Page 102 - Drumul_socialismului_1973_08
P. 102
■¿JtUQceţşîsjr,
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 797 ® VINERI 31 AUGUST 1973
--------- -------------------------------- ----------------------------------- >
Calitatea produselor de me, respectarea reţetelor de e ceva: prin aprovizionare* Despre plinea neagră a Din cuvîntul inginerului
panificaţie — problemă a- fabricaţie, precum şi de con de noapte, o metodă dealt vorbit şi reprezentanta spi şef al întreprinderii de pa
flată în permanenţă în aten trolarea cu cea mai mare e- fel foarte bună, ni se aduce talului, Elena Cosmescu. nificaţie, Vasile Clonda, nu
ţia organelor noastre de xigenţă a calităţii produse toată cantitatea de pline co — Pîlnea neagră e de cele am putut desprinde însă Şcoala din Văleni a împlinit o
partid şi de stat _— a con lor finite care pleacă spre mandată. N-ar fi nimic rău mai multe ori acră, necres- prea multe t
stituit obiectul unei recente dacă ea ar fi proaspătă ctnd cută şi cu coaja groasă. Noi — Mai sînt deficienţe de
consfătuiri organizate sub consumatori — a spus dîn- se aduce, dar dacă e veche trebuie s-o dăm bolnavilor... ordin tehnologic, mai avem
auspiciile Comitetului muni sa, în numele lucrătorilor (cum se Sntimplă de multe — Procedeul de coacere greşeli, necazuri, Făina e în
cipal de partid Deva, la ni- întreprinderii. nu e pus la punct, de aceea că o „problemă“, O să dis jumătate de secol de existentă
De ce nu e totdeauna pli
velul municipiului. Au foşt ori) pînă seara următoare plinea e uneori arsă şi cră cutăm în oolectiv, să mai lu
invitaţi să participe repre nea aşa cujn o dorim ? Pen nici n-o mai cumpără ni pată sau necoaptă — şl-a ăm unele măsuri. O să ur-
zentanţi ai întreprinderii ju tru că acolo unde se produ meni. spus părerea şi Dumitru Ră- măreso personal cum se face Aşa cum am mai con După multe intervenţii pe teral dezvoltate. Totodată, a
deţene de industrie locală, ce, la fabrică, se mai lucrea — Da, să nu ni se mal a- doj, contabil şef la între 'livrarea produselor din fa semnat în ziarul nostru, în la autorităţile de atunci s-a Inmînat şcolii semicentena
întreprinderii comerciale lo ză uneori fără răspundere, ducă noaptea toată cantita prinderea comercială locală brică... această perioadă de pregă obţinut aprobarea primei re mesajul Inspectoratului
cale de stat pentru mărfuri se dau produse necorespun tea de pîine cerută, ci nu de stat pentru mărfuri aii-» In concluziile trase în în tiri febrile precedate de şcoli corespunzătoare cu judeţean de învăţămînt ca
alimentare şi ai fabricii de cheierea consfătuirii, tovară deschiderea noului an de sprijinul statului şi cu con re se va păstra ca un va
pline, factori direct intere şul Dayid Goe, secretar _ al învăţămînt, în viaţa şcolii tribuţia în muncă a cetă loros document de arfiivă.
