Page 101 - Drumul_socialismului_1973_08

samas W¡B6Ei¿SSSSS3SSSíS
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 797 © ViNERI 31 AUGUST 1973
—b—i—a—BMwae8»B«nciatti»

— Nu de mult, la noi,
In satul Vilcele, am inau­
gurat căminul cultural. Ne
cincinalulu este drag să-i trecem pra­
gul, pentru că e al nostru.
L-au construit oamenii sa­
v, tului prin muncă şi con­
La o lună şi jumătate de la angajarea în producţie executat lucrările de fun­
bănească.
Ei
tribuţie
au
daţie, ei au transportat
balastul, lemnul, au făcut
toată cărămida ce a fost
Cum ocupă de creşterea S-au plătit doar patru zi­
încorporată
construcţie.
in
dari,
oameni
de
meserie,
de care era nevoie. Dar şi
lor, prin grija comisiei de
profesión ea noilor femei de la C.A.P. Vilcele,
asigurată
le-a
masa
fost
caldă in fiecare zi.
Lelia Boantă, preşedinta
De la angajarea, cu 15 zi­ cui de garsoniere ou 300 nai, dar şi de căldură din tre, coincidenţă, era a treia comitetului comunal al fe­
le mai devreme în producţie, locuri, e vorba de sfîrşitul partea noastră, a celor mai zi consecutivă cînd lipsea meilor din Bretea Româ­
a absolvenţilor clasei de acestui am, cel mai tîrziu în vârstnici. Am şi eu un bă­ nemotivat. Şi după cit se cu­ nă — din ale cărei vorbe
muncitori turnători ai Şco­ primul trimestru al anului iat la şcoala profesională în noştea, nu boala îl determi­ am desprins textul de mai
lii profesionale din Călan, viitor, le vom oferi cazarea anul III, la electricieni. Mă nase să absenteze pe cel în
cane au vădit hotărîrea lor de aici, iar condiţiile vor fi gîndesc că şi de el, de buna cauză. „A trecut doar o lună
a se încadra activ, de la în­ mult mai bune". lui pregătire, se va ocupa un şi jupiătate de la angajare
ceput, în profesiunea aleasă, In echilpa de turnători, altul ca mine. şi a făcut deja trei absenţe, tmm
a trecut o lună şi jumătate. condusă de Iulian Sîrbu, au ne mărturiseşte cu tristeţe
Un interval de timp, o pe­ fost repartizaţi să lucreze O dovadă de adîncă ome­ locţiitorul şefului de echipă.
rioadă extrem de delicată trei absolvenţi : Aurel Ne­ nie, de dragoste părintească. In plus şi comportamentul
(de modul în care se produ­ meş, Nicolae Grulescu şl Vi­ Numai aşa însă se poate pre­ său din afara serviciului la­ u MÜÚ
1
ce „aclimatizarea ' acestora orea Popescu. I-am întîlnlt găti schimbul viguros şi pri­ să de dorit”.
ceput de mîlne.
chimică
de
Orăştie,
stnt
Lăcătuşii
şi
întreprinderea
depinde legarea de meserie, la lucru doar pe primii do4. Despre munca şi compor­ Petru Vamoş, secretarul apreciaţi pentru Gheorghe Opriţa calitatea Nicolae Demianu, care le la efectuează. Iată-i, executînd repara­
pe
lucrărilor
şl
hărnicia
de locul de muncă) în care — Ce vl se pare mal greu tamentul Iul Aurel Nemeş, organizaţiei U.T.G. piese me­ ţia capitală a unei freze universale. Foto: VIRGIL ONOIU
tinerii au căutat, fără îndo­ canice, din care face parte sus, In cadrul unui schimb
ială, să se integreze în mun­ Viorel Popescu, este nemul­ de experienţă organizat cu
că, în formaţia de lucru din ţumit şi el ' de conduita a- comisiile de femei din
care fac parte, aducîndu-şi întreprinderea „Victoria“ Călan cestuia. Considerăm că bi­ mediul rural — a pus
o reală contribuţie la elabo­ roul organizaţiei nu va ră- punct problemelor muncii
rarea producţiei secţiei. Cum mîne pasiv la astfel de ac­ patriotice şi a trecut Z<x
au reuşit acest lucru, cum pentru început, în meseria te şi într-o primă adunare altele. CUid am regăsit-o.
