Page 90 - Drumul_socialismului_1973_07

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 769 @ SIMBÄTÄ 28 IULIE 1973
iiMwmmumiiaMiinm -a j riíxn*OTí35OT.OTBrrB¡craR^«nrani

m participat, în urmă Articolului „Asigurăm înde­ gotiere aduce uzinei noastre „Consumul de metal s-a re­ VA ¡U»D£M
cu doi ani, la o con­ plinirea integrală a planului o pierdere de 20 150 lei, e- dus cu 3 kg/tonă ?" şi 2) că...
sfătuire a colectivelor de măsuri pe 1973", semnat chivalentă cu valoarea a „Schimbul A a realizat cel
gazetelor de perete din ca­ de ing. Florea Ciobanu, i 168 perechi de pantofi; şi o mai mic consum de metal 7“
drul I.V. Călan, organizată se alătură articolul : „Pre­ pierdere a cîştigului celui întrebări lapidare, dar cu a- [k
cu prilejul încheierii unui gătim de pe acum condiţii­ care a cauzat-o de 264 lei ?“ dînci semnificaţii. Alături
concurs între acestea. La a- le realizării planului pe întrebări sub forma „Şti­ sînt prezentaţi „specialiştii" ASTAZI DESPRE:
cea consfătuire, gazeta de 1974 — avind îndrumar in­ aţi că ?“ au luat locul arti­ zilei. înainte de a-i face cu­
perete centrală (pe uzină), dicaţiile plenarei din 18-19 colelor care populau pînă noscuţi, le sînt arătate fap­ Diverse informaţii
n-a fost deloc lăudată. Dim­ iunie a.c.“, redactat de ing. nu demult chenarele gaze­ tele : „cuţite schimbate rău cerute redacţiei
potrivă. Responsabilul co­ Santo Gavrilă. Aşadar, în­ tei de perete „Profilul“, or­ la foarfecele de a justa j“,
lectivului de redacţie s-a tregul colectiv al uzinei e la gan al comitetului de partid, „predarea schimbului cu de­ Gheorghe Bclci — Veţel.
simţit obligat să recunoască, curent cu felul în care e a- al comitetului sindicatului fecţiune la patul de răcire Tribunalul judeţean a ad­
deschis că, deşi existau con­ sigurată realizarea planului şi organizaţiei U.T.C. de la etc., etc. Acesta este bilan­ mis recursul dv. şi a obli­
diţii pentru a desfăşura o de măsuri pentru anul în laminorul de profile uşoare ţul activităţii lăcătuşilor din gat întreprinderea să vă
activitate la nivelul cerinţe­ curs, dar şi cum se pregă- al C.S. Hunedoara. schimbul condus de maistrul plătească suma de 628 lei
lor, gazeta de perete centra­ Aurel Şerban". Iar alături, 'cu titlu de salariu pentru
lă (care putea fi exemplu o caricatură ; Foarfecă de luna septembrie 197!. Soli­
pentru cele de la nivelul 500 tone, personificată ; „Nu citaţi copie după această
secţiilor) a rămas mult în mă mai daţi pe mîna aces­ hotărîre pentru a putea
urmă Angajamentul luat a- tora că mă repară de mă... proceda la executarea ei.
tunci de responsabilul colec­ strică". Anica Tiboldi — Hune­
tivului a devenit faptă cu „Mergem pe aceste for­ doara. Arhiva fostelor şan­
flecare nouă ediţie. Materia­ me simple, dar cu mai multă tiere ale T.C.M M. din ju­
lele publicate sînt ancorate eficienţă — apreciază tova­ deţul Hunedoara se află la
in actualitatea şi problema­ răşul Victor Cătănescu. Oa­ Trustul de construcţii-mon
tica muncii, evidenţiază, iau menii se îndeamnă mai greu taj minier din Bucureşti,
atitudine, cheamă, îndeam­ la cititul unor articole „cla­ str. Sfintul Ioan cel Nou,
nă. sice" ale gazetei. Aceste for­ nr. 33. sectorul IV.
