Page 103 - Drumul_socialismului_1973_08
P. 103
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 797 9 VINERI 31 AUGUST 1973
Vizita tovarăşului Grupul de şantiere
montaj cazane
[ telegrame • note * informaţii
Nicolae Ceauşescu Vi- ......... ■ ■ 1 1 """' ..... cu sediul în Bucureşti, str. Serg. Gheorghe Borş
nr. 2, sectorul 6, tramvai: 2, 8, 15, 23, staţia
Stan Tabără, telefon 23 82 20
Lucrările Comitetului de coordonare Plenara ANGAJEAZĂ
in Republica Cuba al Conferinţei general—europene pentru şantierele din ţară şi străinătate conform Le
gii 12/1971, sudori autorizaţi, lăcătuşi montatori a-
tinichigii, izolatori termici ;
GENEVA 30 (Agerpres). — două grupuri de lucru. Pri C.C. al P.C. gregate energetice (cu experienţă în montaj cazane),
Joi, 30 august, au continuat mul are sarcina să examine De asemenea, mai angajează pentru ţară con
Depunerea unei coroane de flori lucrările Comitetului de co ze crearea de comisii, subco Chinez ducători auto cu gradele B, C, D, E, şi muncitori ne
ordonare al Conferinţei pen
alte
misii şi
organe subsi
tru securitate şi cooperare in diare, precum şi calendarul calificaţi pentru calificare la locul de muncă fără
Europa. In şedinţele plenare activităţii acestora. Cel de-al participare în producţie cu durata de 8 luni, în me
la monumentul Sus Jose Marti ale comitetului au fost dez doilea grup dd> lucru a înce PEKIN 30. — După cum seriile de sudori şi lăcătuşi montatori. Cursurile au
privind
bătute
problemele
put
discutarea
modalităţii
\ organizarea lucrărilor în cea prin care unele state nepar anunţă agenţia China Nouă, loc, de lăcătuşi montatori la şantierul 4 Arad şi su
Central
Comitetul
al
Parti
Joi dimineaţa, tovarăşul ridicat pe o colină care do Ceremonia începe prin in de-a doua fază a conferinţei, ticipante — riverane Mării dului Comunist Chinez, ales dori la Piteşti. Solicitanţii trebuie să aibă şcoala ge
Nicolae Ceauşescu şi tovară mină oraşul şi este durat în tonarea imnurilor de stat ale precum şi unele chestiuni fi Mediteraneene — şi-ar pu la al X-lea Congres al parti nerală terminată (7, 8 sau 10 clase) şi vîrsta între 17-
şa Elena Ceauşescu au de marmură albă, fiind alcătuit Cubei şi României. Tovarăşul nanciare, adoptîndu-se hotă- tea face cunoscute punctele dului, a ţinut la 30 august 45 ani. Se primesc înscrieri din întreaga ţară. Pe
pus o coroană dp flori la din statuia eroului cubanez Nicolae Ceauşescu şi tovară riri corespunzătoare. de vedere în problemele or prima şedinţă plenară. Pre
monumentul închinat memo revoluţionar, străjuită de, şa şa Elena Ceauşescu au păs Totodată, au fost create dinii de zi a conferinţei. - şedinte al Comitetului Cen timpul şcolarizării elevii vor primi o indemnizaţie de
se stîlpi, simbolizînd cele 400 lei, iar cei care au fost în cimpul muncii vor pri
riei marelui patriot şi re trat un moment de recule tral a fost ales tovarăşul
voluţionar cubanez, Jose şase provincii ale ţării. In gere. Mao Tzedun, iar ca vice mi media salariului pe ultimele trei luni. Cursurile se
spatele statuii se profilează
Marti, martir al luptei de eli un obelisc înalt de 105 m. La solemnitate, au partici preşedinţi Ciu En-lai, Uan deschid cu începere de la 15 septembrie 1973. Se a-
berare naţională şi socială a Esplanada care se deschide pat Ştefan Andrei, George Hun-uen, Kan • Şen, Ie sigură cazare.
