Page 91 - Drumul_socialismului_1973_07

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 769 ® SIMBĂTĂ T8 IULIE 1973
sv^^jxmvasisamamiaamisSBcamatasssBCsms

găsesc întotdeauna produsele
în comerţul cu legume şi fructa a8 Văii jiului ele care au nevoie, am mai
văzut la Uricani, nr 23, ges­
tionar Nicolae Preoteasa, nr.
10, Vulcan, gestionar Nicolae
Poşi Importanţi pe cafea Mitrache, nr. 34, Lupeni, ges­
tionară Elena Radu şi altele.
Un cuvînt de laudă se cu­
vine şi la adresa şoferilor
Sh. s §! £ éf 3 E S 0 Iulică Neguşoiu, Ion Mareş,
îmbunătăţim. dar deficiente oisc, Constantin Boţoi, Con­
Constantin Bilac, Pataki Fran-
■ii & y c stantin Gros şi Vasile Cîrpu,
care sînt zi şi noapte, pe
drum. aducând legume, zarza­
mai pe vaturi şi fructe din toate ju­
deţele
populaţia
ţării,
pentru
Văii Jiului. De asemenea, &-
chipelor de muncitori din de­
— Ce cantităţi de zarzava­ Asigurările n-au întot­ — Am făcut trei comenzi — In luna iulie, I.A.S. Si- pozit. conduse de Ion Mărmu-
turi, legume şi iructe se află — ne spune vînzătoarea Con­ meria şi Haţeg trebuiau să rennu şi Veronica Cristea, li
azi pe reţea, la dispoziţia deauna corespondent stantina Sună. Nu mi-a fost ne livreze pe bază de contract se cuvin laude pentru mun­
cumpărătorilor 7 — l-am în­ onorată nici una. Sînt de 5 ferm 600 tone cartofi — ară­ ca ce o desfăşoară ziua şi
trebat pe Ioan Cosma, şeful faptic în teren zile în gol de marfă. ta Viorel Bota, director co­ noaptea la sortarea şi pream-
C.L.F. Petroşani. Unităţi neglijate ' din punct mercial al l.L.F Hunedoara- balarea produselor.
— 17-18 tone cartofi, 6 tone de vedere al aprovizionării Deva. Ne-au dat doar 80-90
ardei gras, 3 tone vinete, 3-4 am întîlnit şi la Uricani şi de tone. Sîntem obligaţi să
tone morcovi şi pătrunjel, 25 Ora 8,15. împreună cu mai Aninoasa. Tocmai acolo unde aducem marfă clin alte jude­ Cîteva puncte de reper
tone roşii, 16 tone fructe, can­ multe gospodine, intrăm la ar trebui să fie o mai bună ţe, fără să avem repartiţie de
tităţi însemnate de dovlecei, unitatea nr. 1, gestionată de aprovizionare, deoarece nu la ei. pentru viitor
ceapă, gulii, castraveţi, fasole .Gheorghe Stan. Yînzătorul — există nici pieţe neorganizate,
verde şi altele — ne-a răs­ nicăieri. Peste cîteva minute de unde gospodinele să-şi poa­ Cum şi în ultima perioadă Oraşul nou Brad. Blocuri confortabile, pomi, verdeaţă şl multe flori. Pe scurt, cartea de
puns. apare şi ne... pofteşte afară. tă procura cele trebuitoare. Oameni şi unităţi s-au manifestat acte de indis­ vizită a oraşului. Foto: VIRGIL ONOIU
— Ce procedeu aplicaţi pen­ Motivul ? Primeşte marfă. Re­ ciplină, servire preferenţială,
tru ca drumul produselor de venim peste o oră. Ii spunem care fac cinsie ciupeli la cîntar, jignire a
la furnizori la beneficiari să că nu-i bun procedeul cu cumpărătorilor etc. (exemple
fie cit mai scurt ? — a fost „închis, primim marfă" în Raid întreprins la Viorica Lăpăduşa — Cimpa,
întrebarea adresată şefului de timpul programului de servi­ Pe Solomon Sicoe, respon­ Gheorghe Gherlan — Lonea, "I