Ultima ediţie a gazetei me simple sînt mult mal V. Hrişcu — Hunedoara.
fpnarltate sl răsDunticrc, lăcătuşii din echipa condusă dc Nicolae Bolţ, din cadrul atelie­
centrale „Victoria" — organ căutate. Aşa nu mai aştep­ rului mecantcaî Intrepr?Xn’ miniere Barza, reuşesc să-şi depăşească, lunar, sarcinile de plan Treptele de salarizare acor­
al comitetului de partid şi tăm o nouă ediţie a gazetei, cu circa 18 la sută, executînd, totodată, lucrări de bună calitate. date unui muncitor consti­
al comitetului sindicatului ci faptele le consemnăm în­ tuie un drept cîştigat al a-
pe întreprindere — nu-şi tesc condiţiile pentru înde­ — Noi am renunţat, în dată după ce au avut loc. cestuia atîta timp cît mun­
dezminte caracterul operativ plinirea sarcinilor ce îi vor ultima vreme, la articolele Iată, de exemplu, duminică citorul este încadrat în a-
şi mobilizator pe care reveni în 1974, obişnuite, pentru că ne-am a avut loc o „duminică ceeaşi unitate — sau prin
şi l-a însuşit în ulti­ Aceeaşi ediţie a gazetei dat seama că sub forma „te­ sportivă“ unde au partici­ ilajul É susţinere- mai transfer In interesul servi­
ma vreme. „Reducerea face cunoscută consfătuirea legramelor“, a întrebărilor pat tineri din fiecare secţie ciului în altă unitate — în
consumurilor specifice, prin­ cu inovatorii uzinei, contri­ gen „Ştiaţi că", faptele pe ca­ a combinatului. A doua zi, categoria sau funcţia la
cipala cale de diminua­ buţia acestora la creşterea re vrem să le facem cunos­ la gazetă a apărut o infor­ care i s-au acordat treptele
re a cheltuielilor materiale“, eficienţei economice a pro­ cute sînt mai repede citite maţie cam aşa : Ştiaţi că adaptai la necesităţile şi condiţiile respective şi cît îndeplineş­
articol semnat de ing. Io- ducţiei, informînd, totodată, şi îşi dovedesc eficienţa — tovarăşii Ioan Neamţu (lă­ te condiţiile pe baza cărora
sif Iacob, este, de fapt, o despre pregătirile ce se fac ne spune tovarăşul Victor cătuş) şi Pompiliu Tomescu 1 s-au acordat aceste trepte.
pledoarie o chemare la o pentru sesiunea de comuni­ Cătănescu, preşedintele co­ (macaragiu) sînt buni ^ nu Victoria Corcodel — Hu­
muncă plină de răspundere, cări ştiinţifice ce se va or­ mitetului • sindicatului de la numai în producţie, ci şi în nedoara. Dacă aţi întrerupt
de grijă fată de materia ganiza pe tema : „Reducerea laminorul de profile uşoare. activitatea obştească ?" Şi, din sÉicramii Văii Jiului activitatea pentru a creşte
primă şl materialele prin a consumurilor specifice la O „telegramă“, despre ca­ alături, consemnam rezulta­ un copil pînă la împlini­
căror folosire judicioasă se fabricarea şi utilizarea coşu­ re ne vorbea tovarăşul Că­ tele obţinute de cei doi. Lo­ rea vârstei de 6 ani şi vă
pot aduce economii însem­ rilor". tănescu, comunica, la înce­ cul I p-> asociaţie I. Ncam- că. munca de concepţie s au ran. Deja minele Văii Jiului reîncadraţi în muncă în
nate la preţul de cost. Cele Gazeta „Victoria“ adresea­ putul acestei luni : „Pe se­ ţu. iar locul I! P. Tomescu. A trecut aproape un an de reflectat direct în activitatea au făcut comenzi ferme pen­ termen de 90 de zile de la
4,5 kg cocs de furnal eco­ ză, în ultima sa ediţie, şi o mestrul I s-a realizat o de­ Vom căuta să mergem pe la vizita tovarăşului Nicolae de producţie La 25 de repere tru aceste utilaje, care se a- împlinirea acestei vîrste a
-
nomisit pe tonă, în primul întrebare salariaţilor uzinei, păşire de 1 370 tone peste aceste forme simple pentru Ccauşescu în Valea Jiului. Au au fost aduse diverse modifi­ daptează perfect la condiţiile copilului sau mai devreme,