Cubei. la poalele colinei este locul Macovescu, Bujor Almăşan A 23-a Conferinfă PUGWASH Cien-in, Li Dă-şin. (271)
Ansamblul monumental a- tradiţional de desfăşurare a şi alte personalităţi oficiale HELSINKI 30 (Agerpres). cii şi cooperarea între po A fost ales, de asemenea,
flat în Piaţa Revoluţiei, este marilor adunări populara. române.
— In localitatea finlandeză poare. Biroul Politic al C.C., alcă
Aulanko, din apropiere de La actuala conferinţă iau tuit din 21 membri.
parte peste 100 de oameni de
Haemeenlinna, în zona' cen
în cartierul Alamar trală a Finlandei, s-au des ştiinţă din 30 de ţări. Prin al Biroului Politic al C.C. al A N U N Ţ
Permanent
Din
Comitetul
cipalele probleme de pe or
chis
de-a
lucrările
celei
23-a Conferinţe internaţionale dinea de zi a reuniunii, sînt P.C. Chinez, fac parte pre Secţia serală de subingineri in specialitatea „teh
şi în provincia Matanzas PUGWASH, for care reuneşte securitatea efectele radioactivi şedintele şi vicepreşedinţii nologia prelucrării la rece" de pe lingă Uzina meca
dez
europeană,
armarea,
nică Cugir face înscrieri pentru concursul de admitere
C.C., precum şi Ciu De, Cian
savanţi din întreaga lume —
populatei în lume.
militanţi pentru întărirea pă tăţii şi chestiunea supra Ciun-ciao şi Dun Bi-u. anul I, care va începe în ziua de 9 septembrie 1973.
Programul zilei a doua a tro, Osvaldo Dorticos Torra dirilor, o mulţime veselă, e- Se pot înscrie la concursul de admitere muncitori,
vizitei oficiale a tovarăşului do, ceilalţi conducători de xuberantă îşi exprimă bucu
Nicolae Ceauşescu şi a tova partid şi de stat cubanezi, ria de a avea în mijlocul ei maiştri şi tehnicieni care lucrează în specialitatea sec
răşei Elena Ceauşescu în Cu s-au îndreptat spre staţiunea pe conducătorii de partid şi DiCUMTIIlf IUI KUUT MIM U UICKU ţiei în care urmează a se specializa şi care îndeplinesc
ba a înscris cunoaşterea ne balneoclimaterică Varadero, de stat ai celor două ţări. Se condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei şi Invăţă-
mijlocită a noului cartier aflată pe coasta Oceanului agită eşarfe multicolore, se mîntului pentru admiterea în învăţămîntul superior.
Alamar, mîndrie a locuitori Atlantic, în provincia Ma- cîntă, se dansează. Formaţii NICOSIA 30 (Agerpres). — convorbirilor intercomunita- „nu a ajutat, desigur, con
lor capitalei cubaneze. tanzas. muzicale populare — combos înainte de a părăsi Nicosia, re, Kurt Waldheim a decla vorbirilor celor două comu înscrierile se fac la secretariatul secţiei de subin
Imediat după încheierea Străbatem o regiune căreia — în care se disting ca in secretarul geneitil al Orga rat : „Deşi există diferenţe nităţi. Vreau să accentuez — gineri Cugir, între 1-8 septembrie 1973, de la orele
convorbirilor oficiale de joi natura i-a dăruit cu gene strumente tipice maracas, nizaţiei Naţiunilor Unite, de opinii intre cele două co a spus Waldheim — că am 8-12 şi 16-21.