saţi — alături de consuma comitetului municipal de şi a satului Văleni, apar- ţenilor, care a fost dată în La această aniversare ca
tori — în îmbunătăţirea ca partid, a spus printre altele: ţinînd comunei Geoagiu, folosinţă in 1938. In anii re a constituit şi o plăcută
lităţii produselor de panifi C A L I T A T E A P Î I N I I — — Se poate face o pline s-a consemnat un eveni construcţiei socialiste, oînd întilnire a fiilor satului, au
caţie. mai bună la Deva, Trebuie ment deosebit. Elevii şi pă s-au creat cu adevărat con vorbit cu emoţie foşti eleyi
Plinea, pe care o cumpă să găsim căi pentru elimina rinţii lor, toţi locuitorii au diţii optime de desfăşura ai şcolii: Ion Barbu, ofi
răm şi o consumăm zilnic, rea neajunsurilor existente, sărbătorit recent împlinirea re a învăţâmîntului de ţer superior în cadrele ar
la fiecare masă, o vrem bu o problemă mereu în atenţie Intre acestea amintim orga a 50 de ani de la înfiinţa toate gradele din ţara noas- matei, Augustin Stoica, pen
nă, gustoasă, frumoasă, nizarea mai bună a produc rea primei, şcoli organizate tră, şcoala din Văleni a sionar, dr. ing. Elizei Pas
proaspătă. Cum e ea produ ţiei, respectarea tehnologiei din sat, cu învăţători plă pregătit şi dat sute de e- cu, cercetător la staţiunea
să la întreprinderea de pa de lucru, desfacerea în bu tiţi de stat. La această a- levi merituoşi. După ce au experimentală agricolă Geo
nificaţie din Deva, cum e ne condiţii a produselor, pre niversare au luat parte re terminat aici patru clase agiu şi alţii. Vorbele aces
desfăcută de către comerţ Pe marginea unei consfătuiri organizate la deva cum şi necesitatea unei per prezentanţi ai Inspectoratu cei mai mulţi au urmat ci tora au însemnat pentru e-
populaţiei şi ce ar mai tre manente preocupări pentru lui judeţean de învăţămînt, clul II la Şcoala generală levi şi generaţiile mai ti
bui făcut pentru ca oamenii calificarea oamenilor. Un rol ai Comitetului comunal de din Homorod şi apoi şi-au nere adevărate lecţii despre
să fie totdeauna mulţumiţi important revine specialişti partid Geoagiu şi ai con întroptat paşii spre şcoli 'trecutul şcolii şi al satu
— sînt probleme ce au re lor fabricii, care trebuie să siliului popular comunal, profesionale, sau au urmat lui, despre acele vremuri
venit des In discuţiile purta zătoare calitativ şi, totodată, mai 50-60 la sută din co mentare, reprezentantul co dea dovadă de maj multă e- foşti învăţători şi elevi ai cursuri de calificare. A- cînd copiii mergeau des
te Ia amintita consfătuire. oamenii comerţului, închi- mandă, s-a ridicat şi tovară merţului. Dar laboratorul, xiganţă faţă de calitatea pro şcolii sărbătorite. cum, sînt bupi meseriaşi, culţi la şcoală, cu o bucată
Iată, pentru Început, clte- zînd cite un ochi, le primesc. şa Paraschiva Nimu, respon controlul de calitate — ce duselor ce pleacă spre con In cuvîntul rostit la des muncesc cu hiărnicie şi pa de mălai în traistă şi a-
va spicuiri din discuţiile In numele cumpărătorilor sabila magazinului nr. 65 fac ? Rccepţionerii nu au sumatori. chiderea festivităţii, tova siune în centrele industria ceea de multe ori lipsea,
purtate cu acest prilej, iar din magazine, al consumato „Franzelărie”. In rest, cîteva voie să lase în reţea pline Discuţiile purtate de-a lun răşul Ioan Buciuman, se le : Orăştie, Şimeria, Hu despre acele timpuri cînd
In încheiere unele concluzii, rilor, au vorbit la consfă observaţii referitoare la ca nereuşită calitativ. Va trebui gul consfătuirii amintite au cretarul Comitetului comu nedoara, Cugir, Călan, în patru, cinci sau mai
urmînd ca alte concluzii — tuire cîţiva responsabili de litatea produselor primite, a să fim mai atenţi, atît pro relevat o serie de neajun nal Geoagiu al P.C.R., pri Valea Jiului şi în alte părţi mulţi copii erau nevoiţi să
unităţi, cei care iau contact ducătorii cît şi noi — co marul comunei, a relevat ale ţării unde s-au stabilit înveţe dintr-un singur a-
le-am dori bune — să le tra pîinii semi şi a specialităţi suri existente ce trebuie ur în mod deosebit grija pe cu domiciliul, creîndu-şi becedar, sau un singur ma
gă cumpărătorii de fiecare cu cumpărătorii zi de zi, le lor. merţul — să oferim consu gent înlăturate şi au fixat care partidul şi statul nos un rost bun în viaţă. Unii nual de citire şi aritmetică.