semestru al anului, sînt o do­ acelora care. direct sau in­ plan. Cinste întregului colec­ că şi-au dovedit şi îşi do­ fost date atunci, de către se­ cări constructive, care au avut de zăcămînt ale bazinului. la aceeaşi unitate sau în­
vadă a acestei griji şi, tot­ direct, contribuie la calita­ tiv 1" La rubrica ..Ştiaţi vedesc mult mai bine efici­ cretarul general al partidului, Constructorii de utilaj pen­ tr-o altă unitaje, dacă uni­
odată, îndemn de a adăuga tea lingotierelor. „Ştiaţi că că...“ a ultimei ediţii două enţa“. indicaţii preţioase privind drept scop înlăturarea defi­ tru susţinere au ambiţii mari. tatea la care aţi lucrat con­
noi valori succesului obţinut. rebutarea unei singure lin- întrebări: 1) Ştiaţi că... L. LICIU perfecţionarea utilajului mini­ cienţelor semnalate în exploa­ Calitatea stîlpilor produşi aici firmă în scris că nu Si mai
er, adaptarea lui la condiţiile tare. La mina Paroşeni, de sînteţi necesară, aveţi ve­
specifice muncii în subteran. exemplu, se experimentează mai poate fi îmbunătăţită. Şi chime neîntreruptă în
Colectivul de muncă ai Fa­ în prezent un nou tip de stîlp ei ştiu acest lucru. Mai nou, muncă şi în aceeaşi unita­
bricii de stîlpi hidraulici Vul­ cu ventil protejat, care va fi a apărut şi posibilitatea li­ te, cu toate drepturile le­
lor
vrării
la
fapt
export,
Cheltuielile de producţie can a tras învăţăminte pre­ la pentru care ridicarea perfor­ gale care decurg din aceas­
ţioase,
neîntîrziat
treeînd
transpunerea în viaţă a pro­ manţelor în exploatare, adap­ ta. Perioada nelucrată nu
gramului stabilit. Adunări generale tarea cît mai bună la condi­ constituie vechime In mun­
(Urmare din pag. 1) unitatea de produs, prin folo­ La adunarea generală a oa­ ţiile diri subteran, crearea u- că.
sirea intensivă a mijloacelor menilor muncii care a avut ale oamenilor muncii nor noi elemente de susţine­ IOAN VASILIE
tehnice din dotare pe calea loc recent la Vulcan, tehni­ re reprezintă obiectivul prin­ VASILE AVRAM
miile înregistrate la un ma­ generalizării schimbului II şi cianul Mihai Gudasz a vorbit cipal al întregii activităţi. de la Direcţia judeţeană
terial sînt irosite prin depă­ extinderea schimbului III. pe larg despre măsurile luate introdus în producţia de se­ nentru probleme de munco
şirea consumurilor planifica­ Avem însă în judeţ unităţi de comitetul de partid pen­ rie. Şi ia butelia de azot au D. CORNEL sî ocrotiri sociale
te la alte materiale. Nu de la care acţiunea de extinde­ tru ridicarea responsabilităţii fost aduse unele remedieri
puţine ori se întîmplă ca la re a numărului de schimburi (Urmare din pag. 1) — In cadrul colectivului tuturor membrilor colectivu­ care, după cum s-a dovedit
acelaşi material, în unele sec­ se desfăşoară greoi. Puţine nostru este prezentă de mai lui de muncă. Fiecărui mun­ în timpul experimentărilor,
ţii se înregistrează economii, maşini-unelte de prelucrarea mult timp iniţiativa „Toată citor i s-a explicat rolul func­ exclud în totalitate scăpările
iar în alte sectoare ale ace­ metalelor se folosesc în 3 pe sortimente, pentru a nu fonta peste plan — cu cocs ţional al piesei pe care o e- de gaz. încheierea repartizării
leiaşi întreprinderi normele schimburi, existînd şi cazuri se impurifica, respectarea dis­ economisit“, care vizează toc­ xecută, modul în care calita­ Tovarăşul Gheorghe Clm-
sînt depăşite. Faptul demon­ clnd nici într-un schimb ca­ ciplinei tehnologice de către mai realizarea de economii pean ne-a vorbit pe larg şl absolvenţilor din promoţia 1973