depozit, Nicolae Alexandroiu. re (treabă cu care este de sabilul unităţii nr. 3, din car­ Elena Bologuţ şi Maria Nea­ Concursul de admitere în
— Şoferii noştri sînt zilnic acord), că aprovizionarea se cererea cititorilor tierul Aeroport, l-am găsit ga — Aninoasa), în atenţia Un grup de 40 de pensio­
nari familişti şi nefamilişti din \
plecaţi în ţară, după marfă. poate face şi înainte de a des­ dimineaţa la depozit după organizaţiei de partid, a con­ Orăştie au făcut timp de j
Cind se întorc încărcaţi se chide sau după ce închide. Ne noştri din Valea Jiului marfă. Cîteva ore mai tîrziu ducerii C.L.F. Petroşani va învăţămîntul superior fără două zile o frumoasă excursie j
opresc direct la magazine. A- interesăm de aprovizionare. era In unitate, în halat alb. trebui să stea mai mult pro­ de agrement la Porţile de :
colo se face recepţia cantita­ — Cartofi n-am de ieri, de făcea curăţenie, aranja mar­ blema disciplinei, a cinstei şi Fier. Itinerarul, deosebit de
tivă şi calitativă, produsele la orele 12,00. nici ardei gras, fa, ajuta la servire. împreu­ corectitudinii, care să fie în­ frecvenţă şi seral plăcut, a început cu Ţara
punîndu-se imediat în vînza- nici vinete — ne spune vîn- nă cu lucrătorii din unitate, tronate în fiecare unitate, la Haţegului, a continuat, prin j
re. Alteori şefii de depozite ză torul. O unitate din piaţa Petro- toţi oameni harnici, pricepuţi fiecare lucrător; apoi mai Caransebeş, închelndu-se In ■
însoţesc şoferii la furnizori, Gestionarul Gheorghe Stan şaniului n-are cartofi, de la şi mai ales interesaţi, a trans­ buna gospodărire, repartiza­ sesiunea de toamnă prima zl la vestitele Băi Her- j
fac acolo, în cîmp, recepţia nu-i de faţă. Unii zic că îi alta lipsesc ardeii graşi. Sînt, format unitatea într-o adevă­ rea judicioasă a fondu:ui de culane, unde dealtfel au şi [
1
mărfii şi vin cu ea direct la place să stea mai mult pe >la în schimb, gulii... depreciate rată expoziţie . Nu vei găsi marfă pe unităţi să se facă unei şcoli echivalente, cu di­ rămas peste noapte.
unităţi. Priviţi depozitul. Este altfel de unităţi, cele de... a- calitativ. aici un fir de praf, o marfă chibzuit, cu mai mult discer- învăţămîntul superior plomă.
aproape gol. Legumele şi fruc­ limentaţie publică. — Cel mai mult avem de veche sau depreciată, aibă nămînt; să se elimine cu de- iară frecvenţă ® Se pot prezenta de ase­ Călătoria a continuat a i
tele nu mai fac hălţi aici, cl La chioşcul de la gară se lucru cu unităţile Agrocoop de praf sau aruncată la în- săvîrşire modul aprovizionării menea şi absolvenţii liceelor doua zl. Locurile văzute, l
sînt puse cît mai grabnic la află în vînzare doar mere, — spunea Victoria Vălureanu, tîmplare. Pentru că atunci pe sprinceană, pe baza prie­ de specialitate din promoţia splendoarea priveliştilor ivite
dispoziţia gospodinelor. ceapă şi ceva cartofi. contabilă la administraţia pie­ cînd procesul de vînzare per­ teniei şi., gradului de rude­ @ Concursul de admitere 1973 care fac dovada încadră­ la fiecare pas. au rămas
— Sîntem organizaţi pe — Mergeţi la particulari, ţei. Nu sînt aprovizionaţi, nu mite, fiecare lucrător şterge, nie ; să se intensifice preocu­ începe la 1 septembrie. rii în producţie pînă la data pentru noi momente de ne­
