Page 1 - Drumul_socialismului_1973_08
P. 1
Intîlnirea conducătorilor
Proletari din foaie tarile, unlfl-vă!
partidelor comuniste
şi muncitoreşti din ţările
socialiste
ţărilor socialiste le-au avut statele europene a unor rela
•In zilele de 30—31 iulie a în ultimul timp cu repre ţii economice de mari pro
avut loc in Crimeea o intîl- zentanţi ai statelor capita porţii şi de lungă durată, li
nire a conducătorilor parti liste. bere de discriminări şi ine
delor comuniste şi muncito L. I. Brejnev a informat galitate, pentru contacte largi
reşti din ţările socialiste, la despre activitatea de politică şi multiforme intre opinia
care au participat : T. Jiv- externă a C.C. al P.C.U.S. publică din toate ţările, pen
kov, prim-secretar al C.C. al pentru realizarea programu tru stimularea turismului, a
P.C. Bulgar, preşedintele lui păcii, adoptat de Congre legăturilor sportive, pentru
Consiliului de Stat al R. P. sul al XXIV-lea, despre re dezvoltarea relaţiilor cultura
ANUL XXV Nr. 5 772 MIERCURI 1 AUGUST 1973 4 PAGINI - 30 BANI Bulgaria, G. Husak, secretar centele vizite în Statele Uni le şi a schimbului de valori
general al C.C. al P.C. din te ale Americii, în Republica spirituale, in vederea întăririi
Cehoslovacia, E. Honecker, Federală Germania şi Franţa, păcii şi înţelegerii reciproce
prim-secretar al C.C. al despre tratativele purtate şi între popoare. Ţările socia
P.S.U.G., J. Ţedenbal, prim- acordurile încheiate, inclusiv liste pornesc de la faptul că
Sarcinile aaáii 19Í3 Cincinalul '• secretar al C.C. al P.P.R.M., acordul sovieto-american cu o asemenea colaborare tre
preşedintele Consiliului de privire la preîntîmpinarea u- buie să se dezvolte în cadrul
Miniştri al R.P. Mongole, E. nui război nuclear. Conducă respectării stricte a suverani
realliate Mafii! M de tace!, Gierek, prim-secretar al C.C. torii partidelor frăţeşti au tăţii fiecărui stat şi neames
..... i f i iiiffllf Tii HlTHiïïiTi 1 1 H — i VtTi----------- 1 FT——TTTiTTi ţi'i il : • —• alP.M.U.P., Nicolae Ceauşescu, dat o înaltă apreciere poli tecului în treburile lui inter
secretar general al Partidu ticii externe leniniste a ne, respectîndu-se legile, obi
lui Comunist Român, pre P.C.U.S., contribuţiei perso ceiurile şi tradiţiile fiecărei
colaborare
va
Două largi şi inepuizabile fronturi de acţiune pentru jurnalişti şedintele Consiliului de Stat nale a secretarului general ţări. Această intereselor tutu
al Republicii Socialiste Româ
cirespunde
al C.C. al P.C.U.S., L. I. Brej
nia, J. Kadar, prim-secretar nev, în înfăptuirea acestei ror popoarelor europene şi
al C.C. al P.M.S.U., L. I. Brej- politici, care are o mare în ale fiecăruia în parte.
teilor de utilizare al P.C.U.S., precum şi A. A. semnătate internaţională. v facţie actuala activizare a
nev, secretar general al C.C.
A fost remarcată cu satis
S-a ajuns la concluzia co
al
membru
Birou
Gromiko,
forţelor sociale care pot juca
mună că in ansamblul situa
lui Politic al C.C. al P.C.U.S.,
ministrul afacerilor externe ţiei internaţionale s-au pro un rol important In îndepli
de
istorice
nirea
sarcinii
dus importante schimbări po
umului de cocs al U.R.S.S., B. N. Ponoma- zitive ; capătă o tot mai lar tr-un continent al păcii, in
a
Europei
transformare
riov, membru supleant al Bi
în
gă
internaţiona
recunoaştere
roului Politic al C. C. al
P.C.U.S., secretar al C.C. al lă principiile coexistenţei consolidarea păcii pe pămînt.