tea muncii lui contribuie la
strează că preocuparea pen­ pacitatea acestora nu este fo­ toţi salariaţii. Un fapt pozi­ la acest important material obţinerea unor randamente despre preocupările care au
tru reducerea cheltuielilor losită integral. Unele unităţi tiv îl constituie reducerea pentru siderurgie — ne-a existat şi se menţin in conti­
materiale nu este la nivelul industriale deţin un însem­ stocului de deşeuri — de la spus tovarăşul Ilie Andrei, superioare tn subteran. nuare pentru diversificarea Comisiile de repartizare a solvenţilor s-a efectuat prin
necesităţilor în toate compar­ nat volum de mijloace fixe 40 de tone la 12 tone — re­ secretarul comitetului de — Ridicarea nivelului de absolvenţilor din promoţia alegerea posturilor de către
realizat
producţiei
cu
S-a
timentele de activitate. total sau parţial nefolosite, zultat la maşina de cuplat partid al secţiei furnale. Prin performanţă a utilajului de succes un nou tip de stîlp — 1973 a universităţilor şi in­ cei interesaţi, în ordinea
O subliniere se impune şi pentru care se plătesc amor­ butoaie, urmînd ca în acest susţinere ne preocupă mereu S.H.V.P.-2, într-o construc­ stitutelor tehnice şi-au în­ rezultatelor obţinute la în­
în ce priveşe pierderile din tismente ce afectează sub­ trimestru să-l reducem la ze­ creşterea temperaturii şi res­ — ne declara muncitorul spe­ cheiat lucrările. Timp de o văţătură, cu respectarea pla­
rebuturi şi celelalte cheltu­ stanţial preţul de cost al pro­ ro. S-au remarcat prin contri­ pectarea celorlalţi parametri cialist Alexandru Ganea. Noi ţie originală, care-i conferă o săptămînă, ele au oferit ti­ nului anual de repartizare
ieli neeconomicoase şi nepro­ duselor fabricate cu celelalte buţia adusă la realizarea de funcţionali ai agregatelor, am făcut ample investigaţii serie de caracteristici şi îl fac nerilor ingineri, economişti, numerică în producţie. Au
privind
ex­
ductive. Ele sînt determinate utilaje. In aceste condiţii este economii operatorii Vaier furnal işti i noştri au reuşit să ploatare comportarea în identifi- mai pretabil la condiţiile de profesori şi alţi specialişti avut prioritate, indiferent
a
utilajelor,
cinste
ini­
cu
exploatare. Noul tip de stilp
materializeze
de calităţi inferioare, între­ greu de conceput o reducere Balaş, Cornelia Mara, Maria ţiativa respectivă. S-au re­ a scăzut şi în greutate, fapt locuri de muncă potrivite de medie, cei care au soli­
ruperi în producţie, dobînzi cît de cît importantă a chel­ Rovenţa, Elisabeta Muntea- cînd natura defecţiunilor şi. pregătirii dobindite de-a citat să lucreze în comune­
pentru împrumuturi restante, tuielilor de producţie. nu, Cornel Cazac şi alţii, pre­ marcat în mod deosebit, du­ cauzele care le produc. Nu ce permite o economie de
l&'caţii pentru staţionarea la Resurse pentru reducerea cum şi echipele de reparaţii, pă un semestru de muncă, spunem, am constatat că u- metal anuală de peste 3 000 lungul studiilor : în uzine le unde domiciliază ei, so­
încărcare sau descărcare a cheltuielilor de producţie e- care au redus cu mult tim­ jurnaliştii din schimbul B, neie neajunsuri in exploata­ de tone. şi întreprinderi, instituţii de ţul (soţia) sau părinţii lor,
mijloacelor de transport pe­ xistă şi în alte sectoare de pul de staţionare a maşini­ condus de Nicolae Pilly, în­ rea stîlpilor de susţinere pro­ Pentru uşurarea muncii fi­ învăţământ. Distribuirea ab­ ori în comune apropiate.