zi, consumatorii acestor pro cunosc părerile şi dorinţele. In cuvîntul său, responsa matorilor numai pline bună cîteva puncte de pornire pen tru o acordă dezvoltării şi au făcut în continuare stu Sînt lucruri adevărate, tră
duse. — Consumatorii sînt azi bilul magazinului nr. 5 din şi proaspătă. dii medii şi superioare, iar ite, dar ele par poate pen
mal pretenţioşi, e adevărat, — Da, bine ar fi ca la ori tru producerea unei cotituri modernizării învăţămîntu-
Tovarăşa inginera Angela Gojdu, Viorel Stîrc, a insis cu efecte pozitive în îmbu lui, creării condiţiilor nece în prezent ocupă munci de tru mulţi incredibile, acum
Buzdugan, responsabilă cu dar şi calitatea pîinii lasă tat în mod deosebit asupra ce oră să se găsească în ma şi nătăţirea calităţii pîinii la sare bunei desfăşurări a răspundere în diferite sec clnd copiii, toţi elevii pa
gazine
uneori mult de dorit — a
toate
sortimentele
controlul de calitate la în variaţiilor ivite în calitatea Deva. Sîntem îndreptăţiţi să procesului instructiv-educa- toare de activitate ale eco triei sînt bine îmbrăcaţi şi
şi
treprinderea de panificaţie, a spus Florica Iovan, respon pîinii de la o perioadă ia să fie — a proaspete, aspec credem că în perioada ur tiv al elevilor, pregătirii ti nomiei, ştiinţei şi culturii. hrăniţi, au asigurate ma
completat
ing.
tuoase
sabila unităţii nr. 68. Plinea
vorbit despre preocupările seml e neagră şi crudă de alta. Vasile Buzdugan de la Di mătoare factorii competenţi nerei generaţii pentru mun Participanţii la sărbători nuale gratuite, se bucură
în realizarea unor produse că şi viaţă. S-au evidenţiat, rea acestui jubileu, elevii de condiţii tot mai bune de
cele mai multe ori, iar „spe — Ne mirăm cînd cumpă recţia judeţeană de industrie vor face tot ce depinde de
bune, pentru îmbunătăţirea cialităţile" nu ne prea vin rătorii vociferează — a spus 'locală. Va trebui să facem ei, iar consumatorii pu vor de asemenea, măsurile lua şi părinţii, toţi locuitorii învăţătura.
calităţii pîitnil pe care o la timp. Referitor la calita dînsul — dar de cele mai ceva, să îmbunătăţim calita mai avea decit cuvinte bune te de organele locale pen satului au fost salutaţi căl Festivitatea sărbătoririi se
produc. tea slabă a pîinii, oamenii multe ori plinea semi e a- tea produselor şi aprovizio la adresa calităţii produse tru efectuarea la timp a re duros, în numele Comite micentenarului de la Vă
— Va trebui să ne preo ne spun : „De ce o primiţi?" proape de cea neagră. Ar narea magazinelor. lor de panificaţie. paraţiilor şi celorlalle pre tului executiv al Consiliu leni s-a încheiat cu un fru
judeţean,
de
cupăm mai mult In viitor de şi au dreptate, dar noi prea trebui să ne dea de glndit Intr-adevăr ceva trebuie gătiri aferente începerii lui popular Cornel Stoi mos spectacol cultural-artis
Prof.
Emerit
recepţionarea materiei pri multe nu putem face. Şi mal faptul acesta. făcut! DOINA COJOCARII noului an şcolar. tic susţinut de echipe ar
Prezentind pe larg isto ca, inspectorul general al tistice de amatori din lo
ricul acestei instituţii, în Inspectoratului judeţean de calitate şi din satele Geoa
văţătorul losjf Pascu a a- învăţămînt. Cu acest pri giu şi Homorod. Cu deose
rătat că bilanţul activităţii lej, vorbitorul s-a referit la bit interes şi admiraţie au
desfăşurate de şcoala din semnificaţia măsurilor sta fost ascultate cîntecele in
Văleni este rodnic, cu toa bilite de plenara din iu terpretate cu multă măies
Salba (le blocuri ridicate la te că în primele două de nie a C.C. al P.C.R. pri trie la vioară, acordeon şi
Vulcan se Integrează armo cenii după înfiinţare au vind generalizarea invăţă- solo voce, de o formaţie de
nios In peisajul industrial al fost multe greutăţi. Nu e- mîntulul de 10 ani, dezvol elevi din clasele I-IV ai
oraşului. xista un local propriu de tarea şi modernizarea şcolii şcolii sărbătorite, pentru
şcoală, cursurile se ţineau româneşti pentru pregătirea care micii muzicieni meri
Folo: O. LrVHANU cu toate clasele (I-VII) în- multilaterală a tinerei ge tă toate laudele,
tr-o singură încăpere mică neraţii în concordanţă cu AVRAM ZAHARIA
şi de către un singur ca amplul proces de făurire a (fost elev al Şcolii din
dru didactic. societăţii socialiste multila-
22 tone fier veehi în apărarea bunurilor de pe şantiere
Tinerii din organizaţia U.T.C. de la I.M.C. Deva au I
participat, în cursul lunii august, la numeroase acţiuni | Să creăm o responsabilitate de masă,
de muncă voluntar-patriotică, în caro şi-au dovedit nu nu- j
mai hărnicia şi entuziasmul vîrstei, dar şi spiritul lor gos- I
podăresc. Intr-o singură zi, tinerii de la I.M.C. Deva au ; să statornicim o ordine riguroasă!