dimineaţa, tovarăşul Nicolae rozitate frumuseţi unice. benges (mici tobe), tambores Kurt Waldheim, a participat munităţi. vreau să precizez găsit la ambele părţi — Pentru înscriere candidaţii vor prezenta următoa
Ceauşescu şi tovarăşa Elena Deoparte şi de alta a unei execută melodii folclorice la o conferinţă de presă. că în cadrul negocierilor au greacă şi turcă — dorinţa şi
Ceauşescu, însoţiţi de tovară autostrăzi moderne, se des ritmate. In momentul trece Referindu-se la convorbiri fost înregistrate progrese intenţia de a fi continuate rele acte :
şii Fidel Castro Ruz, Osvaldo chide privirilor un peisaj rii cortegiului oficial, în le pe care le-a purtat cu considerabile" Abordînd pro negocierile intercomunitare — diploma de studii liceale sau medii, în original
'Donticos Torrado, Vilma Es- dominat de verdele intens dreptul unui depou de loco preşedintele Makarios şi cu blema activităţii clandestine şi de a se ajunge la rezul — actul de naştere, copie legalizată
pin, Carlos Rafael Rodriguez al vegetaţiei tropicale. Coli motive se aud în semn de vicepreşedintele Rauf Denktaş a organizaţiilor generalului tate pozitive. îmi exprim — recomandarea din partea întreprinderii care 5!
şi alţi conducători cubanezi, ne domoale acoperite de salut sunetul sirenelor ca şi (liderul comunităţii turce) în Grivas, secretarul general al speranţa că aceasta se va
s-au îndreptat spre acest ve brîuri nesfîrşite de palmieri, claxonul puternic al auto legătură cu stadiul actual al O.N.U. a afirmat că acesta întîmpla înainte de sfirşitul trimite la concurs
ritabil microoraş, aflat în pli văi cu ierburi înalte, tufe de vehiculelor din oraş. anului în curs. Consider că — adeverinţă de angajare din care să rezulte
nă construcţie. Cartier oare . leandri punctînd din cînd în Cortegiul trece prin drep obstacolele existente încă pot funcţia sau meseria în care îşi desfăşoară activitatea
care înainte de revoluţie, Ala- cind cu roşul pal al florilor tul unei întreprinderi de fi depăşite“. — 3 fotografii 4/6
marul s-a înfăţişat astăzi oas lor şesurile verzi — sînt cî-~ prelucrare a pieilor, între Kurt Waldheim a menţio
peţilor români nu numai ca teva din imaginile surprinse prindere ai cărei muncitori nat, ca una din problemele — fişa medicală
un vast complex de noi lo din goana maşinii. Pe crestele au ţinut să salute într-un Evoluţia misiunii „Skyiab“ abordate în timpul întreve Informaţii suplimentare se pot primi zilnic între
cuinţe, moderne, ci şi ca un colinelor distingem detaşate mod original vizita solilor derilor, posibilitatea reduce orele 7-15 la telefon 3 interior 135 şi între orele 15-21
simbol al conştiinţei înain în zare siluetele unor călă României socialiste: pe o i rii efectivului forţelor O.N.U. la telefon 3 interior 243.
tate a constructorilor din pancartă mare ei au scris HOUSTON 30 (Agerpres). chipamentul perfecţionat de dislocate în Cipru. El a pre (269)
Cuba socialistă. reţi purtând pe cap tradiţio . . S a l u t ă m pe Nicolae
nalul sombrero. Pe porţiuni Ceauşescu prin îndeplinirea — După survolarea zonelor la bord numai în cîteva se cizat însă că aceasta este
Solii poporului român şi largi, şoseaua se întinde sută la sută a sarcinilor de centrale ale Mexicului, de cunde, vor constitui principa dependentă de realizarea u-
conducătorii cubanezi au pu de-a lungul ţărmurilor scăl producţie". In mulţime ză vastate de un puternic seism, lul material de lucru pentru nui progres pe calea găsiri;
tut străbate astăzi un car date de apele calde ale o- rim, de asemenea, pancarte membrii celui de-al doilea cartografii însărcinaţi cu ela unei soluţii acceptabile celor