Ţările socialiste se pronun
paşnice între state cu sisteme
P.C.U.S., K. F. Katuşev, se ţă consecvent pentru com
In limbajul concret al fur prevederile primului semes turii aerului insuflat, conco cretar al C.C. al P.C.U.S. sociale diferite; se lărgesc pletarea destinderii politice
nal iştilor noştri, întrecerea tru, am hotârît să mai pro mitent cu sporirea debitului Participanţii la întîlnire legăturile economice reciproc prin destinderea militară, ca
pentru îndeplinirea cincina ducem încă 2 500 tone fontă de gaz metan pe tona de s-au informat reciproc asu avantajoase între ţările so re favorizează dezarmarea.
lului înainte de termen se peste realizările actuale, în fontă, respectarea strictă a pra vieţii şi activităţii parti cialiste şi cele capitaliste ; se Ele acordă o mare însemnă
traduce sintetic în intensifi exclusivitate prin sporirea NICOLAE MĂRCULESCU delor lor, asupra dezvoltării deschid perspective mai fa tate tratativelor cu privire la
carea eforturilor şi preocu indicilor de utilizare. De a- maistru ta secţia a ll-a furnale statelor lor socialiste. Au fost vorabile pentru noi paşi con reducerea înarmărilor şi for
părilor pentru sporirea conti semenea, prin menţinerea rit a C. S. Hunedoara, examinate probleme ale co structivi meniţi să contribuie ţelor armate în Europa cen
la consolidarea păcii şi secu
lăcătuşul
niontorl,
Şeful
co
Dumitrean,
Nicolae
nuă a indicilor de utilizare a mului de reducere a consu Erou al Muncii Socialiste mandă cu echipei de montajul galeriilor de transport la Fabrica laborării politice, economice rităţii internaţionale. trală, care urmează să încea
iscusinţă
agregatelor şi reducerea con mului specific cu cel puţin de Ipsos Călan. Foto: VIRGIL ONOIU şi ideologice dintre partidele S-a subliniat că este im pă In octombrie a.c., la Viena.
sumului de cocs, la niveluri 2 kg pe tona de fontă, ne-am (Continuare in pag. a 2-a) şi ţările frăţeşti. A avut loc portant ca, prin eforturile Ţările socialiste considera
comparabile pe plan mon propus să' dublăm pină la fi un larg schimb de păreri a- comune ale tuturor statelor necesare lărgirea zonei de
dial. Acestea sint două do nele anului cantitatea de supra problemelor internaţio interesate, să se consolideze destindere, extinderea ei asu
menii care ne polarizează a- cocs efectiv economisită, să nale actuale. mutaţiile pozitive de pe are pra întregii lumi. Aceasta re
tenfia, reprezintă două largi reducem cheltuielile totale SUCCESE BE PRESTIGIU ME ON MENU OR II na internaţională, să fie clamă, în primul rînd, regle
%i inepuizabile fronturi de de producţie cu cel puţin 5 Conducătorii P. C. Bulgar, transpuse consecvent în viaţă mentarea neîntîrziată a situa
acţiune pentru colectivul milioane de lei. P. C. din Cehoslovacia, acordurile şi tratatele înche ţiilor conflictuale, generate
nostru. Ambiţiile colectivului nos P.S.U.G., P.P.R.M., P.M.U.P., iate, să se înainteze neabătut de agresiunea imperialistă.