două, trei schimburi de lucru dacă aveţi nevoie de altceva ridică ambalajele, nu se inte­ sortează aranjează marfa. U- parea şi strădania pentru ob­ (g Se pot prezenta la acest de 1 septembrie 1973. uitat. Cele trei ore petrecute
în depozit, pentru sortarea — le... sfătuieşte vînzătorul resează de buna servire. nitatea este o oglindă. Bine ţinerea de ia furnizori a în­ concurs oameni ai muncii © înscrierea candidaţilor la muzeul din Drobeta Turnu i
produselor. Sortarea se face pe dteva gospodine care îşi Aici e paradoxul : slabă a- aprovizionată în permanenţă. tregii cantităţi de produse oare au absolvit liceul cu di­ se face la secretariatele fa­ Severln ne-au Impresionat, j
noaptea urgent şi marfa plea­ exprimă nemulţumirea. provizionare la uncie unităţi Dealtfel, este singura unitate de bună calitate. plomă de bacalaureat, ş:ua)ă cultăţilor incepînd cu şase zi­ mănăstirea Tlsmana — azi j
că la unităţi — a adăugat Unitatea nr. 44. Vînzătoarea cînd marfă există din abun­ cu program non-stop din Va­ In general vorbind, reţeaua medie de cultură generală cu le înaintea concursului şi se monument Istoric —, de ase­
Ioan Cosma. serveşte în costum de stradă. denţă ! Şeful de depozit, Ni­ lea Jiului. Conducerea C.L.F. se prezintă incomparabil mai diplomă de maturitate sate o încheie cu 24 de ore înainte menea. Frumuseţile naturale,
— Cît este de judicioasă re­ Fasolea verde e mai mult us­ colae Alexandroiu, mai obiş­ Petroşani, cea a l.L.F. şcoală echivalentă cu diplo­ de începerea probelor. (Fac
partizarea fondului de marfă cată, iar puţinele sortimen­ nuieşte să dea marfă ,,pe Hunedoara-Deva au numai bine ca în alţi ani, ceea ce mă. excepţie candidaţii la secţiile
este un merit. Dar şi neajun­
pe magazine ? te de produse aflate în vîn­ sprinceană“ nescăpînd din cuvinte de laudă ia adresa suri mai sînt, unele amintite g. înscrierea candidaţilor serale de subingineri, organi­
— Au prioritate la aprovi­ zare n-au preţuri afişate. In vedere vreodată să-şi asigure acestui om. care este tînărul se face incepînd cu şase zile zate pe lîngă mari întreprin­
zionare unităţile amplasate în schimb există preţuri la pro­ mai întîi neamurile — ges­ Solomon Sicoe. In ziua raidu­ în rîndurile de faţă. Elimi­ înainte de data concursului şi deri care au sediul în locali­
narea lor este o datorie de
pieţe, cele din cartierele mun­ dusele ce sînt lipsă din^unila- lui nostru, în numai cîteva se termină în preajma con­ tăţi ce nu sînt centre univer­ 0 MISIE Bl
citoreşti şi, în ordine, toate te. tionari, remizieri pe la punc­ ore, aici se vînduse marfă în maximă însemnătate pentru cursului. sitare : înscrierea acestora se
celelalte — spunea Ioan Cos­ Unitatea nr. 18, din Vulcan, tele stradale ; dezinteresul u- valoare de aproape 10 000 lei ! fiecare lucrător din reţeaua (jg La înscriere candidaţii face la sediul secţiei de sub­
ma. Pe baza comenzilor în­ amplasată în apropierea Fa­ nor şefi de unităţi ; neonora- Si procesul de vînzare conti­ desfacerii legumelor şi fruc­ vor prezenta o adeverinţă de ingineri).