(oleetat 21 800 kg fier vechi pe care l-au predat I.C.M, i
curăţind şi amenajînd, totodată, incinta întreprinderii. Ti- [ Apărarea avutului obştesc de risipă, degradare sau îm
norii de la atelierele mecanic şi armături, precum şi cei ; potriva pericolului de incendiu comportă — mai ales pe
de la secţia prefabricate s-au detaşat prin hărnicie, ei a- \ şantiere care sînt in continuă deplasare, de la un obiectiv
vînd contribuţia cea mai frumoasă la succesul orelor dă- ;
Iniţiativa şi preocuparea trebuie l-uite munch vo’untar-patriotice. IOAN NEAG I la altul — o preocupare şi responsabilitate de masă, stator
nicirea unei ordini cit mai riguroase. Fiecare salariat, de
corespondent j la şeful de şantier sau de lot şi pînă la simplul manipu-
lant de materiale,, are obligaţia să vegheze, în raza sa de
să învingă inerţia si greutăţile activitate, la respectarea normelor de p.c.i., să cunoască
cum şi unde trebyje să intervină în caz de izbucnire a unor-
CJ 9 9 Q? «a ...................... -— - —.................................................. ............................................ ———-..........................— — incendii.
începem raidul cu uni ca de sugestii şi reclamaţii: raidului. Urmărim, deci, revenirea pentru o nouă
tatea oizmărie-comandă, din „Unitatea nu execută mo diversitatea servirii. Pe de intervenţie sau, mai precis, Cursuri de calificare Atenţie la depozitarea materialelor, la
centrul vechi. Stăm de vor dificări — 9 iunie 1973" ; o parte, asta înseamnă va nerevenirea.
bă cu Iosif Vizauer, res „Am comandat un parde rietatea activităţilor, iar pe — Prin ce mijloace se lucrările de instalaţii şi dotări
ponsabilul secţiei. Ne spu siu, al cărui termen de e- de altă parte, în interiorul acţionează în vederea îm Pînă în prezent, în cadrul I.C.S. Hunedoara au absol Dezordinea şi improvizaţiile sînt principala sursă a aşa
ne că secţia pe care o xecuţie a fost prelungit de unei activităţi varietatea bunătăţirii calităţii ? vit cursurile de calificare la locul de muncă un număr de ziselor „întîmplări neprevăzute“. Or, tocmai la aceste capi
conduce execută comenzi 4 ori, plus manoperă neco produselor, a serviciilor. — Mijloacele ţin de ex aproape 300 de muncitori, în meseriile de zidari, tencuitori, tole este necesară o permanentă conştiinciozitate a tuturor
de încălţăminte dintre cele respunzătoare — 14 februa Cooperativa „Drum nou“ perienţa în muncă a lucră cxcavatorişti. salariaţilor prin instructaje, control şi tragere la răspun
mai diverse, în funcţie de rie ’73“. dispune de două ramuri: torilor, perfecţionarea lor In vederea creşterii nivelului de calificare al muncito dere.