lucrează, cine se ocupă de pe care o practicaţi ? — a locţlltorul şefului de echipă, generală va fi pus în discu­ intr-o pauză, am încercat
creşterea profesională şi e- Gaşpar Kiss avea cuvinte ţie. Sprijinul colegilor se să readuc in discuţie pro­
ducarea lor, care le sînt con­ fost întrebarea pe care le-am de laudă. „Se străduieşte în va face astfel simţit în mo­ blema „asigurării mesei
diţiile de viaţă, am căutat adresat-o. permanenţă să prindă bine dul cel mai apropiat, dar calde pentru zidari".
să aflăm cu prilejul vizitei — Agregatele le cunoaş­ meseria. Ceea ce m-a mirat destul de hotărît pentru ca — Vreţi să ne spuneţi
întreprinse la cunoscuta în­ tem pentru că practica tot mai mult a fost Insă faptul pe viitor asemenea abateri
treprindere „Victoria". aici am făcut-o. Cerem spri­ că la primul lui salariu (era să fie curmate. mai detaliat din ce fon­ (Urmare din pag. 1) rul mesei rotunde — privi­ în 30 septembrie transforma­
jinul mai mult la asambla­ de fapt jumătate de salariu, duri, de către cine, cum
Solicităm pentru început rea formelor, la pregătirea întrucît tinerii despre care Atm redat doar cîteva as­ s-a asigurat masa caldă ? tor Ia stabilirea datelor de torii...
părerea secretarului comite­ miezurilor, operaţii mal di­ vorbim s-au angajat numai pecte din munca şl compor­ — Nu-i vorba de nici un Redacţia : In- ce stadiu se finalizare a unor lucrări Aurel Ciuflea: iar noi vă
tului U.T.C., Dionisie Fren- ficile. în 15 ale lunii), a trimis, o tamentul noilor încadraţi la fond. De unde fonduri ? află lucrările de construcţie pe etape — a halei de pro­ asigurăm de montarea lor
ţoni. „Cei 22 de tineri, ne . — Pe cine-1 soliciţi să te parte din bani mamei lui la I. V. Călan. Majoritatea sînt Cîteva femei şi-au zis i şi ce premise există pentru ducţie, anexei 1, faţadei, co­ pînă la 1 noiembrie. O pro­
mărturiseşte interlocutorul ajute? — ne adresăm în con­ Tg. Mureş. Un gest frumos tineri, preocupaţi de meseria ,,oamenii aceştia au aici ca noua poligrafie din Deva şului de fum, postului trafo blemă care ne frămîntă este
nostru, s-au acomodat în tinuare lui Nicolae Gruiescu. care-i face cinste". pe care şi-au ales-o, de roa­ de lucru aproape o lună, să fie predată în termenul etc. lipsa cablului corespunzător,
general bine cu locul de — Pe nea Avram. — Aţi reuşit să-i cunoaş­ dele muncii lor. Cazul de dacă nu mai bine. Cum să planificat (20 decembrie Redacţia: In ce direcţii de 20 kV, pentru alimenta­
muncă, cu formaţiile de lu­ Ce l-a determinat pe tur­ teţi pe tineri şi după orele indisciplină semnalat e sin­ lucreze atita amar de Vre­ 1973) 7 mai are nevoie constructorul rea cu energie electrică de
cru. La început, firesc, emai nătorul Viorel Avram, om de serviciu ? gular. Constituie insă un me fără o mincare cal­ Nicolae Pîrvu : Ne aflăm de ajutor, pentru ca angaja­ la reţeaua industrială. Ar
greu. De ei însă se ocupă cu multă experienţă, pentru —• Sigur că da. Nu ne li­ semn de atenţionare pentru dă ?". Şi s-au hotărtt ca In avans faţă de graficele mentul asumat să fie onorat exista posibilitatea înlocuirii
2