tocmite de şefii magazinelor, bricii de stîlpi hidraulici. Are rea ritmică a obligaţiilor con­ nuă în acelaşi ritm zi de zi. telor în Valea Jiului ! Ia locul de muncă, din care © Actele cerute, obiectele
marfa se repartizează cu doar conserve şi ceva ceapă. tractuale clin partea unor Unităţi frumoase, bine puse să rezulte că sint încadraţi de concurs, modalitatea des­
chibzuinţă tuturora. In rest, nimic. furnizori etc. !a punct, în care gospodinele GH. I. NEGREA In producţie. făşurării concursului pentru
© Obiectele de concurs, ac­ cursurile serale sînt aceleaşi
tele cerute, desfăşurarea con­ ca şi Ia concursul de admite­ SI REUŞITA
cursului sînt menţionate în re pentru învăţămîntul de zi.
broşura „Admiterea în învă- In plus, candidaţii vor pre-
ţămîntul superior — 1973“. zpnla o adeverinţă de la locul
Cum putem Cursuri de vera pentru matematicieni învăţămîntul superior de muncă din# care să rezulte | realizările oamenilor muncii I
în
lucrează
că
specialitatea
seral facultăţii pe care doresc să : din această parte a ţării, I
o urmeze Fac excepţie ab­
: monumentala operă de la ;
combat© poluarea DEVA. Incepînd din 17 iulie, munici­ 5 cicluri interesante de lecţii în secţiile © In facultăţile şi secţiile solvenţii liceelor de speciali­ I Porţile de Fier ne-au îneîntat \
tate. promoţia 1973, cărora li
piul Deva găzduieşte, în cadrul Liceului de logică şi teoria mulţimilor, mulţimile unde nu s-a completat cifra se cere să facă dovadă că \ ochii şl ne-au încălzit inima, j
Exclamaţii de satisfacţie şi [
:
de şcolarizare cu prilejul con­
sînt încadraţi în producţie.
sonoră ? minier, Şcoala de vară de Analiză ma­ numerice şi structurile lor fundamentale, cursului din iulie 1973, sesiu­ © Candidaţii la secţiile i cuvinte de mulţumire au ex- j
[ primat simţămintele pârtiei- [
tematică organizată de Facultatea de mn-
elemente d<> analiză funcţională finit di­
nea de toamnă a concursului
tematică-mecanică a Universităţii din Ti­ mensionată, calcul diferenţial şi calcul de admitere în învăţămîntul serale de subingineri. organi­ j ponţilor la excursie la îna- j
zate pe lîngă mari întreprin­
j poierea acasă după 48 de :
Noţiunea de poluare sau orientare în timp şi in spa­ mişoara şi de filiala Societăţii de ştiinţe integral. superior seral începe la data deri, vor prezenta la înscriere | ore.
impurificare a mediului în­ ţiu. matematice Timişoara. In afara lecţiilor susţinute de cadre di­ de 1 septembrie. recomandarea întreprinderii : Pentru această frumoasă
conjurător are aspecte mul­ Unde este deci adevărul ? Fină în data de 5 august profesori de dactice universitare, cursanţii au prilejul © La concurs se pot pre­ unde sînt angajaţi, cu care au j excursie, meritul revine co-
tiple şi variate care depind Pe undeva pe la mijloc. Ce zenta pameni ai muncii, ab­ încheiat în prealabil contrac­ I mltetului Casei de ajutor re- j
de natura mediului impuri- este de făcut pentru com­ matematică din cele mai diferite colţuri participării la mese rotunde pe diferite solvenţi ai liceului cu examen te in virtutea cărora se anga­ : clproc a pensionarilor din
ficat (apă, aer, sol) şi de baterea activă a poluării ale ţării au posibilitatea să urmărească teme metodice. de bacalaureat, ai şcolii me­ jează ca, după absolvire, să
agenţii impurificatori (chi­ sonore ? dii de cultură generală cu lucreze minimum cinci ani în j Orăştie, şi In special harni-
mici, fizici, mecanici, ra­ Sînt de luat în conside­ ■ ■■nrvvviiiiai examen de maturitate sau ai întreprinderea respectivă. j cuiul şl neobositului ei pre-
dianţi etc.). Din această rare metode tehnice de izo­ I şedinţe, Ioan Bărboi — or-
multitudine de aspecte ale lare fonică a unor încăperi,
poluării, ne propunem să în care se lucrează sau ca­ I ganizatorul şl conducătorul j
evidenţiem un anume as- re sînt destinate odihnei ; Pregătiri pentru j grupului. Trebuie menţionată I
pect şi anume poluarea so­ insonorizarea surselor sono­ j şl comportarea tovarăşului E- :
noră. re poluante sau a încăpe­ începerea noului ; mii Nistor, care a condus cu j
Poluarea sonoră este în­ rilor in care aceste surse
locuirea tăcerii prin zgo­ sînt instalate ; repararea u- an şcolar j multă competenţă, stăpinire j
mot. Fizicienii definesc zgo­ nor instalaţii (apă, încălzi­ j şi răbdare autocarul nostru, i
pre­
PETROŞANI.
