Page 94 - Drumul_socialismului_1973_07
P. 94
BcisL^mamau
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 770 ® DUMINICĂ 29 IULIE 1973
BaMMHBMW8BCgg8g3BaBQB0MgPWMraEgZ
„Sfatul omeniei“ găseşte o tot mai
largă audienţă in rindul cetăţenilor
Ziarul nostru a mai găz tentă şi, bineînţeles, în baza din municipiul Deva. Aşa babile privind încălcarea re
duit, în coloanele sale, arti prevederilor legale. Acest sînt Iuliu Mariş, şofer la gulilor de convieţuire socia
cole care au relevat activi sfat îşi desfăşoară activitatea întreprinderea de drumuri lă ale tinerilor Ioan Haza,
tatea „Sfatului omeniei“ sub conducerea unui vice şi poduri, Florin Teodor, ru- Farray Arpad şl Petru Nuţ,
constituit, în urmă cu un preşedinte sau a secretaru tierist la direcţia de dru cărora, deşi li s-a atras a-
an — ca formă obştească — lui comitetului executiv, în muri şi poduri, Alexan tenţia şi au fost sfătuiţi în
pe lîngă Comitetul executiv şedinţe lunare şi ori de cîte dru Moldovan, muncitor la prezenţa părinţilor şi a re
al Consiliului popular al ori este nevoie, cu participa I.J.G.C.L., Ana Duma. mun prezentanţilor organizaţiei
municipiului Deva. Acest rea acelor membri din co citoare la şantierul I al U.T.C. şi conducerilor între
sfat îşi găseşte o tot mai lar lectiv care pot să-şi aducă T.C.H., Gheorghe Rădulescu, prinderilor unde lucrau că
gă audientă în rîndul cetă contribuţia cel mai bine la lucrător la cooperativa „Pro trebuie să-şi revadă modul
ţenilor, dovedindu-şi eficien lămurirea stării de lucruri gresul" şi alţii. Unii, însă, de comportare în societate,
ţa, Implinindu-şi scopul supuse spre analiză şi dez deşi au primit repartiţie au persistat în deprinderi
pentru care a fost creat. batere. pentru un loc de muncă, nu rele, au contravenit Decre
Format din primul vice Pînă în prezent au fost s-au angajat, motivînd că tului 153/1970, fapte pentru
preşedinte, un vicepreşedinte luate în evidenţa „Sfatului nu le place unde au fost re care au fost sancţionaţi de
şi secretarul comitetului e- omeniei“ din municipiul De partizaţi sau că lucrează o- organele competente cu în
xecutiv al consiliului popu va 40 de cazuri ale unor cazional la diferiţi cetăţeni chisoare contravenţională.
lar municipal, din reprezen cetăţeni cu tendinţă de pa particulari. N-au vrut să în „Sfatul omeniei“ a încer
tanţi ai organizaţiilor de razitism social, care au evi ţeleagă necesitatea încadră cat şi, în cea mai mare par
masă, ai procuraturii locale, tat să se încadreze în cîm- rii lor în muncă Varga Zol- te, a reuşit să deschidă
judecătoriei, serviciului mu pul muncii, unii dintre a- tan, tehnician constructor, drum spre muncă multor
nicipal de miliţie, oficiului ceştia fiind căsătoriţi şi a- care a primit repartiţie pen tineri şi vîrstnici, să com
forţelor de muncă, din de vînd copii, cetăţeni cu viciul tru şantierul Chişcădaga, bată comportările necuviin
putaţi, conducători ai unor beţiei, cu comportări imo Constantin Epure, zugrav, şi cioase şi să restabilească
întreprinderi şi instituţii, rale în familie şi în socie Emil Pipili, cu repartiţie armonia în multe familii. U- împlinirile muncii trenat pionierii din întrea
preşedinţi ai comitetelor de tate. De asemenea, părinţi pentru Şantierul I al T.C.H., nii cetăţeni, descurajaţi şi ga Vale a Jiului.
