreme. In acest fel se va asigura în concursului „Cine ştie, în zonele Călan, Beriu, In cadrul F.I.L. Orăştie tabilă de la Crlşcior, ca In vederea utilizării co noros, Vor cădea averse
totalitate linia de front activă din cadrul sectorului la ni ciştigă“ pe tema „Româ Orăştioara. se află într-o fază avan re alimentează oraşul respunzătoare, cu eficien de ploaie, însoţite de des
Vînt
electrice.
cărcări
po
un
velul sarrinilor din acest an. Aici a început să lucreze deja nia în 29 de ani de mun sată de grup construcţie des Brad, sînt în curs de e- ţă ridicată, a perfora trivit din nord-vest. Tem
că
întrece
şi
realizări".
social,
modern
brigada condusă de minerul Nicolae Ştefan. rea are loc la nivelul tu INMINARE FESTIVĂ A tinat. muncitorilor turnă xecuţie o scrie de lucrări toarelor de mare produc peratura minimă va fi cu
turor organizaţiilor de ti tori, care va fi dotat cu de îmbunătăţire a debi tivitate, la mina Deva au prinsă între 10 şi 14 gra
neret din întreprinderi, CARNETELOR Şl vestiare, chiuvete şi du tului, eonstîpd din insta început cursuri de instru de, iar cca maximă bure
20 şi 24 grade.
instituţii, unităţi comerci ECUSOANELOR DE şuri. Demn de remarcat larea unor filtre rapide, ire a muncitorilor din
ale. este faptul că la înălţa
BRIGADIER rea acestei construcţii o concepute de către teh subteran privind cunoaş Pentru următoarele
sectorul
însemnată
şi-a
Drumuri auto forestiere DESCIFRAREA La Lupeni s-a încheiat contribuţie zidarul Grigore nicieni din comunală de terea şi folosirea în con două zile
adus-o
al
gospodărie
a acestui
diţii optime
FOTOGRAMETRICA A
practica productivă de 2 Boşorogan — singurul om judeţului şi realizate din
53 000 HECTARE utilaj modern de extrac Vremea va fi călduroa
Şantierul de construcţii forestiere al I.C.F. Deva a săptămîni a elevilor, des cu această profesie din rezerve interne. ţie. să. dar uşor instabilă, cu
predat înainte de termen. în Valea Jiului, drumuri auto în In vederea întocmirii făşurată pe şantierele de fabrică î — precum şi co Patru din aceste filtre Cursurile sînt predate cerul variabil. Se vor
necesare
de
lungime de aproape 10 kilometri. S-au predat deja din pla lucrărilor cadastrului intro muncă patriotică ale ti lectivul secţiei turnătorie rapide, avînd împreună de persoane cu înaltă semnala averse descărcări ploaie,
ducerii
e-
de
însoţite
fun
nul semestrului II drumurile auto Iordănel (2,5 km), Oha- ciar, lucrătorii din cadrul neretului. La festivitatea care a prestat un număr un debit de 20 litri pe pregătire de specialitate leetrice Vînt potrivit din
ba-Ponor (1.9 km), Scorţei (Valea de Peşti — 3,7 km) şi Oficiului de cadastru ce a avut loc cu acest însemnat de ore de mun secundă, au fost puse în din cadrul secţiei mina nord-vest. Temperatura —
Fetiţa Mare (Voievodu — 1,4 km). funciar şi organizarea te prilej, harnicilor tineri că patriotică. funcţiune, contribuind la Deva. în creştere uşoară.
J
ţ