motul ca o suprapunere re centrală) ; folosirea de gătirilor ce se In fac cadrul această : Toţi cel care au participat !
în
dezordonată a sunetelor de dispozitive de atenuare a perioadă pentru buna desfăşu­ : 1° această minunată excursie i
frecvenţă şi intensitate di­ zgomotelor produse de mo­ rare a viitorului an şcolar, în I Ş'-au exprimat dorinţa de a j
lucrăto­
ferită. toare cu explozie. municipiul la Petroşani, E.G.L. au
rii
sectorul
de
Cîteva exemple de poluare In afară de metodele pur terminat lucrările de repara­ : se mai organiza şi altele, la
sonoră : zgomotul produs tehnice, sumar amintite, ţii şi zugrăveli la şcolile v : fel de frumoase în viitor.
de o motocicletă sau un au­ destinate atenuării poluării neralc nr. l, 5 şi c, ia liceul
generală
şi
Şcoaia
industrial
tobuz care au tobele de e- sonore, dorim să insistăm din Surduc. Pînă la data de SIMION GOG
şapament neetanşate, aşa asupra unor metode de 20 august a.c. toate şcolile din Orăştie
incit lasă să se perceapă „tehnică a convieţuirii în municipiu vor fi gata să-şi
primească „beneficiarii".
toate zgomotele produse de societate“, care vor putea
exploziile motorului; zgo­ ameliora simţitor dezavan­
motul produs de copiii care tajele poluării sonore. Cîte­
se joacă în curtea şcolii va exemple :
sau cel produs de un sta­ Dorim să petrecem în a-
dion în timpul unui meci partamentul pe care ii ocu­
de fotbal ; zgomotul produs păm ? Cu bunăvoinţa cetă­
noaptea de o grădină_ de ţenească, să programăm pe­ P e s c a r u
vară din care, pe lingă mu­ trecerea, să zicem de la ora
zica nedorită de vecinii ca­ 18 la ora 22. Credem că
re vor să doarmă, mai e- este omeneşte posibil. Or­ „Marca fabricii“ este o noţiune la care ţin foarte mult salariaţii (le Ia „Vidra“ Orăştie. Produsele ieşite din mllnlle lor
mană şi „cîntecele" de pa­ chestra din grădina de va­ se bucură de multă apreciere în rîndurile beneficiarilor interni şi externi. De mergi la Mureş ori nat pe care-l urmărisem de
har ; zgomotul produs în- ră să se mute la ora 22 în portului. In Imagine, un grup de croitori din atelierul condus de maistrul Iosif Paşca execută operaţii la mesade destinate Strei, lacul Făieragu sau ba­ mai mult timp. Fără momea­
tr-un bloc de locuinţe de localul restaurantului. Cre­ rajul de la Cinciş, pe Riu Ma­ lă, arunc cirligul în apă şl
vecinii nedisciplinaţi care dem că se poate. Ca tova­ re sau sus la munte la Bucu­ aştept Alături, pescarul îmi
chefuiesc noaptea şi lasă răşii conducători de auto­ ra ori Zănoaga, îl intilneşti aruncă doar o privire nepăsă­
pikupul, radioul sau mag­ buze să plece în cursă cu negreşit şi pe el, pescarul. II tore. Nu zice nimic. Scapă
netofonul să cînte, cu ma­ toba de eşapament repara­ recomandă îndeletnicirea şi cite unul, pune altă momea­
ximum de intensitate, aşa tă şi în timpul staţionării, uneltele. lă, scoate un oblete, îl arun­
ineît întregul bloc se trans­ în staţiile de călători, să nu ÎMPLINIRILE muncii cu cartea înzestrat cu o „răbdare de că cu indiferenţă in apă. Plu­
formă într-o cutie de rezo­ „bîzîie acceleratorul", cre­ fler", pasionat, e în stare să ta mea mişcă, eu nu trag, ştiu
nanţă. Lista s-ar putea pre­ dem că se poate. stea ore în şir privind la un de ce. El nu ştie. Se uită la
lungi. Urbaniştii pot contribui Urcînd din Hunedoara 15 ani (de 12 în Ghelar) şi-a părute. E un ghid preţios şi temir s-au bucurat de suc­ punct fix pentru a scoate mă­ mine mirat. Eu mă uit la plu­
Este cunoscut că pertur­ şi ei la atenuarea poluării drumul străjuit de brazi, cu legat destinul de cel al a- util. Anii mulţi petrecuţi în ces, determinînd o afluenţă car un peşte. Doar unul. De ta lui. A lui e liniştită. El nu.