pentru
Brăneţ,
mina
Iosif
cetăţeni şi ai asociaţiilor de care manifestă indiferenţă Deva, Mariana Paul şi Mar lipsiţi de puterea de a ho .© 150 de pionieri de la mm oi mmk © Pionierii din oraşul
tărî în legătură cu viaţa şi
locatari cît şi din cetăţeni şi lipsă de responsabilitate cela Vasiliu au fost reparti Liceul din Simeria au par Călan au participat alături
de onoare şi cu prestigiu în faţă de educarea copiilor zate să se califice în mese comportarea lor, care sim ticipat, alături de coopera turile fermei de leguminoa cursii cu „mocăniţa“ pe va de colegii lor din judeţ la „
activitatea şi comportarea şi care nu iau măsuri pen ria de textiliste, la Fabrica ţeau nevoia de îndrumare, torii de la C.A.P. Simeria se a C.A.P. din comu lea Runcului, admirînd mi o serie de întreceri sportive
1
lor, ,,Sfatul omeniei' desfă tru a evita şi înlătura com au găsit în „Sfatul omeniei“ Veche, la plivi tul legumelor nă. ' nunatele ţinuturi ale „pădu- la fotbal, handbal, atletism,
şoară o activitate de influ portările rele ale acestora, „Garofiţa" Timişoara, dar un real sprijin. Această for şi la scosul cartofilor, pe © La unităţile de pionieri renilor". întreceri dotate cu trofeul
enţare obştească, cu scop e- uneori ei înşişi exercitînd au refuzat să se încadreze mă obştească de întrajuto cînd alţi 80 de pionieri de din sectoarele Deva, Şoi- © Cei din Vulcan, Ani- „Cupa colegialităţii".
ducativ, privind conduita influenţe negative asupra în rîndul oamenilor muncii. rare, găseşte, aşa după cum la aceeaşi unitate au desfă muş, Păuliş, Brănişca şi Ve- noasa şi Lupeni au partici © In perioada 10 iunie —
aminteam, o tot mai largă
socială, etica şi echitatea, celor mici. Sînt cetăţeni daţi în supra audienţă în rindul oameni şurat ore de muncă patrio ţel s-au organizat brigăzi de pat la cabana „Vulcan" la 15 august, o parte din pio
sfătuind pe cei care au a- Ca urmare a sfaturilor, a vegherea unor membri al tică pe şantierul din Sime muncă patriotică ce acţio o originală „serbare a mun nierii municipiului Deva
bateri de la aceste princi îndemnurilor date, s-a reu „Sfatului omeniei“ care în lor de toate categoriile, în- ria al Trustului de construc nează pe tarlalele .coopera ţilor“. In cadrul acesteia, participă la interesante în
pii. şit ca din cei 28 de cetăţeni cearcă, în continuare, să-i scriindu-se în efortul comun ţii. tivelor agricole de producţie cîntecul pionieresc, jocurile treceri de fotbal între străzi
„Sfatul omeniei“ stă, de discutaţi pentru motivul că facă să înţeleagă necesitatea privind grija faţă de om, de © Pionierii de la Şcoala din Mintia, Boz şi Tîrnăvi- şi voia bună au pus stăpîni- şi cartiere, întreceri dotate
fapt, la dispoziţia oricărui nu sînt încadraţi în cîmpul încadrării lor în muncă, iar nevoile sale, de întronarea generală nr. 2 din Deva au ţa, precum şi pe loturile re pe toţi cei prezepţi. cu trofeul „Cupa speranţe
cetăţean din municipiul De muncii, şi cărora li s-au eli în cazul săvîrşirii unor aba în conştiinţe a normelor e- plivit varza şi castraveţii microcooperativelor agricole © Din iniţiativa Consiliu lor". Colegii lor, iubitori ai
iniţie
înotului,
participă
la
va care, aflat în faţa unor ticii şi echităţii socialiste. de la C.A.P. şi I.A.S. Deva. de producţie. lui municipal al organizaţiei
berat, pe loc, ordine de re teri se va proceda la luarea © Pionierii din Băcia au rea în tainele acestui sport.
greutăţi, poate sesiza sau se Clipe reconfortante, pionierilor din Petroşani, In acest scop sînt organizate
partiţie pentru diferite locuri măsurilor legale ce se im IACOB PETRU desfăşurat 600 ore de muncă
poate adresa direct acestui de muncă, 16 dintre aceştia pun. secretarul Comitetului executiv la plivitul legumelor la de neuitat cabana „Straja" a găzduit trei serii în cadrul acţiunii
colectiv obştesc pentru a s-au angajat şl lucrează la Pe această linie au fost al Consiliului popular C.A.P. din comună iar concursul de orientare tu „Delfin ’73“.