Spre satisfacţia muncitori tru au o temeinică funda MUNCII HUNEOORENI ÎN ÎNTRECERE P.C.R., P.M.S.U., şi P.C.U.S. spre obiectivul principal — Au fost reafirmate spriji
lor şi specialiştilor care de mentare. Aceasta rezidă în au constatat că în perioada asigurarea păcii generale. nul constant faţă de poziţiile
servesc cele 3 mari furnale primul rînd in modul cum care s-a scurs de la Intîlni- A fost exprimată hotărîrea Republicii Democrate Viet
de la Hunedoara, ne prezen s-a lucrat în secţie in pri rea din Crimeea din iulie unanimă de a desfăşura o nam şi Guvernului Revoluţio
tăm în întrecerea închinată ma jumătate a anului. In 1972 au fost obţinute succese colaborare activă a ţărilor so nar Provizoriu al Republicii
zilei de 23 August cu reali perioada respectivă, pe baza S. U. T. ISCRONI importante în realizarea o- cialiste în această direcţie, a Vietnamului de Sud, care cer
zări bune. Am dat peste plan celor peste 60 de propuneri biectivelor de politică exter fost reafirmată hotărîrea lor' îndeplinirea neabătută de că
în acest an 6 000 tone de fon făcute de salariaţii secţiei, 8 milioane I nă, trasate în declaraţiile Co de a contribui la succesul tre toate părţile a Acordului
tă şi am economisit aproape au fost adoptate şi finalizate £ : mitetului Politic Consultativ conferinţei general-europene de la Paris, necesitatea de a
3 500 tone cocs. Cifrele ara importante măsuri tehnico- Depăşiri de plan la al Tratatului de la Varşovia, pentru securitate şi coopera se acorda popoarelor din în
tă că ne-am îndeplinit de pe organizatorice eficiente. Me in hotărîrile congreselor re. Apreciind pozitiv conclu doctrina posibilitatea de a-şi
partidelor frăţeşti, în progra
acum angajamentele anuale, rită a fi subliniate pentru lei economii I mul păcii al Congresului al ziile fundamentale ale con hotărî singure soarta, de a se
demonstrează că pe frontu însemnătatea şi actualitatea prestaţii şi transporturi XXIV-lea al P.C.U.S. înceta sultărilor pregătitoare de la instaura o pace echitabilă în
rile creşterii producţiei de lor : asigurarea minereurilor rea războiului din Vietnam, Helsinki şi ale primei faze întreaga Indochină: au fost
fontă şi a eficienţei acesteia, şi cocsului cu granulaţie şi DEVA. Activitatea des recunoaşterea deplină pe ba a conferinţei general-europe exprimate solidaritatea inter-
colectivul secţiei a Il-a fur rezistenţă corespunzătoare, făşurată in acest an de ISCRONI. La înfăptuirea e- cărcare-descărcare şi prin fo- j za dreptului internaţional a ne — reuniunea miniştrilor naţionalistă cu poporul viet
nale, in frunte cu comuniş menţinerea constantă la cele colectivele de muncă din xemplară a programului de losirea principalelor capaci-j Republicii Democrate Germa afacerilor externe —, condu namez, hotărîrea de a-i acor
tii, este angajat cu toată ca 3 furnale a nivelurilor şi sis cadrul staţiei de utilaje investiţii ce vizează dezvol taţi la înalţi indici de utili- j ne, reglementarea relaţiilor cătorii partidelor frăţeşti îşi da ajutorul necesar, de a în
pacitatea şi exigenţa. O do temelor de încărcare, creşte şi transport a T.C. Deva tarea mineritului in Valea zare : buldozere — 85 la su- j dintre Cehoslovacia şi Repu exprimă convingerea că lu tări colaborarea frăţească cu
vadă în plus în acest sens rea încărcăturii de minereu s-a concretizat in impor Jiului un aport substanţial tă, excavatoare — 86 la su- j blica Federală Germania, în crările acestei conferinţe, de R.D Vietnam.