barea liniştei la locul de sonore prin amplasarea şerpuiri şi opintiri de mun­ propierii oamenilor spre bibliotecă între cărţi şi citi­ sporită spre genurile de car­ nu-l scoate, că i-a scăpat, „a Fumează. Strînge cu dinţii ţi­
muncă are influenţe nega­ locurilor unde copiii trebuie te, cale spre inima pădure- carte. tori i-au întărit Magdalenei te antrenante în aceste ţna- fost mare şi i-a rupt cirligul"; gara. Privesc în continuare
tive atît asupra cantităţii, să se joace, cît mai izolat nilor, dai de o aşezare mi­ Printre bucuriile mai re­ Pali convingerea că unul nifestări. Deosebit de utile ştie el atîtea cazuri ce-l fac nepăsător la pluta care e du­
cit şi a calităţii producţiei, faţă de aglomerările de lo­ nerească cochetă şi înflori­ cente generate de ocupaţia dintre secretele măririi nu­ se dovedesc a fi expoziţiile şi mai îndîrjit. să de curentul apei. El agaţă
chiar dacă este vorba de o cuinţe. Aceste locuri de joa­ toare, în care bătrlnii îşi îm­ sa, bibliotecara Magdalena mărului de cititori îl repre­ cu împrumut organizate cu Cine nu a stat măcar o dată un clean, atent insă la pluta
producţie intelectuală: cer­ că sau sport, să fie izolate părtăşesc cu mirare vestea Pali ne relata cu satisfacţie zintă informarea acestora la prilejul diferitelor acţiuni de vorbă cu un pescar, cine mea, îl scapă. Devine aproa­
cetare, învăţămînt, creaţie prin perdele dense de plan­ că „acuşi, la întîi, se începe mărirea considerabilă a cir­ zi, cu tot ce apare nou, pre­ culturale. Spre exemplu, cu nu a încercat măcar o dată să pe furios. Pentru a nu-l moi
artistică. taţii, care, pe lîngă rolul lucrul la nişte blocuri de culaţiei cărţii social-politice, zentarea cît mai variată şi prilejul simpozionului dedi­ scoată un peşte, mare păcat necăji, trag şi eu, şi scot un
Un sistem nervos supus de izolaţie fonică, vor con­ nici la Bucureşti n-or fi mai interesul deosebit pe care-1 cat anului revoluţionar 1848, a făcut. Sînt fel şi fel de oa­ ciot. De data aceasta mă
timp îndelungat unor trau : stitui şi un filtru pentru po­ mari şi mai frumoase“. Flori manifestă numeroşi cititori complexă a cărţilor aflate toate cărţile expuse au fost meni, fel şi fel de pescari. La „onorează" doar cu un zîm-
me sonore, acumulează pe luări de altă natură. şi perdele dantelate răsar pentru acest gen de lectură. în bibliotecă. De aici şi va­ împrumutate. barajul de la Cinciş, mulţi bet acru. Işi schimbă cirligul,
nesimţite efectele nedorite . de după fiecare fereastră, Cele aproape 800 de cărţi rietatea acţiunilor cu cartea şi-au făcut şi adăpost. Ade­ schimbă momeala, aranjează
produse de acesta, se insta­ In concluzie, sînlem con­ curăţenia şi prospeţimea social-politice solicitate în organizate la Ghelar. Cele Un sector mai slab repre­ văratul pescar, cind se crapă pluta, aprinde altă ţigară. Nu