tier cuprinzînd sute de ceanului. pe care stă scris : „Viva echipaj al misiunii „Skyiab" borarea hărţii regiunii, ope două comunităţi. Oficiul judefean de turism
blocuri noi, care adăpostesc Autostrada străbate întinse Nicolae“, ..Bienvenida com au informat Centrul de con raţiune care va putea fi ter
paste 25 000 persoane. pañera Elena Ceauşescu“. La trol de la Hpuston că un minată în mai puţin de trei D e v a
plantaţii de sisal din mijlo
In anul 1971, Alamarul a cul cărora se înalţă instalaţii ieşirea din oraş se ridică un strat gros de nori i-a împie ani. Dacă s-ar fi folosit me
v
devenit scena unei experien petroliere de foraj — cea modern complex şcolar. O dicat să fotografieze regiu todele convenţionale, realiza RECRUTEAZĂ
ţe care avea să se extindă mai mare parte din ele li mulţime de tineri şi., de ti nea. Alan Bean, Owen Ga- rea hărţii ar fi durat mai
apoi în întreaga Cubă socia vrate de România, în cadrul nere, îmbrăcaţi în uniforme rriott şi Jack Lousma primi mult de 10 ani şi ar fi costat Atlas absolvenţi de liceu pentru calificare, prin cursuri de
listă — mişcarea microbri- acordurilor de cooperare din militare, salută la trecerea seră indicaţia de a înregistra milioane de dolari. specializare postliceală, de scurtă durată, in meserii
găzilor, echipe d'e muncitori, tre cele două ţări. In această oaspeţilor. Sînt aşa-numiţii un număr cît mai mare de Tot miercuri, astronauţii au le de bucâtqr şi ospătar. înscrierile se fac pînă la
tehnicieni şi funcţionari ca zonă lucrează umăr la umăr „camilitos", elevi şi eleve ai imagini din zona sinistrată luat imagini ale regiunii a- Bătălia pentru data de 6 septembrie 1973, la sediul O.J.T. Deva,
re au hotărît să treacă la petrolişti cubanezi şi străini, şcolii militare „Camilo cien- şi de a face observaţii vizu fricane Sahel, afectată de cea biroul plan. Informaţii suplimentare la telefon 12764.
rezolvarea problemei locuin la explorarea terenurilor fuegos", care poartă numele ale pentru a determina even mai puternică secetă din ul Waterloo
ţelor prin munca patriotică, petrolifere de pe coasta de unuia dintre eroii revoluţiei tualele schimbări de relief timii 60 de ani. pentru a în (267)
primind de la stat numai nord a Cubei. cubaneze. __ _ ^ provocate de cutremur. As- cerca să localizeze surse sub
mijloacele materiale necesare Ne apropiem de localita Tovarăşii Nicolae Ceauşescu tronauţii au precizat ca vor terane de apă. Li bătălia din 1815' au
construcţiilor. Cu doi ani şi tea Matanzas. La intrarea şi Fidel Castro răspund cu face o nouă încercare de fo In sfirşit, membrii echipa învins oştite angla-.prusace,
jumătate în urmă au fost în oraş, tovarăşii Nicolae prietenie din maşina deschi tografiere â regiunii la ur jului au furnizat informaţii insă din disputa dintre Mi
puse, astfel, temeliile primu Ceauşescu şi Fidel • Castro să. Intr-o altă maşină des mătoarea survolare a Mexi noi în legătură cu vieţuitoa nisterul Lucrărilor Publice nireprinderea pentru lianţi Deva
lui ansamblu de locuinţe din sînt salutaţi de Luis Marti- chisă se aflau tovarăşele cului. Este probabil. însă, că rele care se află la bordul din Belgia şi Asociaţia de
vastul complex care este as nez Pello, al doilea secretar Elena Ceauşescu şi Vilma ei vor trebui să aştepte cinci laboratorului spaţial pentru ocrotire a monumentelor
tăzi Alamarul. Microbrigăzile al comitetului provincial de Estin de Castro, preşedinta zile. întrucit numai după a- experienţe ştiinţifice. Intre istorice nu se cunoaşte în (pentru Fabrica de ipsos Căian)