este majorarea angajamente pe stratul de cocs, dozarea tante depăşiri la planul şi-l aduce şi secţia de utilaj tă, macarale turn — 95 la j tărirea poziţiei internaţiona care popoarele leagă mari Una dintre cele mai acute
lor pe acest an. Deşi în se corectă a şarjelor, menţine de producţie. Planul de transport Iscroni care deser sută etc. — principalul in- j le a Cubei, începerea cu suc speranţe pentru statornicirea probleme continuă să fie si
mestrul II planul de produc rea presiunilor în spaţiul da producţie valoric a fost veşte şantierul T.C.M.M. Pe dicator — prestaţii şi trans- j ces a Conferinţei general- în Europa a unei păci cu a- tuaţia din Orientul Apropiat,
ţie prezintă o creştere de cir lqcru al furnalelor la 2,4—2.6 depăşit cu aproape 10 troşani. Avind ca obiective port — prezintă o depăşire j europene pentru securitate şi devărat trainice, pot să se care trebuie să fie reglemen
ca 36 000 tone fontă faţă de atmosfere, ridicarea tempera- milioane lei, realizindu-se cooperare — toate acestea încheie încă in acest an, da tată pe baza retragerii com
peste 1,8 milioane lei e- aceleaşi deziderate ale con de aproape 5 la sută. Merită I că există bunăvoinţa partici plete a trupelor israeliene de
conomii la preţul de cost. structorilor : scurtarea dura a fi evidenţiat in mod deo- : reflectă sporirea influenţei panţilor. Pentru a conferi o pe teritoriile arabe ocupate,
S-au trimis peste pian telor de execuţie a obiecti sebit aportul maiştrilor, me- ; politicii de pace a ţărilor autoritate politică cit mai respectării independenţei şi
velor miniere şi predarea in canizatorilor şi muncitorilor i comunităţii socialiste._
Capacitatea de concepţie şi execuţie şantierelor 16 500 mc ba termen optim a acestora, co Gheorghe Marinescu, Con- I acestei politici, în însănăto mare hotărîrilor conferinţei, drepturilor legitime ale sta
Un mare rol în înfăptuirea
faza ei finală ar trebui să se
telor şi popoarelor din aceas
stantin Focşanu, Gheorghe \
last, 200 tone confecţii
lectivul S.U.T. marchează in
metalice, 800 mc prefa cinstea zilei de 23 August Dobrs, Ştefan lordache, loan j şirea întregii situaţii interna desfăşoare la cei mai înalt tă. regiune, inclusiv aie po
nivel.
porului arab al Palestinei.
ţionale
jucat
întâlnirile
l-au
din întreprinderi—intens antrenată bricate din beton, 3 000 ne. Pe baza creşterii produc Ciorei, Traian Stelescu, hotă- j şi discuţiile pe care conducă Ţările socialiste se pronun
realizări dintre cele mai bu
mc pietriş sortat, 7 000 tivităţii muncii cu peste 4 la rîţi in cinstea marii sărbători • torii partidelor frăţeşti şi ai ţă pentru dezvoltarea intre (Continuar* în pag. a 4-a)
in acţiunea de autoutilare mc beton şi 1 000 mc sută — prin mecanizarea să inscrie noi fapte pe agen- j f -
principalelor operaţiuni la in-
da întrecerii.
mortar.
Ceea ce şi-au propus co le la cuptoarele nr. 5-6 de Intîlnirea tovarăşului Mae Ceausescu si a tovarăşei
lectivele hunedorene să rea la Oţelăria Martin nr. 2, > k > k
lizeze în acest an în cadrul modernizarea furnalului nr.