ste normele stabilite, amenzi activitate, cum sînt transpor­ lor de injecţie cu ocazia re­ tre care Ioan Bontea, Traian vin şi din vina noastră, a ce zice în subteran a fost reali­
şi penalizări pentru neres- turile uzinale, reparaţiile uti­ viziilor şi reparaţiilor cu­ Barbu, Ioan Biriş, precum şi lor care îi producem. zat în două variante un apa­
pectarea clauzelor contrac­ muncitori din alte schimburi, Din discuţiile purtate cu rat pentru tractat şi manipu­
lajelor. Este necesar ca aces­ rente. cum sînt: Gheorghe Hriţcu, factori de răspundere din ca­
tuale. Acestea au afectat se­ tea să fie identificate şi pu­ O situaţie similară în ce Ioan Crăciun, Ioan Lucoi, drul fabricii, cu muncitori, a lat. Şi, în sfîrşit, ultimele r
rios preţul de cost în semes­ se în valoare. Specialiştilor, priveşte preocuparea de a da Mihai Jicmond, Gheorghe reieşit preocuparea tuturor realizări din cadrul fabricii:
trul I, volumul lor ajungînd conducerilor de unităţi şi fie­ peste plan un volum cît mai Pascutescu şl alţii. Trebuie grinda şi cadrele păşitoare,
să reprezinte aproape 0,5 la cărui salariat în parte le re­ mare de produse din mate­ menţionat faptul că rezulta­ pentru îmbunătăţirea tn con­ care se experimentează la
sută din totalul cheltuielilor vin sarcini deosebite în acest riale economisite, am întîlnit tele bune obţinute In privin­ tinuare a tehnologiilor de fa­ Dîlja şi Petrila şi au o com­ VAL
de producţie. Mai grav este domeniu, în care, fără o ac­ şi la secţia furnale a între­ ţa producţiei de fontă reali­ bricaţie. Ingeniozitatea tehni­ portare foarte bună în subte-
faptul că peste jumătate din ţiune hotărîtă şi coordonată prinderii „Victoria" Călan. zată în plus, cu cocs econo­
aceste cheltuieli s-au făcut în a tuturor factorilor nu se Pe primele 6 luni ale anului, misit, concentrează şi efortu­
ultimele două luni ale se­ pot obţine succese. Fiecare harnicul colectiv de furnalişti rile lucrătorilor din sectorul
mestrului, ceea ce dovedeşte salariat trebuie să fie con­ a redus consumul specific de de întreţinere şi reparaţii a Prin munca patriotică
o slăbire a preocupării pen­ ştient şi cointeresat ca la lo­ cocs cu 4,5 kg/tona de fontă, furnalelor. In acest semestru,
...Vorbind despre „ograda"
tru prevenirea lor. cul său de muncă să realize­ reuşind ca din materialele e- din care s-a scurs aproape o SIMBRIA. In incinta întreprinderii mecanice de fabricii in care lucrează, un care sint foarte bune. Tăietu­
rile ce se execută cu ele în­
Un alt element cu pondere ze sarcinile pe care le are, cu conomisite să obţină o pro­ lună, colectivul de muncă al material rulant Simeria au fost săpate gropile pentru muncitor vîrstnic de la F.I.L.
în cheltuielile de producţie un volum de cheltuieli cît ducţie suplimentară de 4 555 secţiei noastre va continua turnarea fundaţiei unei noi hale de producţie care va Orăştie o caracteriza prin- lătură aproape total prelucră­
rile mecanice, circa 10 la sută
este amortizarea plătită pen­ mai mia, să fie conştient că tone de fontă. De asemenea, nu numai să obţină cît mai aparţine sectorului mecanic al unităţii. tr-un fel de paradox : „Pe an mal rămine pentru debavurat.
tru mijloacele fixe. In acest orice leu risipit sau cheltuit cheltuielile la 1 000 lei pro­ multă fontă cu cocs econo­ De menţionat că întreaga construcţie, ce se va în­ ce trece, curtea unităţii noas­ Apoi, avem echipe de lăcă­
domeniu sînt deosebit de im­ fără efect afectează, în final, ducţie marfă au fost reduse misit, ci să găsească şi alte cheia în 1974, se ridică prin muncă patriotică de în­ tre devine tot mai mică şi tot tuşi — cum sînt cele condu­
portante indicaţiile conduce­ propriile sale venituri, rit­ cu 3,93 lei, obţinîndu-se o resurse materiale interne ge­ şişi muncitorii care vor lucra în spaţiul respectiv mai mare !". se de Stoica Petru I, Gheor­
rii partidului de a reduce mul de dezvoltare a între­ substanţială creştere a efi­ neratoare de beneficii supli­ de producţie. — Cum aşa ? ghe Urîtoiu, Vlorel Irimeş, Au­
cheltuielile cu amortizarea pe gii societăţi. cienţei muncii. mentare.