solicitări, precum şi după Registrul de urmărire a una de producţie industria- f prin diferite forme de spe rilor, în aceeaşi unitate se vor deschide cursurile pentru o
revistele de specialitate. comenzilor nu indică sca lă, în care sînt incluse cro- cializare, schimburi de ex clasă de mecanici de utilaje uşoare şi altele două de zi In privinţa depozitării materialelor, două lucruri sînt
Termenele — durata execu denţele, ba mai mult, nici itoria, cizmăria, blănăria, perienţă. dari şi fierari betonişti. esenţiale din punct de vedere al p.c.i. i să se asigure libe
ţiei comenzii — sînt fixate unele bonderouri nu au tre tricotaje etc., şi alta de Cam puţin şi... vag. Am re căile de acces şi anumite materiale să fie depozitate nu
împreună cu clientul, ele căzut de acord că aprovi mai în locuri special amenajate (de exempiu, vopselele pe
nu trec, de cele mai multe zionarea reprezintă un fac bază de ulei nu este permis să se depoziteze sau să fie lă
ori, de două sâptămîni. Re Azi, cooperativa „Drum nou" Hunedoara tor în stare să influenţeze sate în locuri unde se lucrează cu flacără deschisă). De
gistrul pentru urmărirea atît diversitatea cît şi cali Foileton asemenea, să nu se scoată din magazii materiale uşor in
comenzilor evidenţiază însă tatea. Iată ce ni se spune flamabile decît numai în cantităţi strict necesare.
şi termene depăşite. Cău cute termenele de ridicare prestaţii pentru populaţie în legătură cu aceasta : O atenţie generală trebuie acordată lucrărilor de orga
tăm explicaţia. a confecţiilor. Ca să urmă — frizerie, coafură, foto, — Este adevărat, nu stăm nizare a şantierelor, ca amplasare, execuţie, bună gospodă
— Cu toate că avem lu reşti respectarea lor trebu radio ş.a. Cum se vede, o- prea bine cu aproviziona G@éacii in a iertă
rire. Nici un rabat improvizaţiilor ! Şi, dacă o asemenea
crători puţini la număr, ie să faci un serios trava bişnuita reţea a cooperaţiei rea. Prin reţeaua coopera lucrare nu mai este necesară, să fie demolată neîntîrziat
secţia se străduieşte să e- liu printre registre, borde- meşteşugăreşti. Vizita noas ţiei se repartizează centra pentru a nu constitui, din lipsă de supraveghere, o sursă
xecute comenzile pînă la rouri şi chitanţiere (situa tră prin secţii s-a soldat cu lizat 40 la sută din mate potenţială de incendii,
data fixată. Dacă nu reuşeş ţie valabilă şi pentru alte cîleva constatări deloc în ria primă necesară activită Cu puţin timp in urmă, şi fericire dacă produsele Controalele pe linie de p.c.i. se opresc (şi aplică cele
te întotdeauna, aceasta se ■unităţi). Cîteva reviste şi... acord cu diversitatea pro ţilor din secţii. Rostul ni-1 un godac de toată frumuse brinzoase ajungeau operativ 1
datoreşte aprovizionării gre pauză. duselor : monotonia şi lip procurăm singuri, de pe la ţea a fost transportat ur în magazine aşa cum pre ma multe sancţiuni) cu »deosebire asupra dotării cu insta
oaie cu piele, lac, căptu Ne Îndreptăm către com sa stofelor, dezacordul lor diverşi furnizori din ţară. gent, cu salvarea, la cel vedeau planurile. S-a in- laţii şi materiale de intervenţie: surse de apă accesibile în
şeală. plexul de pe str. G. Enes- cu sezonul, deficienţele în Aici trebuie să insistăm mai apropiat spital veteri timplat însă altfel. In peri orice moment, extinctoare, lopeţi, găleţi, lăzi cu nisip etc.