obţine o îndrumare compe diferite organizaţii socialiste dezbătute şi faptele repro municipal Deva cei din Rapolt, 360 de ore Pionierii hunedoreni ristică dotat cu trofeul „Au
la plivitul cepei de pe stra participă săptămînal la ex rul verde". Concursul a an Prof. M. CONSTANTINESCU
Noutăţi privind desfăşurarea concursului
I N I Ţ I A T I V E L E
ţ ’ de admitere în învăţămintulsuperior seral
j colectivităţilor de munca —
si fără frecventă din toamna acestui an HĂ ORĂŞTIE
j puternică forţă mobilizatoare J PROBELE SCRISE rifica în plenul comisiei de © Candidaţii -vor fi exa 1
© Durata lucrării scrise admitere şi, în cazul apre minaţi, pentru fiecare disci Producţiei şi avutului de sudură sau alte lucrări
este de maximum trei ore cierilor deosebite, lucrarea plină, de minimum două ce necesită flacără deschisă
din momentul în care su va fi încredinţată spre no persoane. obştesc — aceeaşi grijă fără a se obţine In preala
(Urmară din pag. 1) noştri da Ia Telluc privind de peste 5 400 tone se înre biectul, a fost scris complet tare definitivă unui cadru © Nota probei orale se bil aprobarea comisiei teh
nice p.c.i. şi după ce s-au
îmbunătăţirea calităţii mine gistrează şi la E.M. Ghelar. pe tablă. didactic, numit de comisie, calculează ca medie aritme luat toate măsurile de pre
reului. Pe această cale, cheltuielile © Fiecare lucrare scrisă dintre cadrele didactice cu tică a notelor întregi pen In cadrul Fabricii de in venire
cu maşina de încărcat ran — Generalizarea Iniţiative de prelucrare s-au redus sim va fi corectată de mini cea mai mare autoritate tru fiecare problemă (su dustrie locală Orăştie se — pentru ca fiecare anga
profesională.
damente de peste 6 tone pe lor este o preooupare princi ţitor, obţinîndu-se pe între mum două persoane, iar biect sau chestiune), cu manifestă o preocupare deo
post, răspunde necesităţii pală pentru noi — s-a ex prindere o economie de circa nota acordată de fiecare PROBELE ORALE două zecimale. sebită din partea întregului jat să cunoască regulile de
creşterii productivităţii mun primat tovarăşul Mihai Cer- 650 000 lei. dintre aceste cadre didacti © Media rezultată la e- colectiv pentru îmbunătăţi prevenire a incendiilor, la
data angajării să se prelu
cii, sporirii producţiei de mi vencovici, preşedintele consi •A ce va fi trecută pe liste se © Orarul de examinare xaminarea orală se trece în rea continuă a cantităţii şi
nereu. De aceea, ne-am pre liului municipal al sindicate parate, astfel încît să fie a candidaţilor pe grupe, dis legitimaţia candidatului. calităţii produselor, pentru creze normele de prevenire
ocupat să extindem iniţiati lor. Acţiunile pe care le-am Exemplele de mai sus ple cunoscută numai de persoa cipline şi săli va fi afişat © In caz că pe ultimele producerea de noi sortimen a incendiilor specifice locului
va la cît mai multe brigăz'. desfăşurat In acest scop sînt dează convingător pentru sti na care a apreciat lucrarea. înainte cu cel puţin 24 de locuri se înregistrează un te, apreciate din ce în ce de muncă (se prelucrează
Aşa am ajuns ca în prezent, numeroase. Recent am a- mularea spiritului de iniţia © Pe tot timpul corectu ore de la începerea exami număr mai-mare de candi mai mult pe piaţa internă şi cu toţi salariaţii aceleaşi
din 36 de echipe care lucrea vut un larg schimb de tivă şi capacităţii de creaţie rii, lucrările scrise nu vor nării. daţi cu medie generală ega la export. Preocupările deri- norme).- - •
ză cu maşini de îhcă¥<!'ât experienţă între muncitori, a muncitorilor, pentru conti fi dezlipite, păstrîndu-se se © Examinarea orală- se lă, selecţionarea acestora, vărridin însăşi voinţa între
13—15 echipe să depăşească maiştri, ingineri, activişti nuarea generalizării iniţiati cret numele candidatului. efectuează numai între ore în limita numărului de gului colectiv de a îndepli Ce este o contravenţie
randamentul de 6 tone. A- sindicali tocmai pe te velor în rîndul colectivelor ® In situaţia în care în le 7—20. ni exemplar sarcinile aces
cum, iniţiativa minerului ma iniţiativelor de muncă, de muncă din Hunedoara. Ce tre notele respective există ® Nu se vor programa locuri, se va face pe baza tui an şi cincinal — anga pe linie de p.c.i. ?