— In fabrică, zice el, con- rel lancu şi altele — care fac
struindu-se mereu hale noi, cinste colectivului nostru prin
ateliere şi alte construcţii in rezultatele obţinute in activi­
care se lucrează, spaţiul liber tate.
se îngustează, curtea devine Atelierul de turnătorie îşi
In trebuie neglijat transportul tot mai mică, dar, în acelaşi realizează mei greu angaja­
timp, tot mai mare pentru că
mentele. Pe primele 6 luni ou
suprafaţa sa de producţie fost realizate peste plan 135
nutreţurilor din cimp creşte vertiginos. tone piese turnate, cantitate
ce se situează cu mult sub
Oricine, pătrunzind în in­
(Urmare din pag. 1) Mecanizatorii Resiga şi Costică Rentea, în timp defecţiunile ce se ivesc. cinta fabricii din Orăştie, îşi jumătatea angajamentului a-
lanuri se mai află la recoltat Conducerea S.M.A. Hunedoa­ Abordind problema asigu­ evidenţiază că acţiunea de poate da seama de acest a- nual.
îşi îndeplinesc şi o combină „Gloria". Me­ ra are obligaţia să intervină rării bazei furajere, tovarăşii devăr. Dacă reflecţia munci­ — Avem necazuri cu piese­
Tractoristul Petru Paraschiv, canizatorul Vasile Pienar, ca­ hotărît pentru a pune pe ..pi­ transportare a nutreţurilor nu torului respectiv ar fi mutată le complexe, cum sint sub-
pe care săptămîna trecută zilnic norma re o conduce, s-a încadrat cioare“ combinele respective. Kafka David, preşedinte, şi s-a bucurat de atenţia cuve­ în perimetrul uman, atunci ea ansamblele pentru unitatea de
l-am întîlnit ajutîndu-i pe încă din prima zi în ritmul In ritm nu tocmai satisfă­ Ioan Oargă, inginerul şef al nită. Este adevărat că s-au ar fi valabilă numai pe jumă­ strunguri din Arad, pentru că
cooperatorii din Orăştie la de lucru stabilit. cător se desfăşoară recolta­ C.A.P. Gurasada, ne spuneau depozitat aproape 300 tone tate. Adică : pe an ce trece, se cere o fontă foarte bună,
Spini,
timpul
C.A.P.
La
seceriş, lucrează cu multă prielnic de lucru la recolta­ tul şi la C.A.P. Şoimuş. Deşi că unitatea are posibilităţi fînuri, însă această cantitate forţa colectivului devine tot iar noi nu reuşim s-o avem
tragere de inimă pentru a fi­ tul păioaselor este folosit cu Remediaţi operativ terenul unde s-a însămînţat să-şi acopere din producţie reprezintă abia o treime din
de
proprie întreaga cantitate de
nutreţuri
producţia
obţi­
naliza grabnic recoltatul şi chibzuinţă. Buna organizare grîu este în general bun, me­ fibroase necesară — 800 tone. nută. Lipsa de operativitate
la această unitate. canizatorii nu reuşesc să-şi
a muncii se concretizează în defecţiunile ! La prima coasă a trifoliene- la transport a influenţat ne­ însemnări de le F.LL. Orăştie
rezultatele frumoase pe care realizeze norma zilnică de lor, care ocupă 100 hectare, gativ producţia de trifoliene
De ce în 6-7 zile ? unitatea le înregistrează. Cu La C.A.P. Peştişu Mic — lucru din mai multe motive. s-a realizat o recoltă de pe­ la coasa a doua, diminuarea
cele două combine, pe care ne spunea secretarul Comi­ In primul rînd recoltatul se ste 5 tone fin la hectar. De recoltei reprezentînd echiva­
mai mare ! In ce constă a-
La C.A.P. din satul Aurel 'lucrează mecanizatorii Petru tetului executiv al Consiliu­ începe la ore „mari", iar tim­ asemenea, iînaţurile naturale lentul unei cantităţi aprecia­ ceastă putere ? — ne-a spus Ioan Pascu, se­
Vlaicu, grîul s-a recoltat de Trif şi Ion Gore, s-a recol­ lui popular comunal Peştişu pul de lucru nu se foloseşte s-au cosit de pe întreaga su­ bile de lapte sau carne. Fi­ cretarul organizaţiei de partid,