acţiunii de autoutilare re 5, uşile cuptoarelor la ba
prezintă intenţii lăudabile. teria nr. 3 de cocsificare, un tlena Ceausescu cu tovarăşul Todor Mov
Menirea lor este de a asi transfercar şi o maşină de Toţi indicatorii sint depăşiţi
gura prin creaţie proprie polizat pentru laminorul
maşini, utilaje şi instalaţii „800" etc. Rezultate poziti Cu ocazia prezenţei la o- al P.C.R., s-au întllnit cu to Partidul Comunist Bulgar şi
de tehnicitate, ridicată, de- ve s-au înregistrat şi la u- PETROŞANI. Acţionind ferm pentru trans producţia marfă cu 4,47 la sută, in condiţiile dihnă în Crimeea, marţi du- varăşul Todor Jivkov, prim- a relaţiilor de bună vecină
grevind construirea lor la nităţile C.M. Deva, I.M.M.R. punerea in viaţă a sarcinilor izvorite din do creşterii productivităţii şi eficienţei generale pă-amiază, tovarăşul Nicolae secretar al C.C. al Partidului tate dintre Republita Socia
{ uzine specializate din ţară Simeria, „Vidra“ Orăştie, cumentele de partid cu privire la dezvolta a muncii. Ceauşescu, secretar general Comunist Bulgar, preşedinte listă România şi Republica
sau reducând importul. I.M. Hunedoara şi altele. rea continuă a construcţiilor de maşini — Axind întrecerea pe satisfacerea cerinţelor al Partidului Comunist Ro le Consiliului de Stat al Re Populară Bulgaria în intere
Numeroase şi importante Dintre toate acestea însă domeniu de impoitanţă majoră al vieţii eco multiple ale exploatărilor miniere, colectivul mân, preşedintele Consiliului publicii Populare Bulgaria. sul ambelor popoare, al cau
î poziţii din aceste programe cel mai notabil fapt este nomice — colectivul întreprinderii de utilaj întreprinderii a executat reparaţii medii şi de Stat al Republicii Socia In cadrul întîlnirii, au fost zei socialismului şi păcii.
‘ au fost materializate. Pe an progresul făcut de unităţile minier Petroşani îşi realizează consecvent curente la utilaje, maşini şi subansamble cu liste România, şi tovarăşa abordate probleme privind Intîlnirea s-a desfăşurat
samblul judeţului, în prima industriei locale, mai ales sarcinile de pian şi angajamentele asumate 12,83 la sută mai multe faţă de nivelul pla dezvoltarea în continuare a
jumătate a anului s-a reali al celor de la Orăştie şi De în întrecerea socialistă. Astfel, pianul la pro nificat. Aceste succese, harnicii constructori Elena Ceauşescu, membru al colaborării prieteneşti dintre într-o atmosferă caldă, to
zat un volum de autouti- va care au realizat impor ducţia globală, aferent primei perioade a de utilaje miniere le închină marii sărbători Comitetului Executiv al C.C. Partidul Comunist Român şi vărăşească.
lări in valoare de peste 16,5 tante maşini şi utilaje care anului, a fost depăşit cu 4,79 la sută, iar la de la 23 August.
milioane lei. Mai mult de deservesc cu bune rezultate
70 la sută din această va procesele productive, condu-
loare revine Combinatului cînd la modernizarea aces
: siderurgic Hunedoara, unde tora. Fiecare oră bună de lucru să fie
î s-au confecţionat în atelie- Confruntarea rezultatelor
j rele proprii utilaje valoroa-
j se, cum sînt foarfecă rota AL. VALERIU folosită cu maximum de eficienţă la
tivă pentru laminorul de Punem in valoare noi rezerve în interiorul
profile uşoare, electrofiltre- (Continuare in pag. a 2-a)
P
pentru realizarea ziarului R E C O L T A T U L Â I O A S E L O R !
Membrii cooperatori de la de lucru. Buruienile au în le unităţii, loan Toderici, a
angajamentelor majorate © Metode, acţiuni, Zam au recoltat pină acum fundat mecanismele combi motivat că pămlntul e umed.
cerinţe din practica griul de pe 30 ha din 65 cîte nei. Acesta ar fi desigur prin Desigur nu putem spune că
au cultivate. Acţiunea de re cipalul motiv pentru care nu e aşa, dar trebuie făcut
muncii de partid : Fil coltare a început în urmă cu s-a recoltat mecanic aşa de ceva pentru strinsul griului.