In această privinţă, atenţia cea mai mare trebuie acordată
La secţia croitorie băr cu. Aici, o altă pauză. U- aprovizionare. mai mult, In fond, este nar. Băiatul scroafei a fost oada iunie-septembrie anul
baţi, din complexul de pe nităţile: cizmărie 7, croito Convorbirea pe care am vorba de firma noastră. trecut pomenita fabrică din modului cum sînt dotate şi întreţinute lucrările de orga
strada Karl Marx, o privi rie bărbaţi 4, ceasornică purtat-o cu tovarăşul Mar Evident! Abordăm şi găsit pe „patul de moarte" nizare Aici este domeniul în care comisiile tehnice de
re peste puţinele şi mono rie — închise. La radio, nr. tin Brassay, vicepreşedinte chestiunea legăturilor cu intr-un padoc cu confort Livezeni o livrat comerţului prevenire ş. stingere a incendiilor au datoria să exercite
numai 76-—89 la sută din
tonele valuri de stofe e a- 2 (responsabil Alexandru al cooperativei, a atins şi publicul. Insistăm asupra sporit. El avea fierbinţea SaTdKSâ.“"' ' “ "" »’*">“ unor
S
proape edificatoare. Mai Nicoară), practicile de ri celălalt aspect — calitatea. unor modalităţi: întîlniri lă, gemea necontenit şi se cantitatea de brinză con
zăbovim totuşi. goare : pentru aparatele din Mai întîi, care ar fi facto cu publicul, expoziţii. Aces ţinea cu picioarele de bur tractată. Revizorul a fost
— Pun pariu — ne pro garanţie lipsă piese; mai rii ce conferă calitate pro tea s-au redus, anul aces tă. Imediat, in jurul pacien surprins de acest adevăr Cîteva reguli pentru atelierele de reparaţii
voacă Gheorghe Păun, care trece o vreme şi dă ne duselor, reparaţiilor execu ta, doar la cîte una. Ce tului s-au adunat mai mulţi pentru că tot el descoperise, şi întreţinere auto
îl înlocuieşte pe responsa gaţie, se ia alt aparat. E tate ? lipseşte? Dacă tot e vorba medici veterinari incercind prin mai multe depozite,
bil (Vladimir Cocaină), a- mai simplu cu cele din — Aceasta ţine de speci despre „firma noastră" şi, să descopere cit mai repe brinzcluri in valoare de » . incipalele reguli obligatorii în cadrul acestei activi
flat în concediu — că dacă post garanţie: se trimite fic, vreau să spun, de pro mai presus, de satisfacerea de baiul şi să stabilească 109 000 de lei care se alte tăţi sînt:
staţi aici tot schimbul cu omul să cumpere lampa filul secţiei. La croitorie, cerinţelor populaţiei, atunci leacul. raseră. S-a stabilit imediat , în atelier nu se introduc mai multe autovehicule
mine, nu intră doi clienţi. sau condensatorul. Mai greu de exemplu, linia modernă, mai multă iniţiativă şi pre Dar, nici n-au apucat să că soarta vitregă a acestei decit permite spaţiul pentru o activitate normală şi pentru
La ce să şi intre... ? să le găsească însă. aspectul, execuţia. în sine. ocupare. acorde cel puţin primul a- brinze se datoreşte negli asigurarea căilor libere necesare evacuării rapide a oame
Cîteva reflecţii în condi Să revenim la obiectul La diversele reparaţii — ION GABOR jutor cînd pe poarta spita jenţei de care au dat dova nilor şi maşinilor în caz de incendiu ;
lului a intrat un convoi de dă conducerea fabricii, unii — spălarea pieselor cu lichide inflamabile se va face
salvări pline cu godaci şi maiştri şi gestionari de la numai în băi special amenajate, cu o ventilaţie corespun
godăcei. Toţi guiţau de-ţi Livezeni şi unii tovarăşi de zătoare ;
Plantele medicinale—o bogăţie a noaptea doctorii veterinari la întreprinderea pentru in — este interzisă depozitarea butoaielor cu carburanţi,
era mai mare mila. Toată
dustrializarea
din
laptelui
n-au închis ochii. S-au con-, Simeria. carbid, vopsele, cauciucuri etc. în interiorul unor asemenea
ateliere ;
sullat şi au cercetat tratate Puşi în faţa adevărului
La sfirşit de august şi în Foarte răspîndită de la şes Călan, Orăştie, Brad, Dobra, cieşele ce se pot recolta din le existene, dar zadarnic. incontestabil, vinovaţii n-au combustibilul de la autovehiculele aflate în revizie
ceput de septembrie, pot fi pînă la munte este pătlagina, Geoagiu. tot judeţul, mai abundente Toate intervenţiile lor axe fluierat, insă, a pagubă. Ei sau repaiaţli va fi colectat în vase speciale şi depozitat ca I
recoltate, în judeţul Hune fie cea cu frunze înguste, Rădăcini şi rizomi. Pentru fiind în zona localităţilor Să- rămas fără rezultate, iar s-au străduit să argumente atare ;
doara, florile de nemţişor de fie cea ou frunze 'late, folo acestea, epoca optimă de re laşu de Sus, Cheile Taicei, soarta purceilor devenea din ze organului de control că — la fiecare atelier se va întocmi, prelucra temeinic şi
cimp, buruiană din semănă sită în calmarea tusei şi ca coltare este incepînd din Dealul Babei, Crivadia, Zam. ce in ce mai grea. Neamul in cîleva săplămîni vor afişa un plan de evacuare în caz de incendiu, cu indicarea
turi şi de pe marginea cîm- expectorant (eliminarea se septembrie, adică de atunci Aceste fructe, deosebit de porcesc a intrat in alertă. „lichida" brinză alterată şi piecisa a operaţiilor ce urmează să se efectueze.