pe 45 de hectare din 123 e- tat în decurs de 4 zile grîul Mic, tovarăşul Liviu Dănilă din plin din cauza penelor prafaţă — 275 hectare — şi resc era ca transportul nu­ — Propriu-zis, muncitorii îmbunătăţirile care s-au adus
xistente. Faţă de data la care de pe mai bine de 30 ha. Pî­ — cele trei combine repar­ pe care unele combine le fac s-a început coasa a doua la treţurilor să fi fost aproape noştri rămîn la aceeaşi... sta­ procesului tehnologic — ma­
ne aflăm şi de posibilităţile nă acum, ei şi-au realizat zil­ tizate să recolteze grîu mai destul de des. Cu un plus de trifoliene. finalizat înainte de seceriş. tură fizică ! Dar „talia" lor caraua, două oale de turna­
de care a dispus unitatea, nu nic norma stabilită. Combi­ mult stau. Intr-o săptămtnă bunăvoinţă şi efort din par­ Evident, unitatea dispune de Asigurarea unei bogate ba­ profesională este mereu în re de cite 1 000 kg flecare
se poate spune că rezultatul nele nu cunosc clipe de ră­ au recoltat grîul de pe abia tea cooperatorilor şi mecani­ însemnate rezerve pentru ca lanţe furajere pune în faţa schimbare, devine tot mai etc. — şi cele preconizate —
este mulţumitor. Dealtfel, in­ gaz. Şeful secţiei de mecani­ 20 ha. Motivul pentru care zatorilor, combinele reparti­ efectivul de animale să fie conducerii C.A.P. sarcina de complexă, pentru că oamenii o moară, două uscătoare de
acumulează cunoştinţe noi şi
ginerul şef al C.A.P., Ioan zare din Turdaş, Ilie Mogo- au realizat numai atît se da- zate pentru recoltatul păioa- bine hrănit în perioada de a se preocupa cu maximă forme şi miezuri mari ş.a. —
Făgădaru, recunoştea că una şan, lucrează şi el la recol­ toreşte deselor defecţiuni ale selor pot şi trebuie să se în­ stabulaţie. Cum sînt însă răspundere de stringerea şi se adaptează cu repeziciune credem că vor declanşa şl o
muncii la utilajele moderne
din cauzele care au influen­ tat atunci cînd mecanizatorii combinelor. Mecanizatorii nu cadreze în norma zilnică de fructificate aceste rezerve ? depozitarea fără pierderi a îmbunătăţire a rezultatelor.
servesc masa sau trebuie să cu care dotăm permanent pro­ — Trebuie să avem grijă şi
ţat negativ soarta recoltei au în dotare nici piese de lucru şi in aceste unităţi a- O vizită făcută la adăpostu­ întregii producţii de nutre­ cesul de producţie. Promoto­ ce se întîmplă în jurul nostru,
este şi întîrzierea secerişului, se odihnească. Alături de me­ schimb pentru a remedia în gricole. rile de animale şl în cîmp ţuri. rii acestor prefaceri sint co­ să-i ajutăm pe muncitorii cu
ploile şi grindina făcînd să se canizatori, în cîmp se află muniştii, iar ideea care ii a- mal puţină experienţă — ne-a
piardă o cantitate apreciabi­ zilnic un număr însemnat de nimă este realizarea cincina­ declarat comunistul Cornel
cooperatori. „Oamenii noştri
lă de grl-u. Din discuţie am lului în 3 ani şi 9 luni ! Rujoiu, formator-turnător. Eu,
desprins că recoltatul se va — ne spunea brigadierul de Opiniile tovarăşului Nicolae de pildă, „trag cu ochiul" şi
la cultura mare, Ion Sîrbu
încheia în 6-7 zile bune de — cum ar fi de pildă Maria Andrei, secretarul comitetului la cei doi băieţi care lucrea­
lucru în cîmp. Termenul este Mihnea, Ioana Mihnea, Adam de partid al fabricii, au o ză lingă mine şi le arăt cum
destul de „larg“, dacă se ţine bună acoperire în fapte. Pe trebuie să lucreze mai bine.