cuprind peste 3 400 de mem partid, de alţi membri ai Federaţiei Femeilor Cuba cest intervii orbita pe care altele, s-a aflat că şi cel că învingătorul. Motivul li
bri, care muncesc cu abnega comitetului. neze. evoluează „Skyiab" va coin de-al doilea păianjen, „Ani- tigiului este hotărirea mi recrutează absolvenţi a 8 clase şcoală generală
ţie în timpul lor liber, la Matanzas este un oraş-port In continuare, coloana ofi cide din nou cu zona Mexi ta“, a reuşit după trei zile nisterului de a construi pe
desăvîrşirea acestui cartier cu o populaţie de peste cială se îndreaptă spre sta cului -afectată de cutremur. de încercări sterile să ţeasă aici o autostradă. Proteste în vîrstă de 15-18 ani pentru meseriile de :
denumit în Havana „rod al 100 000 de locuitori, mulţi ţiunea balneară Varadero, si Totuşi, activitatea echipa faţă de acest plan au sosit,
conştiinţei celor ce mun dintre ei lucrînd în fabricile tuată la 30 de kilometri de jului a fost miercuri labori o pînză în condiţiile stării în număr mare nu numai — electricieni - 16 locuri cu şcolarizare la Tg. Jiu
cesc“. Alamarul va avea în- de sisal, de îngrăşăminte chi Matanzas, pe ţărmul Atlanti oasă. Astronauţii au reuşit de imponderabilitate. Prima din Belgia, ci şi din afara — lăcătuşi — 30 locuri cu şcolarizare la Jimbolia
a
spaţiului
„ţesătoare“
cos
tr-un viitor apropiat 60 000 mice, în rafinăriile de zahăr cului. Numeroşi oameni ai să fotografieze imense spaţii mic a fost, după cum se ştie, graniţelor ei — din Anglia. — strungari — 6 locuri cu şcolarizare la Bucureşti
de locuitori, urmînd ca în şi în celelalte unităţi indus • muncii veniţi la odihnă în din marea junglă paraguaya- Este vorba de proiectul ca Informaţii suplimentare se pot obţine la sediu!
noul drum să treacă prin
perspectivă el să adăposteas triale care definesc profilul această localitate, care în nă. aproape impenetrabilă, păianjenul „Arabella". Ac
că 200 000 de oameni. economic al provinciei. No trecut era loc de huzur pen care se întinde pe o suprafa variul laboratorului spaţial localitatea Mont-Saint-Jean, întreprinderii pentru lianţi Deva, str. Horea nr. 42,
Microoraşul dispune de o- tăm, de asemenea, existenţa tru bogătaşii străini şi au ţă depăşind 800 000 km.p. A- continuă, pe de altă parte, unde se află un spital en telefon 11101 şi 12399.
biective importante în planul aici, a unei întreprinderi de tohtoni, părăsesc plajele îm ceste imagini, obţinute cu e- să se populeze. glez de campanie incă din
economiei naţionale, şcoli, prelucrare a pieilor, conside bietoare, pentru a veni în vremea luptelor din 1815.
complexe comerciale, spaţii rată printre cele mai mari întimpinarea conducătorilor Organizatorii campaniei ca
re au sărit în apărarea lo
verzi generos aşternute — din America Latină. României şi Cubei. Şi aici,
toate acestea făcînd din A- Pe străzile oraşului s-au aceeaşi spontană manifestare După cutremurul dto Mexc calităţii Waterloo şi a a-
lamar ima dintre cele mai adunat aproape toţi locuito a sentimentelor de prietenie mintirilor sale au învins.
frumoase aşezări urbane din rii pentru a face conducăto care leagă cele două popoa CIUDAD DE MEXICO 30 anunţat, de asemenea, că 40 Autorităţile au trebuit „să
hotărirea
capitulezeluînd
Cuba, rilor României şi Cubei o re constructoare ale socialis (Agerpres). — Ultimele cifre la sută din edificiile oraşu ca şoseaua să urmeze alt
Deşi sub o ploaie torenţia entuziastă primire populară. mului. prezentate de autorităţile lui Orizaba au suferit avarii traseu. ,
lă, noul cartier a întîmpinat Ei âu venit cu steguleţe ro Prin întreaga sa desfăşura mexicane în’ legătură cu e- considerabile.