conducerea tehnică a secţiei, că despre el este vorba, să mităm să-i observăm doar organizaţia U.T.C., condu­ într-o zi una intr-o zi al­ de execuţie la majoritatea exemplar 7 cablului electric de 95 mm ,
şefii de echipe, organiza­ se apropie de acest tînăr, la lucru, ci mai ales vrem cerea secţiei, şefii de echi­ ta, să pregătească mincare lucrărilor, ne intensificăm Nicolae Pîrvu : Să nu ni care ne lipseşte, cu două de
ţia U.T.C. Majoritatea fac să-i îndrume pe noii anga­ să ştim ce fac ei după ce pă, muncitorii mai vîrstnici caldă şi să-i cheme la ma­ eforturile pentru a spori a- se ia schela de la coşul de cîte 70 mm . Problema tre­
2
naveta In satele învecinate. jaţi, ne-o mărturiseşte chiar ies pe poarta fabricii. Şi a- care trebuie să se preocupe să pe cei patru zidari. cest avans, îneît să predăm fum (e vorba să fie transpor­ buie studiată şi rezolvată ur­
Restul locuiesc în Călan. dînsul. tunci se simte nevoia să-l mai intens, în permanenţă — Şi masa le-a fost ser­ obiectivul beneficiarului în tată la Haţeg) pînă nu termi­ gent împreună cu proiectan­
Patru dintre ei au solicitat — Ii ajut pe băieţi să de­ îndrumăm. de educarea noilor angajaţi, vită contra cost ? data de 20 noiembrie, deci năm lucrarea ; să ni se asi­
cazare. Noi le-am asigurat-o, prindă meseria în aşa fel ca Nu acelaşi lucru ne-a măr­ utilizlnd formele cele mai a- — Da de unde ! Doar cu o lună de zile mai de­ gure cîţiva zidari în plus ; tul. Vom face totul pentru
desigur, dar în condiţiile pe din mîna lor să iasă lucruri turisit Gaşpar Kiss despre decvafe şi mai ales o ţpai oameni slntem. Era vorba vreme decit prevede planul. să primim cel tîrziu în 5 ca beneficiarul să nu intim-
care le avem. S-au mutat bune. Acum, la început ei Viorel Popescu, cel de-al mare apropiere de preocupă­ de zidarii care ne-au con­ Din valoarea totală a planu­ pir.e greutăţi din cauza noas­
tră.
f
însă în gazdă. In momentul au nevoie de îndrumare pen­ treilea nou repartizat In e- rile lor. lui — de 2 550 000 lei — septembrie echipa de mozai­
în care va fi terminat blo- tru ca să crească profesio- chipă. La data vizitei noas­ M. BODEA struit căminul. ne-au mai rămas de execu­ cari de la Mintia, care are ne Tiberiu Diniş ; In ceea ce
Vreţi să ne spuneţi
—
de lucru la poligrafie cam o
treaba
priveşte,
noastră
valoare
de
în
tat
lucrări
cum se numesc aceste gos­ vreo 500 000 lei. Avem oa­ lună de zile. Toate acestea la noua poligrafie vine la
podine ? meni harnici şi pricepuţi la sînt de competenţa conduce­ urmă. Avem pregătită deja
— De ce nu ? Teodora acest punct de lucru şi nu rii şantierului 2 şi a trustu­ o centralii telefonică auto­
Gruia e' preşedinta comi­ punem la îndoială termenul lui nostru, care ne dau în­ mată cu 25 de posturi şi o
siei de femei. Viorica Pop angajamentului nostru (data totdeauna un sprijin efectiv putem monta oricînd benefi­
şi Ortensia Băiescu sînt de 20 noiembrie). şi eficient. ciarul va face apel la noi.
deputate, Doina Bruzan. Constantin Crăciunescu : In privinţa colaborării din­ N-avem cu ee-i întîrzia în
Romaniţa Ghergan, Maria N-aş vrea să-i flatez pe con­ tre beneficiar şi I.R.E. Deva activitate.