Hotărît să muncească me produse de carieră şi confec
reu mai bine, să-şi amplifice ţii metalice. mul, mai bine integrat două săptămîni. Lucrarea s-a puţin grîu. Manual însă se Vremea nu e mereu cu soa
făcut şi mecanic şi manual ;
eforturile pentru realizarea Desigur, aceste realizări griul de pe 15 ha s-a recol putea face mai mult, dacă re. Plouă aproape în fiecare
exemplară a sarcinilor de puteau fi şi mai bune dacă în munca politică de tat cu combina, iar diferen membrii consiliului de con zi. Şi dacă se amină de pe o
plan şi a angajamentelor din ţinem cont că nu în toate masă ţa s-a cosit cu membrii coo ducere acţionau mai hotă- zi pe alta cu strinsul păioa-
acest an hotărîtor pentru cazurile capacităţile de pro peratori. rîţi la mobilizarea coopera selor există pericolul ca pro
îndeplinirea cincinalului îna ducţie au fost folosite inte (PAG. A ll-A) S-a adunat destul de puţin torilor. ducţia de grîu să fie mult
inte de termen, colectivul de gral, existînd totodată abateri grîu atît mecanio cit şi ma In ziua de 30 iulie, la se diminuată.
muncă din cadrul Fabricii de la disciplina muncii, fapt ® Viaţa universitară : nual, dacă avem în vedere diul cooperativei i-am întîl- Pentru recuperarea rămine-
de industrie locală Brad a ce a făcut ca fondul de timp timpul scurs de la data cînd nit pe toţi factorii de răspun rilor în urmă la recoltatul
i obţinut în perioada care a maxim disponibil afectat pro Semnificaţiile formative s-a declanşat acţiunea de re dere din unitate. Preşedinte păioaselor este absolut nece
trecut de la începutul aces ducţiei să nu fie utilizat în ale practicii în produc coltare. E drept că în urma le, inginerul, brigadierul de sar ca organele de conduce
tui an realizări de prestigiu totalitate. In recenta adunare ploilor care au căzut in ulti cîmp, chiar şi medicul vete re, membrii cooperatori din
în întrecere Planul produc generală a oamenilor mun ţie ma perioadă cultura de grîu rinar. Nu erau angajaţi în cele două unităţi agricole să
ţiei globale şi marfă a fost cii, comuniştii, toţi cei care s-a îmburuienat. Mecanizato nici o treabă, ci pur şi sim folosească cu maximum de
plu stăteau. Din cîte am în
depăşit cu peste 2,5 mili au luat cuvîntul au scos în © Cartea © Scena ® rul Iosif Colineac a făcut tot ţeles aşteptau să se facă vre eficienţă fiecare oră bună de
faptul
lucru,
cunoscîndu-se
oane lei. S-au livrat peste Discul ® Ecranul ce a fost posibil pentru ca mea bună ca să se poată ie că orice întîrziere, mai mică
prevederile de plan la zi 49 ÎOAN FAUR agregatul de recoltat — com şi la recoltat. Bineînţeles că sau mai mare, diminuează
mc prefabricate din beton, inginer-şef la F.I.L. Brad bina C3 — să lucreze intens. timpul nu era neprielnic. La producţia de orz şi grîu.
mobilă in valoare de 623 000 (PAG. A III-A) Uneori insă n-a fost posibil seceratul griului se putea ie
lei, importante cantităţi de (Continuare In pag. a 2-a) să-şi realizeze zilnic norma şi cu coasele. Dar preşedinte N. PALTIN
„ZIUA SECRETARULUI“ şcolare sanitare din Ju vilizată a populaţiei — EXPOZIJIE DE pasageri“, „Femeia harni unităţilor aparţinînd Cen
deţ şi din alte judeţe, în sarcină de bază a tineri că“ şi „Dulăii“, care au tralei cărbunelui Petro
Ieri după-amiază, în ca specialităţile medicină ge lor din comerţ“. Cu acest FOTOGRAFII relevat autentice talente şani.