sărbătoreşte oaspeţii români. mâneşti şi cubaneze, cu pan re, ziua de joi a adăugat noi fectele puternicului cutremur La Ciudad de México, e-
De-a lungul traseului erau carte şi portrete ale tovară elemente caracteristice am resimţit, marţi, în provinciile chipele de urgenţă au anun Gîşte pe post de
arborate drapelele de stat şului Nicolae Ceauşescu. Şi bianţei de prietenie şi soli Vera Cruz şi Puebla, indică ţat că, .în timp ce preşedin
ale patriei noastre. Faţadele aici, diferite colective de daritate militantă în care între 750 şi 900 morţi şi a- tele Luis Echeverría inspecta paznici
blocurilor şi balcoanele erau muncă vin să-l salute pe se decurge vizita preşedintelui proximaţiv 2 000 de răniţi — provinciile Vera Cruz şi
împodobite cu steguleţe tri cretarul general al Partidu Nicolae Ceauşescu, a tovară informează agenţia Prensa Puebla, — cele mai lovite de
colore. Pretutindeni puteau lui Comunist Român. Pe o şei Elena Ceauşescu în Cuba. Latina. Datele oficiale preci puternicul seism — populaţia Nici electronica cea mai
fi văzute portrete ale con imensă pancartă cu chipul to zează, totodată, că localita localităţilor situate în zona rafinată sau camerele de
ducătorului partidului şi sta varăşului Nicolae Ceauşescu, Reportajul vizitei tea Cîudad Cerdah a fost de dezastru au început pri luat vederi cît se poate de (265)
tului nostru, precum şi ura pe fondul tricolorului româ a fost realizat de : distrusă în . proporţie de 75 mele lucrări de reconstruc ingenios plasate n-au reu
rea, în spaniolă şi română nesc scrie: „Bun venit tova la sută, populaţia rămasă ţie. Multe dintre edificiile a- şit să oprească pînă in pre
fectate de seism au o mare
— „Bine aţi venit, tovarăşe răşului Nicolae Ceauşescu". ROMULUS CÁPLESCU încă îp oraş fiind lipsită de valoare arhitecturală. zent hoţiile susfin proprie
apă potabilă şi lumină elec
Nicolae Ceauşescu". Pe pan De pâ trotuarele înţesate de RADU PASCAL trică. Situaţia este dificilă şi Pe de altă parte, pericolul tarii societăţilor de asigura
carte şi banderole viu colo oameni, de la balcoane, fe datorită faptului că circula epidemiilor a fost în mare re. Ar trebui să se născo întreprinderea de construcfii
rate erau înscrise urări de restre şi de pe terasele clă- MIHAI FABIAN ţia autovehiculelor este în parte înlăturat, graţie unei cească ceva nou şi nemai
bun venit: „Salutăm căldu greunată de faliile ivite de-a campanii de vaccinare în pomenit şi-au zis şefii fir
ros solii poporului frate ro lungul căilor de acces. S-a masă. mei americane „Truck forestiere Deva
mân“, „Trăiască prietenia Equipment Incorporated".
dintre. popoarele cubanez şi .rxrtrc -r ft — Ei au început să cerceteze STR. DOROBANŢILOR, Nr. 28
român“. şi să scotocească prin ar RECRUTEAZĂ
Constructorii de pe şantier, Cadran ■ ran"' |.''t hivă şi... au găsit. încă din
ca şi locuitorii Alamarului antichitate, vechii egipteni absolvenţi ai şcolii generale pentru calificare, prin
au făcut o caldă primire Tovarăşul Nicu Ceauşescu, raţiei studenţilor universi le legitime" — menţionează şi romanii au folosit gîşte- şcoli profesionale în următoarele meserii :
NEW YORK. — La 28 au
înalţilor oaspeţi români, sa- vicepreşedinte al Comitetului tari, cu alţi conducători ai gust, a avut loc, la Biblioteca comunicatul comun dat publi le pe post de paznici. Şi — tîmplari-parchetari
lutîndu-i cu deosebită căl Executiv al Consiliului Uniu organizaţiilor de tineret şi română din New York, o seară cităţii la încheierea vizitei o- oare n-au fost gîştele de — lăcătuşi mecanici construcţii metalice
dură şi simpatie, făcîndu-le nii Asociaţiilor Studenţilor studenţeşti din Cuba. muzicală românească, intitu ficiale de trei zile întreprinse pe Capitoliu acelea care
semne prieteneşti. Comunişti din România, a Au fost abordate, cu acest lată „Muzica contemporană in Turcia de Murtada Said au trezit întreaga Romă. fe — mecanici utilaje de construcţii
După vizitarea cartierului avut o întâlnire cu Luis Or- prilej, probleme legate de in ţara lui George Enescu". Abdel Baky, ministrul irakian rind-o astfel de o invazie — sudori
Alamar. tovarăşul Nicolae lando Dominguez, prim-se- dezvoltarea colaborării din Dirijorul Mircea Cristescu, aflat de externe. sigură ?... In consecinţă, înscrierile se fac la sediul întreprinderii, pînă la
Ceauşescu, împreună cu to cretar al Uniunii Tinerilor tre organizaţiile de tineret şi in S.U.A., pentru a dirija o şi-a achiziţionat şi „Truck data de 3 septembrie, 1973.