două probe orale în ace
diferenţă mai mare de o u-
Constantin Trifan este pre a eficienţei lor şl posibilită este necesar să se întreprin nitate, lucrarea se va reve- eaşi zi. mediei obţinute la probele jamentul de onoare al co
lectivului de la F.I.L. Orăş
luată de tot mai multa bri ţilor de extindere, care s-a dă în acest sens ? scrise. tie fiind îndeplinirea cinci
Constituie contravenţie la
găzi de la Telluc, Iar noi, la soldat cu propuneri valoroa — Acest aspect al activi nalului în 3 ani şi 9 luni. normele de prevenire şi
rindul nostru, am preluat şi se pe care le vom materiali tăţii stă în atenţia noastră — Convinşi fiind că acest an stingere a incendiilor urmă
a conchis tovarăşul ing. Mi
extindem iniţiativa ortacilor za in curînd. hai Grigore, secretar al Co gajament de onoare incum toarele fapte :
mitetului municipal de partid bă responsabilităţi majore — nerespectarea norme
Hunedoara. Avem în ve şi pentru apărarea avutului lor de prevenire şi stingere
dere intensificarea muncii obştesc, colectivul fabricii a • incendiilor stabilite prin
EFICIENŢA — CRITERIUL DE BAZĂ IN politice în jurul iniţiati şi-a întărit vizibil responsa instrucţiuni emise de mi
velor aplicate, explicarea bilitatea în ce priveşte res nistere şi celelalte organe
APRECIERE lor unui cît mai mare pectarea normelor şi reguli centrale
număr de colective, întări lor de prevenire a incendii — neadăpostirea sau ne-
rea agitaţiei vizuale pentru lor. Iată de ce comisia teh întreţinerea în stare de
Compararea valorilor Ini treaga secţie, determină ca nică p.c.i., sprijinită şi de
a
ţiale cu rezultatele practice fiecare schimb să realizeze popularizarea iniţiativelor şi alte cadre de specialitate funcţionare utilajelor instalaţiilor,
maşinilor,
şi
a celor ce le aplică. Condu
ma
obţinute conduce la conclu lunar minimum 90 tone de cerilor întreprinderilor, mă din fabrică, întocmeşte cu terialelor de prevenire şi
zia că în totalitatea cazurilor laminate — afirmă tehnicia refer la combinat, I.M.H. şi regularitate planuri de mă stingere a incendiilor
aplicarea şi generalizarea nul Ioan Dragotă, şeful I.C.S.H., li s-a trasat sarcina suri, cp sarcini concrete,
iniţiativelor aduce cîştiguri schimbului „B" de la lami care vizează rezolvarea unor — neorganizarea în bune
importante pentru economia norul „800". Pe secţie, aceas să asigure toate condiţiile neajunsuri care se mai ma condiţiuni a căilor de acces
naţională. Notăm pe scurt: ta înseamnă un plus anual tehnico - materiale necesare nifestă pe această linie în din incintă ; blocarea căilor
— In cadrul oţelăriei, efec de producţie de peste 3 200 extinderii iniţiativelor, urmă cadrul fabricii. O atenţie de acces în interiorul sec
tul economic al iniţiativei tone laminate. rirea sistematică a rezultate deosebită se acordă popu ţiilor, atelierelor, depozite
prim-topitorului Ioan Bănces- — In ce priveşte „Nici un lor, cointeresarea şi stimula larizării în rindul întregului lor şi alte asemenea încă
cu aduce în acest an un spor vagonet de minereu rebutat", rea formaţiilor de lucru care personal a regulilor de pre peri
de producţie de peste 20 000 avem date deosebit de sem obţin cele mai bune realizări. neinstruirea întregului
tone de oţel, ceea ce repre nificative — spunea ingine Prin valoarea demonstrată venire a incendiilor specifi personal din subordine ci>
v
zintă peste 80 la sută din an rul Zoltan Silaghi, de la E.M. faptic de iniţiativele existen ce locurilor de muncă din privire la normele de pre