Comşa — acestea nu sînt structori, însă muncesc bine. şi dintre beneficiar şi
decit membre ale comisiei în ritm intens, dau lucru de D.J.P.Tc. Deva am notat, de Toţi participanţii la masa
de femei, dar au vrut să calitate şi sperăm să înche­ asemenea, preocuparea co­ rotundă au susţinut angaja­
fie şl ele in rind cu cele­ iem deplin mulţumiţi această mună şi sprijinul reciproc mentul constructorului — de
lalte. colaborare. De bună seamă, pentru ca echiparea cu uti­ predare a obiectivului cu o
Invitaţia la masă s-a re­ n-a mers totul „şnur". Au e- lajul electric şi racordul la lună de zile mai devreme
petat zi de zi, timp de o xistat unele greutăţi şi nea­ reţeaua oraşului, precum şi decit prevede termenul de
lună. Azi o făcea o gos­ junsuri, pe care nu are rost instalarea centralei telefoni­ plan. De aceea, am adus .a
podină, mîine alta. Şi du­ să le reamintim ; important ce şi a posturilor telefonice cunoştinţa conducerii Trustu­
nă fiecare „mulţumesc" ce este că prin colaborare şi să fie terminate în timp op­ lui de construcţii Deva pro­
li se adresa, se auzea un bună înţelegere le-am re­ tim pentru începerea activi- blemele care s-au ridicat in
firesc ,.pentru puţin". zolvat pe toate. • tăţi-i I.P. Deva în noul sediu. timpul discuţiilor şi .care ne­
~ Am "consemnat şi noi “în­ Constantin Crăciuneşcuj cesită sprijinul acesteia pen-
LUCIA LICIU ■ tru a putea fi soluţlipute la
ţelegerea dintre constructor "Noi vă asigurăm pîrtarora 20
şi beneficiar — chiar în ju- septembrie celulele, iar pînă timp. Am primii următorul
răspuns din partea tovară­
şului ing. Teodor Negruţiu.
director adjunct tehnic :
— Problema schelei nu es­
te de nerezolvat. Chiar dai ă
o vom transporta p-e aceasta
la Haţeg, unde este deose­
bit de necesară, o vom înlo­
Moment simbol al „Dialogului între generaţii", organizat de curlnd la I.M.M.R. Slmerla. Veteranul muncii. I.aurean Va- cui cu uita la fel de cores­
slu, tnmtneazft tinărului lăcătuş Aron l'opa, o «lată cu ..cheia succeselor“, şi întreaga încărcătură de patos şi dăruire in punzătoare pentru termina­
muncă a celor peste 30 de ani de activitato neîntreruptă.
rea lucrărilor la coşul de
fum. In ceea ce priveşte su­
plimentarea efectivului de
(Urmara din pag. 1) site pentru a presta alte este numai bun pentru a se zidari, o poate realiza con­
Se impune, lo continuare, munci în unităţile unde sînt face aceste lucrări, de care schimb deplasarea echipei de
in
ducerea
şantierului
2,
repartizate.
am putut consemna nimic în Unul dintre mecanizatorii depinde în final soarta pro­ mozaicari de la Mintia nu
de
in
vara
ducţiei
păioase
participarea susţinută la legătură cu şi responsabilităţile de la S.M.A. Baia de Criş, viitoare. Exemple din care este posibilă la data de 5
oameni
de
termenele
pe
septembrie, întrucît are
de
realizare a recoltatului şi în- cu care am stat de vorbă la să se nu tragă se concluzia că efectuat şi acolo lucrări im­
griul
însămînţează
sediul secţiei, ne spunea că
stadiul
sămînţărilor.
Oricum,
portante,
urgente.
■ lucrările întîrziat comitetul de partid de multe ori nu au ce face oricînd şi oricum sînt, O avea grijă ca mozaicarii Noi vom
în­
al
pregătirilor
să
în cooperativele agricole un­
astfel de concluzie au tras-o
deamnă
In incinta întreprinderii „Victoria" Călan atenţia îţi al C.A.P. (secretar tovarăşul de merg, pentru că nimeni desigur membrii cooperatori înceapă totuşi lucrul la tipo­
grafie în timp optim şi asi­
La Orăştie, mesajul adresat de secretarul general al este imediat reţinută de prezenţa gazetei organizaţiei de Aurel Bâeeanu) şi consiliul nu-i bagă în seamă. ..Cfnd de la Cărăstău şi Lunca în
partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu ocazia împli­ tineret denumită — ca dealtfel şi în celelalte unităţi de conducere (preşedinte A- le cerem de lucru brigadie­ această vară In terenurile gurăm beneficiarul că anga­
nirii a 25 de ani de la constituirea primelor şantiere na­ economice ale judeţului — „Tineretul şi producţia“. Modul drian Seleşan) să intervină rilor, aceştia ne spun să unde s-a întîrziat anul tre­ jamentul de predare a tipo­
ţionale ale tineretului, a determinat măsuri concrete care în care a fost concepută este atractiv. îndemnîndu-te din energic pentru a impulsiona mergem la preşedinte, iar cut cu aratul şi însămînţatul grafiei în data de 20 noiem­
au dus la o largă mobilizare a uteciştilor din întreprinde­ primul moment să te apropii de ea, să-i cunoşti conţinutul ritmul tuturor lucrărilor de preşedintele ne trimite la griului, producţia recoltată brie — deci cu o lună mai
rile şi instituţiile oraşului la efectuarea lucrărilor din uni­ variat al articolelor, mobilizator şi util. care depinde soarta recoltei inginerul şef...". Şi uite aşa în această vară a fost cu devreme decit prevede ter­
tăţile agricole. Nu puţine au fost duminicile şi mai cu anului viiţor. trec zilele Nu mai trebuie, mut sub posibilităţi Dc pe menul de stnt — va fi ono­
seamă după-amiezile (elevii au lucrat săptămîni întregi) Sînt înfăţişate angajamentele asumate de cei peste 700 deci, căutată o altă explica­ unele hectare s-au obţinut rat exemplar.