varăşa Elena Ceauşescu, în Comunişti din Cuba, Ismael studenţeşti din cele două serie de concerte, in cadrul MOSCOVA. — In Uniunea Equipment Incorporated“ un
soţiţi de tovarăşii Fidel Cas Gonzales, preşedintele Fede ţări. programului de arte interpre Sovietică a fost lansat, joi, număr de gîşte de servi De asemenea, angajăm mecanici auto pentru a-
tative al Universităţii ameri un nou satelit de telecomu ciu. le-a şcolarizat şi le-a telierul mecanic, Deva.
cane din Washington, a con nicaţii, „Molnia-1“, destinat înzestrat eu nume ca Geor __________________ (275)
ferenţiat in faţa unui nume continuării exploatării siste ge, Roşie, Eddie, Sandy şi
legendele mor („Patria") ; Ma Cu cartea în vacanţă: In ros public despre mişcarea mului de comunicaţii telefo Slim, nbţinînd astfel rezul
rea evadare — seriile I şi II ventatori români: Henri muzicală din România. tate mai mult decît satis
(„Flacăra“) ; GEOAGIU-BAI : Coandă; nice, telegrafice şi radio la făcătoare de la colaborato
Aventurile unei prinţese ger Antologie şcolară. Ar- mari distanţe, precum şi Şcoala profesională
mane la curtea Regelui Soa ghezl. Mărţişor. Citeva TOKIO. — La Tokio, au în transmiterii programelor tele rii lor, care păzesc sediul
re ; HAŢEG In umbra vio povestiri; ceput, miercuri, convorbiri $o- firmei cu succes. Proprie
DEVA : Lumea se distrează lenţei („Popular") ; BRAD : 17.30 Curs de limba engleză. vieto-japoneze în probleme viziunii centrale a U.R.S.S. tarii sînt îneîntaţi: de un
(„Patria“); ...Şi salută rîndune- Cerul şi iadul („Steaua raşie“); Recapitulare (8); spre punctele din reţeaua de construcfii
le („Arta“) : SIMBRIA : Cole GURABARZA: încrederea („Mi 18.00 Telex; ale colaborării economice bi „Orbita" din regiunile Sibe an nici untii hoţ cu renu
ga mea vrăjitoarea („Mure nerul“) ; ILIA : Bariera („Lu 18.03 Tragerea Loto; laterale. Cele două delegaţii riei, Extremului Orient, Extre me nu i-a mai reuşit vreo
şul") ; HUNEDOARA : Acea mina“). 18.1.3 Cunoaşteţi legile 7 sînt conduse de I. F. Semi- spargere I cu sediul in Deva, str. Alexandru Sahia nr. 3, telefon
pisică blestemată („Siderur- 18.30 Publicitate; mului Nord şi Asiei Centrale
gistul“) ; Adio. arme — seriile 18,35 La volan — emisiune pen ceastnii, adjunct al ministru sovietice. 14005, organizează un nou concurs de admitere în
I şi II („Constructorul“) ; CA- tru conducătorii auto; lui comerţului exterior, şi de perioada 1-10 septembrie a.c. pentru următoarele me
LAN : Nici un moment de 18.50 Teleconfcrinţa de presă; Kogara Uemura, preşedintele Somn în trei
plictiseală (..11 Iunie“) ; TE- 19.20 1001 iie seri; VIETNAM. — Reprezentan serii cu durata de doi ani, cursuri de zi :
LIUC : Tora ! Tora ! Tora ! 19.30 Telejurnal. înainte de ter Federaţiei organizaţiilor eco tul delegaţiei militare a G.R.P.