drul „Zilei secretarului“, nerală, pediatrie, obstetri- prilej au fost discutate di din rîndul tinerilor din
pe care Comitetul munici că-ginecologic, stomatolo ferite aspecte ale servirii DELA La Casa de cultură a sat, piesele de muzică CUPA
pal Deva al U.T.C. o or gie, laborator. în unităţile comerciale din sindicatelor din Petroşani populară interpretate de
ganizează lunar, s-a făcut Repartizarea s-a făcut oraş, făcîndu-se totodată s-a deschis o expoziţie Nistor Magdalina, Marloa- „METALURGISTUL“
şl o Informare politică. cu precădere in unităţile şi unele propuneri pentru personală de fotografii ar ra Lupea şi Ion Lup, pre
Cu acest prilej, în prezen spitaliceşti din Valea Jiu îmbunătăţirea el în viitor. tistice aparţinînd lui loan cum şi suita formaţiei de I.a Hunedoara s-a des
ţa secretarilor comitetelor lui, în comunele care Florii, maistru miner din dansuri populare, instruită făşurat etapa I a cupei
U.T.C. din Întreprinderile n-au avut acoperit nece SEARĂ LITERARĂ O ZI Lupeni. Intitulată „Diver de Cornelia Lupea, secre „Metalurgistul“ la fotbal,
şl Instituţiile municipiului sarul de cadre medii sa I tisment“, expoziţia cuprin tara comitetului U.T.C. organizată de clubul „Cor-
Deva, tovarăşul Ionel nitare, în celelalte unităţi La Casa de cultură din de peisaje, portrete, in din satul Crişan. vlnul“ Hunedoara în cin
Codreanu, lector al Comi de ocrotire a sănătăţii, staţiunea balneoclimaterică stantanee — oameni şi stea Zilei metalurgistului.
tetului Judeţean de partid, din Judeţ. Geoagiu-Băi, a fost orga locuri din Valea Jiului. NOI UTILAJE PENTRU Au participat 2« de echi
a făcut o documentată nizată o agreabilă seară pe din campionatul Intern,
expunere privind politic» DEZBATERE literară, în cadrul căre TINERE TALENTE TRANSPORT clasate pe locurile 1-5 în
externă a partidului şl ia, în faţa numeroşilor flecare serie.
statului nostru. PE TEMA BUNEI auditori, au citit din ce In satul Crişan, din co La secţia de transport S-au clasat în ordine, cu
SERVIRI le mai recente creaţii ale muna Ribiţa, a avut loc, şi reparaţii auto aparţl- dreptul de a participa la
CADRE MEDII SANITARE lor poetul Traian Filimon duminică, un apreciat etapa a Il-a, echipele re
Din iniţiativa Comitetu şi prozatorul Boris Şosea- nînd B.A.T.S. Petroşani paraţii siderurgice I, la
LA LUCRU lui orăşenesc al U.T.C. din nu din Deva, iar prof. spectacol artistic, organi au fost primite recent 6 minorul 800, gudroane, e-
Petrlla a fost organiza Vasile Bota a susţinut o ALTA zat de comitetul U.T.C. nergie. laminorul de
Comunistul Pavel Stanca, de la sculărla C.S.H., dă dovadă de Ieri au fost repartizate tă recent o interesantă autocamioane SR-113 şi 12 benzi, oţelăria electrică,
mu Ui exigenţă în ce priveşte calitatea pieselor executate. In la posturi 221 cadre me dezbatere cu tinerii lucră expunere privitoare la din localitate. De un suc autocamioane SR-116, des mecanică I, strungăria de
imaginea noastră este surprins controllnd nişte roţi dinţate pen dii sanitare, absolvenţi din tori din comerţ. Tema : folclorul muzical hune- ces deosebit s-au bucurat tinate transporturilor ca
tru agregatele uzinei cocsocht mice. acest an al grupurilor „Deservirea optimă şi ci dorean. scenetele „Corabia cu doi cilindri, laminorul 650 şl
Foto: V. NEGRU re se efectuează In cadrul O.S.M. I.
.UiV*»