gajamentul anual majorat — Teliuc. Datorită extinderii te, printr-un mai puternic industria locală, provenite venire şi stingere a incen
arăta tovarăşul Gheorghe Dîr- iniţiativei la un tot mai ma impuls de generalizare, colec în special din cauza unor diilor
lea, preşedintele sindicatului re număr de brigăzi, la mina tivele din municipiul Hune defecţiuni la instalaţiile e- — folosirea instalaţiilor
din combinat. noastră s-a redus rebutul la doara vor asigura îndeplini întrecerea închinată zilei de 23 August, pentru realizarea unei producţii sporite de metal cu lectrice de iluminat şi forţă, sau aparatelor de încălzit,
— Laminarea a cel puţin minereu extras cu 10300 to rea exemplară a planului şi înalte performanţe calitative, polarizează eforturile întregului colectiv de la oţelărla electrică de menţinerii — nu totdeauna iluminat etc. în stare defec
un lingou în plus pe schimb, ne, faţă de prima jumătate angajamentelor pe acest an la Hunedoara. In rîndul fruntaşilor de aici se remarcă maistrul principal Nicolae Avramescu si corespunzător — a materia tă
echipa de oţelari condusă de Mircea Ştefu.
iniţiativă generalizată în în a anului trecut. O reducere hotărîtor al cincinalului. lului lemnos, a desei ne- — fumatul în depozite,
funcţionări a materialelor garaje, magazii, ateliere sau
de stins Incendii. în orice alte asemenea
locuri unde există pericol
(Urmare din pag. 1) cest scop, conducerile între Spre atenţia de Incendiu.
Etani decisivă realizarea prinderilor şi specialiştii, or norme elementare se sanc
aceste
de
încălcările
la
discutabil valori de prestigiu, ganizaţiile noastre de partid factorilor responsabili ţionează conform H.C.M.
constituie premise favorabile au datoria să controleze ri nr. 2285/1969 cu o amendă
consumurile,
guros
vină
să
activităţii din noua etapă a cu soluţii de diminuare a a- de Ia 100 pînă Ia 300 lei.
întrecerii, in care trăsătura cestora, să acţioneze pentru In atelierele ce funcţio
dominantă o reprezintă an ra a pianului p angajamentelor înlăturarea fenomenelor de nează In cadrul Fabricii de
gajarea fermă şi mobilizarea risipă ce se mai manifestă in industrie locală, maiştrii şi Apel către maiştrii
largă a tuturor resurselor e- unele unităţi. O atitudine fer şefii de echipe trebuie să
xistente în întreprinderi, ast mă^ exigentă şi responsabilă aibă în atenţie următoarele şi şefii de ateliere
fel incit cel de-al treilea an pe al cincinalului se impune şi în ce priveşte chestiuni:
al cincinalului să fie finali fi ai Măritor lichidarea rebuturilor şi pier — instalaţiile electrice de
zat optim. iluminat şi forţă să fie ex — Purtaţi întreaga răs
derilor tehnologice, a stocu pundere faţă de locurile de
Elementul de bază in a- rilor supranorma.tive şi altor ploatate şi întreţinute con
ceastă acţiune constă în da In vederea obţinerii de că ca dealtfel în toate întreprin ficare sortimentală, moderni cest domeniu sînt considera imobilizări de fonduri, întă form normelor p.c.i. în vi muncă Încredinţate; pentru
toria de a asigura în între tre fiecare colectiv a unui derile, trebuie să se manifes zarea producţiei şi realizarea bile, iar sarcinile sînt dimen rirea răspunderii şi spiritului goare înlăturarea oricărui pericol
prinderi, secţii, sectoare şi volum cît mai mare de pro te fermitate şi exigenţă în unor produse cu performan sionate şi ele pe aceeaşi mă gospodăresc în administrarea — polizoarele şi alte dis de izbucnire a unui incen