Cincinalul
(„Minerul“); PETROŞANI: Cînd 3.00 Curs de limba rusă. nomice din Japonia. al Republicii Vietnamului de — zidari
men. 1973 — an hotăritor:
legendele mor („7 Noiembrie“); Recapitulare (8); 20.00 Cîntccul săptămînli: „Joa Surse nipone afirmă că . Un somn greu de două — dulgheri
Aventurile lui Babuşcă („Re 0,30 O viaţă pentru o idee: că florilc-n grădini“; este vorba de exploatarea in Sud a râmis o notă Comisiei ore a pus stăpinire pe un
publica“) ; LUPENI : Ciprian Traian Săvulescu; 20.03 Dorumentar Tv. : Cartea Internaţionale de Control şi — mozaicari-faianţari
Porumbescu — seriile I şi II 10.00 Telex; apelor; comun a resurselor naturale veterinar, un ţăran şi... un
(„Cultural“) : LONEA : Nu 1e 10,05 Biblioteca pentru toţi: 20,33 Drumuri în istorie. Ale din Siberia. Supraveghere din Vietnam, porc din Chandailles (Fran PENTRU UCENICIE LA LOCUL DE MUNCĂ :
întoarce („Muncitoresc“) ; ANI- I. A. Basarabescu; xandru cel Bun; cerind efectuarea'unei cerce ţa). rare au fos' găsiţi dor
NOASA : Balada din Hevsursk 10.40 Selccţiuni din emisiunea 21.30 studioul de poezie: Dia tări imediate privitoare la o- — timplari mobilă
(„Muncitoresc“); PETRILA: Fa „Seară pentru tineret“; < logul vîntului cu marea: ANKARA. — „Irakul şi peraţiunile trupelor saigone- mind împreună in aceeaşi — lăcătuşi construcţii metalice
ta care vinde flori („Muncito 11.00 Istoria filmului sonor : ' 21.30 Pagini de umor: Aventuri Turcia işi reafirmă dorinţa co cameră. Veterinarul Piemal
resc“) ; VULCAN : Grăbiţi a- • „Zboară cocorii",'; în epoca de piatră; mună de soluţionare grabni ze în vederea cuceririi unor să trateze, piciorul rănit al Se pot înscrie absolvenţi ai clasei a Vlll-a şi a X-o
pusul soarelui — seriile I şi II 12.40 Municipalitatea răspunde 21,55 Microrecltal de muzică u- că a situaţiei din Orientul localităţi din provinciile Mitho băieţi şi fete.
(„Muncitoresc“) ; URICANI : bucureşteanului; şoară: Marieta Bătrinu: parcului, a adus o sticlă
Grozavul dintr-a V-a B („7 No 13.00 Telejurnal; 22,05 24 de ore; Apropiat şi sprijinul faţă de şi Kuangham, aflate sub Ad cu cloroform, pe care ani Pe tot timpul şcolarizării, toţi elevii sînt bursieri,
iembrie“) ; ORAŞTIE : Cînd 10,00—17,00 Teleşcoală. 22.30 Stadion. poporul palestinian, in vede ministraţia Guvernului Revo malul a răsturnat-o. Cu toţii
rea recuperării drepturilor sa- luţionar Provizoriu. au adormit pe loc... primind şi echipament gratuit.
(268)
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic), 11 588 (viaţa satului), 12138 (social, audienţe, scrisori), 12317 (ee!tinfesport) — Tiparul 1. p. Deva.