seama că unitatea dispune Busuioc, Vasile Tăpălagă, Io- prima jumătate a acestui an, Chiar azi, aşezaseră într-o po­
sif Biriş şi alţii muncesc pe
de 4 combine şi se aşteaptă planul la producţia globală a
combine, ori la transportul ziţie necorespunzătoare forma
să sosească şi „Gloria", reve­ griului sau la eliberatul te­ fost realizat in proporţie de respectivă şi le-am spus s-o
nind (în afară de producţia renului de baloţi. In urma 108,7 la sută, la producţia pună înclinat pentru a nu re-
ce se recoltează manual) în combinelor lucrează în per­ marfă — 101 la sută, Iar pro­ buta piesa.
medie cel mult 17 ha pe o manenţă şi presa de balotat ductivitatea muncii a crescut — Cite piese aţi dat în
combină. Intr-o asemenea si­ cu 3 la sută. O mare parte plus, tovarăşe Rujoiu ?
paie, condusă de mecaniza­
tuaţie, se impune să fie a- torul Nicolae Nasta. Se pro­ dintre angajamentele anuale — Pe Iunie mi-am depăşit
cordată maximă atenţie or­ cedează astfel pentru că me­ asumate au fost realizate In­ norma cu 5 la sută.
ganizării judicioase a muncii canizatorii — atît cei de pe tegral şi chiar depăşite: — Veţi putea să vă reali­
şi folosirii utilajelor de re­ combine, cît şi Remus Nis- 160 000 bucăţi cărămidă pre­ zaţi angajamentele integral ?
coltat la întreaga capacitate. tor, care ziua transportă grîu sată arsă (angajament — La această întrebare au
Dealtfel, mecanizatorul Sabin şi baloţi de paie — ară în 100 000 bucăţi), 200 tone con­ răspuns afirmativ toţi formato-
Tocaci a demonstrat că este timpul nopţii, pentru însă- strucţii metalice (angajament rii-tumători cu care am discu­
posibil ca pe o combină să mînţatul culturilor duble". — 50 tone), 11 strunguri tip tat. Semn că ideea bătrînu-
se realizeze peste 9 tone boa­ Cu aceeaşi răspundere se şcoală ş.a. lui muncitor, despre curtea
Totul constă în voinţa
—
be recoltate pe zi. Iată o ma­ munceşte şi la cooperativa a- „mare şi mică" a fabricii sale.
re rezervă potenţială, care gricolă de producţie din Sîn- oamenilor şi randamentul uti­ se reflectă şi în conştiinţa ce­
lajelor ! — ne-a declarat to­
trebuie fructificată din plin, tandrei. Pînă acum, aici s-a varăşul Eugen Chirilă, şeful lorlalţi muncitori : de a face
printr-o organizare ireproşa­ recoltat grîul de pe mai bine secţiei construcţii metalice. totul pentru ca mărirea su­
bilă a muncii, fiind posibil de 100 ha. De două zile, ală­ — Argumente ? prafeţelor de producţie să
ca perioada de înmagazinare turi de cele 4 combine de ti­ — lată, avem aici, în sec­ însemne şi o creştere reală a
strînsu! grabnic al
an, în sprijinul
grîu din acest
recoltei <Ie
cooperatorilor de la C.A.P. Simeria au venii şi meca­
La
a recoltei să fie mult redu­ pul CI şi C 3, cu care lu­ nizatori de la S.M.A. Haţeg. Unul dintre el, despre care conducerea cooperativei a avut numai cuvinte de laudă, a fost şl Gri- ţie, două aparate de debitat, rezultatelor !
să, evitând astfel pierderile crează mecanizatorii Aurel gore Bozga, care cu combina de tipul „Gloria“ a făcut lucrări dc bună calitate. Foto : VIRGIL ONOIU M. LIVEZEANU
din producţie. Costina, Ion Băluţă, Aurel