lează nevroze caro produc vinşi că lupta contra po­ sînt la ele acasă. E firesc primele luni ale anului sînt aproape 15 000 de cărţi ale zentat este cel al cărţii teh­ de ziuă, e deja prezent la lo­ mă mai ia în seamă. Se lă­
oboseli, insomnie, lipsă de luării sonore trebuie s-o ca la aceşti buni gospodari un argument în plus pentru bibliotecii, acoperind o arie nice. Deşi dispune de peste cul de cu seară pregătit. murise. Eu nu mai arunc un­
apetit pentru muncă, efec­ ducem noi toţi cei care do­ cartea să devină un prieten ilustrarea interesului firesc vastă de cunoaştere şi in­ 2 250 exemplare, fondul teh­ Şi cite nu ştiu ei, pescarii. diţa dar ii privesc in conti­
te care la prima vedere, nu rim să beneficiem de liniş­ statornic, de neînlocuit. suscitat de acele apariţii e- formare, de frumuseţi şi ar­ nic al bibliotecii clubului Iţi descriu cu lux de amănun­ nuare. De data aceasta scoa­
au nici o cauză plauzibilă. te. Este o datorie a noas­ Ne-a convins de această ditoriale care vorbesc direct tă, trebuie popularizate. A- este învechit iar ritmul de te^ ţiparul, ştiuca, păstrăvul, te clean după clean, doi, trei,
Intoxicaţia sonoră se pro­ tră, pentru noi. prietenie bibliotecara Clu­ despre noi, despre ce am fă­ ceasta e premisa. De aici împrospătare foarte încet plătica, roşioara, crapul, clea­ patru, care de care mai fru­
duce, cu consecinţe diver­ Este nevoie, în primul bului „Minerul" din Ghelar, cut, ce vom face, despre urmează organizarea stan­ (3-4 cărţi pe an, cite se gă­ nul etc., etc. Cunosc şi peş­ moşi. Culmea. El e la fel de
se, atît asupra copiilor, a- rind, de bunăvoinţă, de a- Magdalena Pali, vorbindu-ne mijloacele cele mai eficien­ durilor de cărţi la locul de sesc din sectorul mineritu­ tele zburător, migrator, sau liniştit. Nici o undă de bucu­
dulţilor, cit şi asupra bătrî- tenţie şi de spirit de bună despre cei peste 1 000 de ci­ te prin care putem contribui muncă, la dormitoare, serile lui, la C.L.D.C. Deva). O mai peştele ferăstrău. Ştiu multe rie, nici o rază de mulţumire,
nilor. convieţuire cetăţenească. titori statornici ai bibliotecii la progresul societăţii. literare, simpozioanele, mon­ bună colaborare în această zicători, vorbe cu trie, bancuri nimic. Nu mai rabd.
Nici „liniştea absolută" (în anul 1972 — 1 200), de­ In ajutorul cititorilor vi­ tajele literare, prezentările de direcţie a specialiştilor ex­ şi cite şi mai cite poveşti şi — Frumoase piese... I
nu e mai bună. Oamenii su­ Arhitect spre gusturile şi preferinţele ne punctul de informare şi cărţi, alegerea adecvată a ploatării cu bibliotecara ar fi, fapte „adevărate", păţite şi
puşi testelor de linişte to­ MARCEL VASILESCU documentare organizat cu desigur, utilă, chiar şi dacă trăite de ei. Unii le spun, al­ — Azi aveţi zi bună, nene I
tală au acuzat stări de dez- I.P.H. Deva lor. Se numărau printre cei fondului de carte pentru bi­ biblioteca tehnică a între­ ţii nu. Pentru unii pescuitul e — Ca toate altele.