ateliere folosirea integrală a duse, este necesar să se ac folosirea forţei de muncă, în te calitative superioare tre sură. La finele anului, faţă tuturor bunurilor încredinţa pozitive de ascuţit sau lipit diu aplicaţi în practică
capacităţilor productive, a tu ţioneze asupra tuturor facto utilizarea timpului de lucru. buie să conducă la creşterea de semestrul I, industria hu- te de stat întreprinderilor. existente in dotarea atelie normele p.c.i. I
turor maşinilor, utilajelor şi rilor- oare concură la aceas Este pe deplin posibil şi tre volumului producţiei livrate nedoreană trelsuie să reali relor de tîmplărie etc. să se — Nu permiteţi executa
instalaţiilor. Aceasta se refe ta: punerea la termen în buie ca în semestrul II să la export. Experienţa de pî zeze mia de lei producţie A doua jumătate a acestui instaleze în locuri special rea lucrărilor de natură să
ră la totalitatea unităţilor, funcţiune şi atingerea para realizăm pe judeţ un indice nă acum demonstrează că în marfă mai ieftin cu 23,2 lei, an hotărîtor pentru îndepli amenajate, unde nu este pe primejduiască clădirile şi ce
dar mai cu seamă la cele cu metrilor proiectaţi la noile de utilizare a timpului de treprinderile noastre sînt ca ceea ce înseamnă că, rapor nirea cincinalului înainte de ricol de incendiu lelalte bunuri materiale I
rămineri in urmă: exploată capacităţi, aprovizionarea rit lucru de cel puţin 96 la sută, pabile să se afirme competi tat la volumul producţiei, e- de termen pune în faţa in — materialul lemnos des — Nu permiteţi blocarea
rile miniere din Valea Jiu mică cu materii prime şi ma ceea ce reprezintă un spor tiv pe pieţele externe, să asi chivalează cu o reducere to dustriei judeţului nostru o tinat prelucrării la maşini căilor de acces cu diferite
de
economică
problematică
lui, I.M. Barza, E.M. Deva, teriale, asigurarea necesaru de producţie suplimentară în gure în al doilea semestru tală a cheltuielilor de 320 mare complexitate şi-răspun trebuie verificat înainte de materiale !
„Marmura" Simeria etc. Re lui de piese de schimb şi e- valoare de cca. 100 milioa realizarea unui volum de ex milioane lei. Deşi valoarea dere. Soluţionarea ei la un introducerea lui în maşini, Interziceţi cu desăvîr-
cuperarea integrală a restan fectuarea la timp şi de cali ne lei faţă de prima jumă port mai mare cu cel puţin este impresionantă, ea este pentru înlăturarea corpuri şire executarea lucrărilor
ţelor şi încadrarea fermă în tate a reparaţiilor şi revizii tate a anului. La fiecare loc 16 milioane lei valută faţă realizabilă. In primul rînd, înalt grad de competenţă şi lor metalice care ar putea de sudură, tăiere etc. în în
eficienţă
este
condiţionată
prevederile de plan şi anga lor, generalizarea schimbului de muncă să se asigure o de prima jumătate a anului. numai prin încadrarea in hotărîtor de forţa de organi provoca seîntei căperi cu pericol de incen
jamente, trebuie să ducă la II şi extinderea schimbului plasare judicioasă a efecti In paralel, se impune ca o- cheltuielile planificate şi re zare şi mobilizare a comu diu fără a se obţine în pre
obţinerea pe ansamblul jude III eţc. velor, o repartizare raţiona bligaţiile contractuale faţă cuperarea celor suplimentare niştilor, a organizaţiilor noas — cleiul şi alte astfel de alabil permisiunea comisiei
ţului, pînă la finele anului, Este de o deosebită impor lă a muncitorilor şi cadrelor de beneficiarii interni să fie făcute în primul semestru la tre do partid, de capacitatea materiale uşor inflamabile, tehnice p.c.i.