clnd tineri din întreprinderi, după orele de serviciu, pre­ membri ai organizaţiei U.T.C. care şi-au propus ca, în a- ţie de ce arăturile la aceste 500—600 kg grîu. E desigur Concluzia se desprinde
cum şi elevii au ieşit în cîmp ajutând la strînsul recoltei. cest an, contribuţia lor în muncă să conducă la depăşirea LA BAIA DE CR1Ş cooperative agricole se fac o producţie anemică. clar djn discuţiile partici­
Printre aceştia amintim pe Mariana Rusan, Nela Dep- planului de producţie al unităţii ou 500 tone fontă, 150 to­ ARĂTURILE PENTRU cu... încetinitorul. Primarul comunei Baia de panţilor la masa rotundă şi
cea, Rodica Samoilă (fabrica Vidra), Lia Pop, Vasile Perţa ne lingotiere, 12 tone piese turnate, 200 tone cilindri pre­ Un alt fapt constatat de Criş ne-a asigurat că dato­ din răspunsul tovarăşului Te­
(întreprinderea chimică), Elena Popescu, Petru Ştefănie, lucraţi ; la economisirea a 87 tone cărbune şi 50 000 lei la ¡NSĂMÎNŢĂRI SĂ FIE ,noi care frînează bunul mers odor Negruţiu : mobilizarea
Rodica Ciumaş, precum şi ceilalţi elevi ai liceului „Aurel lucrările de reparaţii. !a]i lucrărilor la arăturile de rită măsurilor pe care le-a unanimă a forţelor, hotărîrea
Vlaicu“ care au participat cu însufleţire la plivitul sfeclei, Şi cifrele care redau acţiunile de muncă patriotică fi­ GRABNIC ÎNCHEIATE vară este şl acela că tractoa­ întreprins în ultimele zile deplină a celor patru fac­
recoltatul cartofilor şi griului, strînsul finului la coopera­ nanţată sînt semnificative. Ceea’ce este mai important es­ rele ce se află în cîmp nu au comitetul comunal de partid, tori răspunzători de realiza­
te faptul că aceste angajamente se respectă. Se impune să
tivele agricole de producţie din Orăştie, Mărtineşti, Căstău arătăm că, pînă la data de 23 August, planul la acţiunile Dintr-o situaţie prezentată asigurată asistenţa tehnică, există condiţii ca restanţele rea poligrafiei din Deva eu
şi Boriu. de muncă patriotică finanţate a fost realizat în proporţie de primarul comunei Baia Multe din ai este tractoare la arăturile pentru însămîn- o lună de zile înaintea ter­
In această perioadă, participarea lor în continuare la de 82 la sută. de Criş, tovarăşul Gh. Toma, sînt nevoite să plece din
muncile ce se desfăşoară în cooperativele agricole de pro­ In plus, gazeta prezintă o serie de fotografii rodind as­ am reţinut că în unităţile brazdă oină la atelierul sec­ ţatul griului să se recupere­ menului planificat ; adică in
ducţie şi fermele de stat se dovedeşte la fel de necesară. pecte de la locurile de muncă ale tinerilor. Sînt, de ase­ agricole de pe raza comunei ţiei de mecanizare pentru o ze într-un timp scurt. 20 noiembrie 1973.