remarcaţi prin pasiunea ne­ sprijinul comitetului de par­ bliotecile mobile de la că­ prinderii ar oferi totul. o distracţie, o desfătare, pen­
dezminţită pentru citit mi­ tid şi comitetului sindicatu­ minele muncitoreşti şi de la Oricum, atmosfera plăcută tru alţii o pasiune. Pasionaţii — Chiar toate-s la fel ?
nerii Gheorghe Herghelegiu, lui de la Exploatarea minie­ frontul 2 Mărişoara ş.a. a bibliotecii clubului ar cu­ sint mai tăcuţi, mai mult pre­
Traian Barbu, Mihai Pante- ră Ghelar şi dotat cu docu­ Prezentarea cărţilor „Prie­ ceri, probabil, mai mulţi ci­ ocupaţi de arta de-a-nşela — Nu sinteţi mulţumit.
Jucători la JsuS Petroşani limon, Mihai Ţucaş, Mihai mentele de partid şi de stat. tenie, colaborare, solidari­ titori şi pentru această car­ peştele. Cu cit acesta e mai — Mai ales că, uite, alţii
Claci, telefonista Elisabeta ce apar, cu publicaţiile ne­ tate“, „Fii ai marelui curaj", te, ceea ce nu ar fi decît viclean, pasiunea pescarului
Bile, maistrul Constantin cesare unei complexe pregă­ în sprijinul producţiei, al se agită dintr-o parte in alta,
In lista transferărilor de jucători, aprobate de F.K.F., Diaconescu, inginerii Mia Hui tiri politico-ideologice. serile literare cu temele „Un mişcării de raţionalizări şi creşte. Cu unii ca aceştia, fără folos.
sînt menţionaţi şi fotbaliştii care vor evolua în apropiatul şi Alexandru Tănăsescu şi O practică bună la biblio­ moment luminos în viaţa inovaţii, al perfecţionării greu schimbi o vorbă... Tace. Nu mai scoate o vor­
campionat Ia Jiul Petroşani. Aceştia sînt Grama (de la mulţi, mulţi alţii. teca din Ghelar e legătura poporului român — revolu­ continue a pregătirii profe­ ...Găsisem o undiţă intr-un bă. Pînă se întunecă mai
Progresul Bucureşti), Tudor, Tulpan, Niţu, Basna şi Mo- 57 de cărţi citite într-o strînsă a bibliotecarei cu ţia de la 1848 oglindită în sionale. Fiindcă tinereţea tufiş, după aspect (băţ de a- scoate cîteva „piese". Işi strîn­
canu (toţi de ia Steaua-tineret), Selineşi (Metrom Braşov), jumătate de an, palmaresul organizaţiile de partid şi literatură", „Munca, cheia cărţii e, în fond. sursa con­ lun, plută din cocean de po­ ge apoi uneltele şi tot atit de
Naşte (Nirolina Iaşi) şi Predescu (Dinamo-tinerel), ulti­ minerului Gheorghe Herghe­ U.T.C., ia adunările cărora fericirii omului“, recitalul tinuă a tinereţei spirituale rumb, nailon din bucăţi), n tăcut, la fel de liniştit şi ne­
mul fără drept de joc (> luni. A revenit la Jiul înaintaşul legiu nu e chiar puţin lucru, se anunţă apariţiile editoria­ de poezii „Eroi ai neamului a fiecăruia. vreunui „prîslea". Am pus la păsător, pleacă.
Stoian, care a fost împrumutat Mureşului Deva. Remar­ ne mărturiseşte cu satisfac­ le intrate în bibliotecă, căr­ românesc", evocarea perso­ încercare nu „arta“ mea de a
căm opţiunea Jiului pentru tineri jucători, „importaţi", ţie bibliotecara, cea care de ţile social-politice recent a- nalităţii lui Dimitrie Can- ILEANA LASCU prinde peşte, ci a unui pasio­ GEORGE BOJANU
din păcate. Pepiniera proprie nu rodeşte...