pului, prin strujirea ramuri creţiilor din aparatul respi de cînd substanţele de re bogate in vitamina C, se va Noroc însă, că după răsări- vor recupera valoarea ei. Practica arată _ că, în intervenţiile de acest fel este
lor, cele de sulfină (abun rator). zervă din părţile aeriene se lorifică în stare proaspătă. tul soarelui, a „picat" in- Dar cum in vremea noastră foar e important sa se găsească în cel mai scurt timp che
dentă pe marginea căii fera Iarba (planta întreagă). depun în părţile subterane, In septembrie este perioada timplător la spitalul de a- minuni nu se mai fac, nici ile de la autovehicule I
te ce vine de la Sibiu spre Printre cele mai cunoscute prin care planta va rezista optimă pentru fructele de nimale un revizor de la ei n-au făcut „mare brin
Deva şi la care se ia întrea plante medicinale este coa peste iarnă. Desigur că pen afin, păducel şi soc, fie cu direcţia judeţeană de con ză''. Cu toate insistenţele, In cazul cînd trebuie să apelăm la inter
ga inflorescenţă, ca şi cele de da şoricelului, de la care se tru recoltarea rădăcinilor vor codiţe, fie fără codiţe. Mai trol şi revizie, El s-a uitat oamenii au refuzai catego venţia pompierilor
trifoi alb sau roşu din pa ia partea superioară a plan- fi necesare unele unelte sim- tîrziu, din octombrie, se coc atent la godacii care abia ric să mănincp brinză şi caş
jişte, dar atenţie să nu fie şi fructele de ienupăr care- mai respirau şi deodată a alterate. Atunci s-a apelat Instructajele pe linie de p.c.i. trebuie să insiste asupra
trecute !). De o mare valoare se pot culege şi pe zăpadă, început să zîmbească. Spre la neamul porcesc şi s-au unei probleme cardinale: ce facem în caz de izbucnire a
sînt florile de urzică moartă 0 chemare ce se adresează tineretului şi p'onierilor punîndu-se un cearşaf sau uimirea asistenţei veterina găsit nişte binevoitori care unui incendiu ? Ca salariaţi în unităţi socialiste fiecare
albă, un excelent calmant al o prelată dedesubt, după ca re, revizorul a spus foarte au supus lacomele animale muncitor, maistru, inginer, funcţionar are răspunderea a-
sistemului nervos. re arbustul se scutură său se sigur de sine că-i vorba de la nişte chinuri pe care tunci cînd observă un început de incendiu, să anunţe pom
Frunze. Sus în munte sînt tci (circa 25 cm), folosită în ple cu care să fie scoase din bate. o boală rară, dar foarte cu le-au plătit cu bani grei. pierii şi apoi să acţioneze cu mijloacele de primă inter
pilcuri întinse de afin, de la numeroase afecţiuni de sto sol. O atenţie deosebită tre rioasă care sc cheamă Tocmai de-acolo a pornit venţie. Aceasta_ incumbă obligaţia comisiilor tehnice de
care se folosesc şi frunzele mac şi ficat, ca hemostatie buie dată spălării lor de pă- Diverse. Pe la Orăştie şi „brînzomanie porcească“. necazid godacilor. Nişte p.c.i. şi conducătorilor direcţi ai producţiei să instruiască
în tratarea diabetului. înru (opreşte hemoragiile) sau an mînt imediat după recoltare, Sibişel în special, de pe tul Doctorii au rămas sur scroafe mai bălrine de la oamenii pe cine să anunţ-e, la ce telefon, şi, în mod deo
dit cu afinul, ia înălţimi şi tiseptic. Ca remediu în boli căci la planta uscată opera pinile urcătoare de hamei prinşi. Nimeni nu mai au o mare crescătorie au tras sebit, cum să acţioneze corect, în concordanţă cu regulile
mai mari, vegetează morişo- le de ficat este cunoscută ţia este foarte dificlă. Iată se recoltează conurile, folo zise de o asemenea boală cu xirechea şi au aflat că de orotecţie a muncii Să intervenim prompt, dar să asi
rul, cu proprietăţi diuretice sunătoarea. Nelipsită pe mar cîteva specii de la care pu site pentru calmarea nervi şi nu-i cunoştea tratamen „stăpinii“ le-au cumpărat gurăm şi o deplină securitate în această nperaţie care
(ajută la eliminarea urinei) ginea drumurilor şi în fîneţe tem recolta rădăcinile şi ri- lor şi poftă de mîncare. tul. Revizorul n-a fost însă brînză stricată. In consecin comportă riscuri.