Este vorba de terminarea cît mai grabnică a lucrărilor de menea. satirizate atitudini ce se cer înlăturate (exemplul lucrările la arăturile de vară sudură, care se poate rezol­
recoltare a lueernei, finului, însilozării, strîngerea tuturor dat este al unui tînăr care venind la serviciu în stare de nu se prezintă deloc mulţu­ va şi la faţa locului. Numai
resurselor de hrană pentru animale. Este necesar, de ase­ •ebrietate s-a accidentat rămînînd în concediu medical). mitor. In unele cooperati­
menea, să se organizeze acţiuni în scopul executării neîn- Alături, o rubrică de informaţii atrage atenţia asupra des­ ve agricole între care cele că atelierele mobile nu mai
tîrziate a tuturor lucrărilor de depozitare şi conservare op­ făşurării campionatului de fotbal, dintre secţiile întreprin­ din Ţebea, Rişca, Lunca şi trec pe la tractoare aşa cum O T
timă a producţiei. Participarea tinerilor la acţiunile de derii, excursiilor ce urmează a se organiza. Cărăstău, arăturile se desfă­ o făceau în timpul secerişu­
muncă voluntar-patriotică în C.A.P. constituie o expre­ Considerăm că felul în care a fost concepută gazeta şoară anevoios, nefiind ara­ lui. N-ar strica dacă s-ar
sie grăitoare a integrării lor în imperativele ridicate de „Tineretul şi producţia" la întreprinderea „Victoria" poa­ tă nici jumătate din supra­ continua acest, procedeu şi
partidul şi statul nostru In etapa actuală. te servi ca model şi pentru alte organizaţii de tineret atât faţa planificată. De ce o a-
TIBERIU BURZA semenea stare de lucruri 7 acum cînd se fac arături
Comitetul judeţean al U.T.C. din mediul urban cil şi din cel rural. Tractoarele nu-şi realizează pentru pregătitul terenului şi
norma zilnică sau sint folo- însămînţatu) griului. Timpul
ssazaBBgE^pwwgBgşgBWPHBi
(Urmare din pag. 1) firma „Arcom", că sîntem în
stare să executăm în străi­
nătate lucrări în marmură Se cunoaşte bine că fo­ Aspecte negative în aceas­
ie să spun că avem şi aici o care să satisfacă cele mai losirea unor seminţe cu tă privinţă s-au semnalat
scamă de greutăţi. Presele şi mari pretenţii — s-a expri­ potenţial biologic ridicat, la C.A.P. Rîu de Mori,
poiizoarele înregistrează mul­ mat cu convingere inginerul de calitate superioară, Boşorod, Vaidei, Bretea
te stagnări din cauza defec­ • întregii producţii de placa­ şef Aceasta depinde însă de constituie un factor deter­ Slreiului şi altele, unde
ţiunilor, ceea ce afectează zic, nici livrările la export total. Aşa stînd lucrurile, ne-am şi propus şi acţionăm je şi nu numai a celor cu centrală şi minister. Noi minant în obţinerea unor griul pentru sămînţă s-a
nu numai volumul dar şi ca­ din lipsa pieselor de schimb. trebuie înţeles că oriei te e- insistent pentru întărirea vom insista în acest sens, producţii sporite de gi-îu depozitat în straturi groa­
în­
în
producţie,
disciplinei
ar
depune
oamenii
litatea producţiei. Pentru prese avem nevoie de forturi sarcinile nu pot fi deosebi la secţiile de placaje dimensiuni mari. astfel ca începînd cu anul la hectar. Cu toate aces­ se şi are o umiditate de
noştri,
Iată, deci, două cauze ca­ 152 de repere, iar pentru po- realizate ritmic. şi dale, pentru ridicarea ca­ — Dar nu numai atît. La viitor să ne extindem şi sub tea, sînt unele unităţi un­ peste 15 la sută. O aseme­
lizoare de 110 repere. Inţele-
re grevează asupra realiză­ gînd greutăţile la import şi lificării şi specializării oa­ ora actuală „Marmura" dis­ aceasta formă activitatea de de se ignorează păstrarea nea situaţie îndeamnă la ■
comerţ exterior.