a unui volum de producţie tanţă ca în a doua jumătate tehnice pe schimburi, întări onorate în cele mai bune Centrala cărbunelui Petro de angajare, dăruirea şi con folosite în procesul tehnolo — Nu permiteţi folosirea
în valoare de cel puţin 200 a acestui an să se accelere rea disciplinei de producţie. condiţiuni, astfel ca fiecare şani, E.M. Ţebea, C.M. De ştiinciozitatea colectivelor de gic, să fie încălzite în va în stare defectă a instalaţii
milioane lei. In strînsă legă ze ritmul de creştere a pro Acţiunile desfăşurate în întreprindere hunedoreanâ să va, „Marmura“ Simeria, Fa muncă din întreprinderile se cu apă fierbinte lor şi aparatelor consuma
tură cu aceasta, considerăm ductivităţii muncii. Faptul vederea amplificării realiză contribuie la buna funcţiona brica de conserve Haţeg şi hunedorenc. Biroul Comitetu — praful de lemn. rume toare de energie electrică.
necesar să subliniem că tre că pînă la finele anului tre rilor cantitative trebuie să re a mecanismului economic altele putem obţine în judeţ lui judeţean de partid îşi ex guşul, talaju! şi deşeurile Vegheaţi ca încărcarea în
buie să se asigure cu priori buie să asigurăm, compara fie organic conjugate cu cele naţional. un volum considerabil de e- primă convingerea profundă de lemn să se evacueze zil trerupătoarelor să se facă la
tate recuperarea restanţelor tiv cu 1972, un spor de pro care vizează laturile calitati întreaga muncă politică şi conomii. In al doilea rînd, că toate forţele din judeţ se nic, asigurîndu-se ordinea şi sarcina stabilită ;
la producţia fizică, îndeosebi ductivitate de 15 170 lei pe ve alo activităţii. La C.S. Hu organizatorică desfăşurată de dat fiind faptul că ponderea vor angaja cu întreaga lor curăţenia,
la cărbune, concentrate din salariat, ne obligă să acţio nedoara, I.C. Orăştie, T.U.M organizaţiile noastre de par în totalul cheltuielilor revine — să se interzică cu de La terminarea progra
minereuri neferoase, marmu năm asupra tuturor pîrghii- Petroşani, I.J.I.L. şi în cele tid, totalitatea preocupărilor celor materiale, se impune energie in marea întrecere săvârşire fumatul în atelie mului controlaţi amănunţit
ră, buşteni, lemn pentru ce lor care determină sporirea lalte unităţi, se cere o preo cadrelor de conducere şi spe ca în toate unităţile să se din acest an, vor pune în re şi în alte locuri ce pre locurile de muncă şi urmă
luloză etc. In acest scop, or randamentului muncii. Avem cupare sporită pentru asimi cialişti, eforturile colective intervină în continuare ener valoare toate resursele şi zintă pericol de incendiu. In riţi dacă au fost înlăturate
ganizaţiile de partid şi con în vedere în mod special mi larea noilor produse cu grad lor muncitoreşti trebuie să gic şi eficace pentru reduce posibilităţile, astfel ca jude acest scop se vor amenaja toate sursele care ar putea
ducerile întreprinderilor să nele din Valea Jiului şi uni idicat de tehnicitate, pe fon răspundă marilor sarcini şi rea consumurilor specifice de genera incendii.
stabilească" şi să pună ferm tăţile C.M. Deva, secţiile exigenţe impuse de necesita materii prime, materiale, ţul nostru să-şi aducă întrea locuri speciale pentru fu
in aplicare programe raţio I.F.E.T. Deva, ..Marmura” Si dul unui efort general de tea creşterii rapide a eficien combustibili şi energie şi în ga sa c ntribuţie la accelera mat (Material publicat la cererea
nale şi eficiente de intensifi meria, „Vidra“ Orăştie, indus îmbunătăţire a cal *ăţii pro ţei economice. Rezervele de cadrarea strictă în normele rea progresului economic al — să nu se execute lucrări F.I.L. Orăştie)
!
care a ritmurilor producţiei. tria locală. In aceste unităţi, duselor. Procesul de diversi care dispunem în judeţ în a- de consum planificate. In a- patriei. ______ J