şi antiseptice. La ambele, este cicoarea, care se recol zomii : brusture, cerenţel, ci La îndemîna oricui este zgircit la amănunte şi cu ţă s-au abţinut de la min
pentru a se recolta mai uşor, tează fără partea lemnoasă, coare, ferigă (pentru care mătasea de porumb, eu pro ajutorul lui s-a dezlegat eare. Purceii, foarte naivi, ©
se pot lua crenguţe cu totul, şi este folosită în boli de sto trebuie să consultăm un spe prietăţi diuretice, şi care, marele mister. Aşa cum au m’npat însă cu lăcomie. . Masurile de prevenire a incendiilor pe şantiere, de a-
iar la uscare frunzele se mac şi ficat. Coada calului, cialist pentru a nu o con altfel, la depănuşat se arun confirmă mai multe dovezi Dar lăcomia era să-i coste părai-e a avutului obştesc vizează, în concluzie, o mai ma
scutură de pe ramuri. un bun diuretic, ca şi coada funda cu cea femeiască, care că. Ea se poate aduna în certe, tărăşenia a început viaţa. Noroc eu revizorul că re responsabilitate tehnică şi civică faţă de proiectarea şi
racului, cu proprietăţi anti- nu e medicinală), ghinţura, cantităţi foarte mari luîn- execuţia obiectivelor cu respectarea normelor de p.c.i., o
In tăieturi de pădure creş dar atenţie să nu se recolte cam o dată cu sezonul cald a ajuns la timp. După ce muncă de propagandă şi de instruire permanentă, cuprin
te abundent zmeurul, ale că diareice, se găsesc în ze de la ghinţura galbenă du-se legătura cu C.A.P. din anul 1072. In vara tre au fost salvaţi toţi godacii zătoare, conştiincioasă, un control permanent şi o exigen
rui frunze se pot recolta prin zonele mai joase ale ju (care e monument al naturii !), cultivatoare. Grija copiilor cută, la Fabrica de produse aflaţi în alertă, au jurat să ţă deosebită faţă de lucrurile care ni se par adesea ele
strujire (operaţie prin care deţului. Prin păduri umbroa osul iepurelui, păpădie şi trebuie să fie să o cureţe de lactate din Livezeni s-a nu mai mănînce brinză al mentare : ordinea la locul de muncă, dotarea pentru pri
pănuşi
se dau jos dintr-o singură se de foioase creşte şi sas- stînjcnel. La ultimele două depărteze şi de boabe, să-i în produs o mare cantitate de terată şi nici să se mai a- ma intervenţie, cum depozităm materialele dară panouri
virfurile
brumifi-
mişcare toate florile sau chiul (numit pe aici şi „foa- specii recoltarea se poate brînză grasă, de caş şi de meslece in „brînză altora". le sau afişele de p.c.i. atrag sau nu atenţia
frunzele de pe o ramură), a- ie-n fir") care rămîne verde face de pe acum. cate şi s-o usuce. brinză slabă. Godacii ar fi
vînd proprietăţi antidiareice. tot anul, puţind fi cules MIRCEA ALEXAN trăit multă vreme în pace D. POPESCU (Material publicat la cererea Trustului de construcţii Deva)
Cu aceleaşi proprietăţi sînt chiar şi în iernile fără zăpa Fructe. Fără îndoială că biolog principal
şi frunzele de frag. dă. Este mai des întâlnit la cele mai importante sînt mă-