pune de un nucleu de meş­
rii în condiţii normale a ex­ încărcarea uzinelor construc- Cele relatate de inginerul menilor, creşterea răspunde­ seminţelor în condiţii co­ serioase rellecţii pe toţi
portului. Ele sînt cunoscute şef sînt realităţi evidente teri cioplitori şi montatori Inglobînd la un loc rezul­ respunzătoare, ceea ce a- factorii răspunzători de
de mai multă vreme şi, de _toare de maşini din ţară, care trebuie să facă obiectul rii fiecărui muncitor şi mais­ dc marmură care a realizat tate valoroase şi neajunsuri, fectează germinaţia şi, în soarta recoltei. In unită­
de
aceea, ar fi trebuit soluţio­ ”noi ne-am angajat să reali­ unor reflecţii responsabile a tru faţă destinate calitatea pro­ în ţară lucrări de finisaje de preocupări şi intenţii lăuda final, soarta recoltei. ţile amintite se impune să
înalt nivel calitativ şi artis­
ex­
duselor
pieţei
nate. De ce, totuşi, se mai zăm cu forţe proprii — deşi forurilor de resort. In acelaşi terne. Dar, toate aceste stră­ tic la o seamă de obiective bile, realizarea planului de Verificările repetate e- fie luate grabnic măsuri
invocă asemenea dificultăţi 7 acestea sînt modeste — 114 timp, însă, se impune şi export la „Marmura" se im­ foctuate de specialiştii de pentru uscarea la soare a
— Dacă în ce priveşte repere pentru prese şi 81 precizarea că la „Marmura" danii nu pot da rezultatele social-culturale. Nu este oa­ pune a fi obiectivul princi­ ia Laboratorul pentru seminţelor şi pentru con­
re posibil ca, prin interme­
blocurile din carieră situa­ pentru polizoare. Restul ur­ neonorarea promptă a unor scontate fără ajutorul efec­ diul firmei româneşti „Ar- pal al muncii colectivului, controlul calităţii seminţe­ diţionarea lor neîntîrziată.
ţia este obiectivă, datorită ma să ne fie asigurat de că­ comenzi externe îşi are sur­ tiv şi eficient al centralei şi com" — care execută nume­ al conducerii şi organizaţiei lor şi materialului săditor Timpul pînă la începerea
naturii zăcămintelor ce le tre Centrala industrială a sa în deficienţele de orga­ ministerului. roase lucrări in străinătate de partid, obiectul unui sub­ Deva au condus Ia conclu­ însămînţărilor este relativ
exploatăm, defecţiunile la materialelor de construcţii nizare şi conducere a pro­ In ce trebuie să constea a- — „Marmura" să-şi plaseze stanţial şi oportun sprijin zia că într-o serie de coo­ scurt, ceea ce impune ca
utilaje ne aparţin nouă şi, Bucureşti. ducţiei.; cest ajutor 7 Interlocutorii o- nu numai produsele dar să din partea centralei şi mi­ perative agricole inginerii neîntîrziat să fie selectata
mai ales, centralei şi minis­ Ciţ toate că din acest an — Desigur, aprecia tova­ pinează că în afara soluţio­ exporte şi măiestria şi com­ nisterului de resort, incit pî­ întreaga cantitate de se­
terului care ne coordonează au trecut deja 8 luni, pot să răşul Adam Todor, secreta­ nării problemelor amintite, petenţa profesională a oame­ nă la finele anului colecti­ şi preşedinţii nu acordă minţe şi verificată călită
— ne-a spus tovarăşul Gheor­ afirm că organul nostru tu­ rul comitetului dc partid din se impune ca „Vitrocim" nilor pe caro îi are 7 vul de aici să-şi poată spori atenţia cuvenită păstrării tea acestora prin probe
ghe Boşorogan, inginerul şef telar nu ne-a dat nici un întreprindere, unele neajun­ Bucureşti să asigure — con­ contribuţia la intensificarea şi condiţionării seminţelor. de laborator.
al întreprinderii. Noi nu pu­ reper, promiţînd pînă la fi­ suri proprii influenţează asu­ form promisiunilor făcute — Sîntem convinşi că pu­ schimburilor comerciale ex­
tem îndeplini nici planul fi- nele lui ’73 doar 10 repere în pra exportului. De aceea, — contractarea în exterior a tem colabora foarte bine cu terne ale ţării.